Delta Dunrii, cea mai mare zon umed i sistem de purificare a apei din Europa, este acum pus

n pericol de Ucraina, prin construirea unui canal navigabil. Canalul ar trece prin mijlocul Deltei Dunrii pe teritoriul Ucrainei i ar trebui s favorizeze trecerea navelor prin Delt. Calea aleas de Ucraina va trece prin inima Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii din Ucraina, considerat ca fiind cea mai valoroas a Deltei. Delta Dunarii, cea mai mare zona umeda si sistem de purificare a apei din Europa, este acum pusa n pericol de Ucraina, prin construirea unui canal navigabil. Canalul ar trece prin mijlocul Deltei Dunarii pe teritoriul Ucrainei si ar trebui sa favorizeze trecerea navelor prin Delta. Calea aleasa de Ucraina va trece prin inima Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii din Ucraina, considerata ca fiind cea mai valoroasa a Deltei. Pe 11 mai 2004, guvernul ucrainean a inaugurat n mod oficial constructia unui canal navigabil n Delta Dunarii, partea ucraineana. Guvernul a ales pentru aceasta canalul numit Bstroe, care trece chiar prin mijlocul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Intentia autoritatile ucrainene de a construi un canal care sa lege Dunarea de Marea Neagra prin canalul Bstroe, care traverseaza rezervatia naturala, va permite Ucrainei sa aiba o cale de acces navigabila la mare. Acest canal va avea o lungime de 10 km. n prezent, vasele ucrainene trebuie sa treaca prin Romnia pentru a putea ajunge la Marea Neagra, dupa abandonarea, n 1997, a canalului ucrainean Prorva, devenit impracticabil dupa o ntrebuintare de 40 de ani. Un alt motiv invocat de guvernul ucrainean pentru construirea acestui canal este revitalizarea porturilor din Delta nchise n anii 90. Zona beneficiaza n prezent de un regim de protectie ecologica integrala, potrivit caruia orice activitate umana n regiune este interzisa, inclusiv realizarea unei constructii care ar aduce modificari importante configuratiei zonei. Canalul Bstroe (numit nainte Novo Stambulskoye) se afla n mijlocul partii ucrainene a Deltei Dunarii, la 7 km n aval de orasul Vilkovo. Lucrarile de pregatire a canalului se pare ca au nceput deja n octombrie 2001, prin actiuni de largire a latimii navigabile de la 2-2,5 metri la 5,85 metri. O cantitate considerabila de nisip si noroi va trebui deplasata, constructia canalului presupunnd si reducerea cu 5.600 ha a deltei ucrainene. Pentru a realiza acest canal, autoritatile ucrainene au n vedere acordarea statutului de zona economica, dar si reducerea suprafetei Rezervatiei, n mod proportional zonei afectate construirii canalului. De asemenea, urmeaza sa fie instalate posturi de ghidare pentru nave n localitatile Reni, la ntlnirea dintre Prut si Dunare, Vilkovo, din apropierea Marii Negre si pe Insula Serpilor. Mai multe rapoarte prezentate Consiliului Europei recomanda Guvernului Ucrainei sa suspende lucrarile din estuarul Bstroe si sa abandoneze faza a doua a acestui proiect pentru a se putea preveni astfel orice modificare semnificativa a habitatului natural a speciilor de pasari care traiesc n zona. rapoartele si studiile realizate de oponentii construirii canalului contin o lista larga de recomandari facute Guvernului de la Kiev, toate avnd ca scop limitarea efectelor distructive ale canalului asupra Deltei Dunarii. Concluzia este ca Bstroe va afecta fauna zonei, n special pasarile, care vor fi supuse unei perturbari nsemnate din cauza trecerii navelor si transformarii habitatului natural, mai ales habitatele marine si costiere, iar impactul asupra populatiei piscicole este foarte probabil sa fie in detrimentul pescuitului, care constituie sursa primara a activitatii n zona. Un alt efect al canalului Bstroe va fi perturbarea habitatului n ansamblu, datorita transformarilor malurilor prin saparea canalului, ceea ce va provoca modificarea sistemului de curenti si un nou mod de sedimentare n zona estuarului Bstroe, unde se gasesc importante colonii de pasari. Lucrarile de amenajare ale canalului Bstroe au provocat deja plecarea unei colonii de chire de mare din zona bancurilor Ptichia. Un alt efect al canalului Bstroe va fi perturbarea proceselor naturale, mai precis a dinamicii fluviului.

