Analiza posibilităţii ţărilor din Bazinul Mării Caspice de a asigura

cu resurse energetice ţările din Europa

Lupta pentru resursele energetice ale planetei se intensifică pe fondul unei

crize care se acutizează. În contextul dat, prețul petrolul ia proporții istorice, iar
marile companii duc o bătălie acerba pentru a-şi împărți influenta în bogata zonă
energetică a Mării Caspice, considerată de experți o adevărată mare de petrol.
Importanța geostrategică a zonei, devine extrem de relevantă în contextul în care
Rusia şi puterile occidentale îşi dispută supremația asupra acestei zone şi îşi
promovează interesele politice prin prisma "armei energetice". Pe de o parte, Rusia
încearcă să îşi consolideze monopolul pe care îl deține în această zonă, iar pe
cealaltă parte, statele europene încearcă să își micșoreze dependența energetica față
de Moscova, creându-se propriile mijloace de a se racorda la „rețeaua energiei
caspice”. SUA susține ideea proiectelor care ocolesc Rusia, în scopul slăbirii
poziției de forța pe care Moscova o deține momentan, cu ajutorul diferitelor
instrumente politice şi economice.1
Corporațiile occidentale își găsesc resurse de petrol şi gaz, iar apoi le
transportă prin întreaga lume, traseele lor nu cuprind doar conductele ce trec prin
Rusia, ci şi rute care ocolesc Rusia, cum ar fi Baku-Tbilisi-Ceyhan, Baku-Supsa şi
Baku-Tbilisi-Erzurum. Astfel este subminat monopolul rus asupra transportului de
hidrocarburi din această regiune geostrategica. însă încercările de a construi o linie
paralelă lângă conducta pentru petrol a CPC (Consortiul Caspic pentru Conducte)
sunt îngreunate de aspectele birocratice, scrie RIA Novosti, preluat de Rompres.
Doar în decursul ultimului an au fost propuse câteva proiecte noi pentru
transportarea hidrocarburilor din regiunea caspică spre piața europeană, prin țările
de la Marea Neagra. Rusia a semnat, spre exemplu, un acord pentru construirea
conductei pentru petrol Burgas-Alexandroupolis, de 35 de milioane de tone, ce va
lega Bulgaria şi Grecia, de asemenea, ea şi-a anunțat planurile de a crea o conducta
sud-europeana pe sub Marea Neagra, spre Bulgaria, cu ramuri de alimentare spre
Austria, Slovenia şi sudul Italiei. De asemenea, exista un proiect pentru construirea
conductei pentru petrol trans-balcanice Burgas-Vlora, între Bulgaria şi Albania.
Proiectul AMBO (Albania-Macedonia-Bulgaria) va asigura transportarea a 37 de
milioane de tone de petrol pe an şi va lega Marea Neagra de Marea Adriatica.
În acest context liderii țarilor din Bazinul Mării Caspice, afirmă că dețin
resurse semnificative şi ușor de extras de petrol şi gaz. În timp ce experții se
îndoiesc de faptul că actuala cantitate de carburanți extrasă din Marea Caspica ar

1
Mădalin NECSUTU, publicaţie
1
putea umple toate conductele existente, şi cu atât mai puțin pe cele ce urmează sa
fie construite în următorii ani.
În ultimii ani, Azerbaidjanul a produs câte 30 de milioane de tone de petrol
pe an, dintre care 22 de milioane de tone sunt exportate. Ele sunt împărțite între
conducta Baku-Supsa, cu o capacitate de 10 milioane de tone, conducta Baku-
Novorossiisk, cu o capacitate de 5 milioane de tone, şi conducta Baku-Tbilisi-
Ceyhan, creată să aibă capacitatea anuală de 50 de milioane de tone. Se pare că
potențialul total de export al Azerbaidjanului este de 65 de milioane de tone.
Azerbaidjanul şi-a îndreptat atenția spre Kazahstan pentru petrol, de care a şi
făcut rost în urma unei serii de discuții. Cu toate acestea, acordul a fost încheiat
doar pe hârtie, sub forma unei legi menite sa promoveze transportarea de petrol din
Kazahstan, traversând Marea Neagra, prin conducta CPC, spre piețele
internaționale.
Kazahstanul producea peste 60 de milioane de tone de petrol, din care
exportau 52,3 milioane de tone, 42 dintre ele fiind transportate prin Rusia. Se
preconiza ca producția de petrol să crească pîna la 170-180 milioane de tone.
O altă țară cu rezerve impunătoare de gaze este Turkmenistanul, dispune
aproximativ 2,8-3 miliarde de metri cubi.
Ca rezultat, cantitățile de carburanți ce vor fi dedicate proiectelor pentru
conducte petroliere şi pentru gaz par să fie bazate pe simple zvonuri din țările de la
Marea Caspica, potrivit cărora producția poate fi sporita. Însă rezervele lor sunt
virtuale şi trebuie extrase din sol. Exista posibilitatea ca productivitatea să scadă
chiar.
În acest context putem identifica următoarele elemente ce pot îngreuna
asigurarea țărilor din Europa cu resurse energetice din Bazinul Mării Caspice:
- greutatea şi timpul necesar construirii noilor conducte ce ar asigura
transportul către destinatari;
- conflictul din Kazahtan poate cauza abateri de la cantitățile contractuale sau
necesare;
- conductele traversează teritoriul Federației Ruse care putea cauza careva
impedimente;
- influența Federației Ruse față de țările din Bazinul Mării Caspice;
- lipsa datelor veridice despre cantitățile şi posibilitățile de livrare a resurselor
energetice.
Astfel, situația din Bazinul Mării Caspice poate fi privită dintr-o perspectivă
nouă, dacă producția din zona caspica va rămâne în urmă față de ritmul construirii
conductelor
Atât factorii politici, cât şi cei economici afectează producția de gaz şi petrol.
Conducta de petrol a Ucrainei, Odessa-Brody, şi conducta petroliera Blue Stream,
2
ce se întinde din Rusia până în Turcia pe sub Marea Neagra sunt exemple
edificatoare. Cea din urma nu funcționează încă la capacitatea sa maximă, din
cauza faptului că cererea pentru gaz din Turcia a fost supraestimată.
Experții sunt de părere că actualele planuri de transportare a resurselor de energie
din regiunea caspică depășesc cu mult potențialul său de producție. În ziua de
astăzi, sporirea producției de energie este o problemă deosebit de importantă
pentru țările din BMC dar şi pentru cele din Europa care drept urmare a
conflictului Ucrainean se confruntă cu o criză pe toate domeniile inclusiv
energetic, cu toate acestea există posibilitatea ca conflictul ucrainean să mobilizeze
factorii de decizie pentru identificarea noilor căi, sau dezvoltarea celor existente
pentru asigurarea țărilor din Europa cu resurse energetice din Bazinul Mării
Caspice şi în acest mod să minimalizeze influența energetică din partea Federației
Ruse.