Ucraina opreste lucarile la Canalul Bstroe Membrii unei comisii internationale au declarat ilegala constructia de pe Dunare Tara vecina a fost atentionata dur pentru ca nu a respectat acordurile internationale. Pentru refacerea legislatiei de mediu, Ucraina va primi sprijin european. Ucraina a cerut, n deschiderea lucrarilor, o amnare a dezbaterilor invocnd faptul ca unele amendamente nu au fost trimise Kievului cu doua luni nainte. Membrii comisiei au respins propunerea, calificnd-o drept nejustificata, preciznd ca, potrivit Conventiei, pot fi aduse amendamente cu privire la ncalcarea prevederilor documentului si cu 24 de ore nainte de discutii. Amnarea discutiilor a fost respinsa Apoi ucrainenii au obiectat, sustinnd ca partea romna nu a raspuns actelor oficiale trimise de Kiev. n replica, reprezentantii Ministerului Mediului din Romnia au prezentat comisiei toate actele si raspunsurile trimise n tara vecina. Din nou, ucrainenii au ncercat sa traga de timp si au propus o ntlnire a partilor interesate n luna octombrie. Nici partea romna, nici reprezentantii conventiei nu au fost de acord. Ucrainenii n-au fost la ultima zi a lucrarilor Ieri-dimineata, ministrul ucrainean al mediului, Heorgiz Philipchuk, a parasit Bucurestiul, invocnd probleme urgente aparute n agenda sa. El a lasat n loc o scrisoare semnata de vicepremierul ucrainean, Hryhoriy Nemyrya, care a anuntat ca Ucraina e gata sa implementeze dispozitiile comisiei, preciznd ca el personal va conduce grupul nsarcinat sa faca acest lucru. n plus, vicepremierul a spus si ca partea ucraineana e gata sa se supuna conventiei si sa colaboreze cu partea romna, pe baza unor negocieri ulterioare. Tara vecina lucreaza n spatele tacerii Anul 2007 a reprezentat o premiera n relatiile romno-ucrainene n ceea ce priveste problema controversatului Canal Bstroe, ntruct Ucraina si-a aratat disponibilitatea pentru dialog prin participarea la o serie de dezbateri publice. Anterior, timp de trei ani, Ucraina refuzase discutiile cu Romnia pe aceasta tema. Deschiderea demonstrata anul trecut nu a reprezentat un progres semnificativ. Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a declarat, n cadrul unei vizite oficiale n Romnia, n noiembrie 2007, ca Bstroe este teritoriu suveran al Ucrainei, care si rezerva dreptul de a desfasura aici orice activitate considerata necesara. Promisiuni Singurele semnale pozitive au fost declaratiile publice ale presedintelui ucrainean si ale premierului Iulia Timosenko, potrivit carora Ucraina si va ndeplini obligatiile ce deriva din acordurile internationale. Dar lucrarile de dragare au continuat si, mai mult dect att, la nceputul acestui an, autoritatile de la Kiev

si-au anuntat intentia de a da n folosinta canalul pna n 2009. (Cristina Bucureasa) Curtea Internationala de Justitie, ultimul for de decizie Demararea lucrarilor fara consultarea Romniei a constituit prima ncalcare a Conventiei Espoo. Conform acestui acord, ratificat deopotriva de Ucraina si Romnia, partea ucraineana, n calitate de stat care propune un proiect cu potential impact transfrontalier, era obligata sa notifice statul romn n aceasta privinta. Totodata, conventia impune un amplu schimb de informatii pe aceasta tema ntre cele doua tari, care a fost refuzat, de asemenea, de statul vecin. n consecinta, Romnia a cerut constituirea unei comisii de ancheta care sa confirme impactul negativ pe care canalul Bstroe l genereaza asupra Deltei Dunarii. n paralel, autoritatile de la Bucuresti au solicitat Comitetului de Implementare a Conventiei sa verifice modul n care Ucraina si-a respectat angajamentele asumate. n cazul n care cele doua state nu vor continua dialogul pna cnd se va ajunge la o decizie finala de comun acceptata, conventia spune ca diferendul va fi solutionat de Curtea Internationala de Justitie. Un alt demers al autoritatilor romne a fost solicitarea sprijinului european pentru solutionarea problemei. n urma acestui apel, Comisia Europeana a cerut Kievului, n martie 2008, sa revina asupra deciziei de a finaliza lucrarile canalului de mare adncime. Organizatiile de mediu, nemultumite Organizatiile de mediu, att romne, ct si ucrainene si-au mentinut pozitia privind nchiderea definitiva a canalului Bstroe. Ele solicita o mbunatatire a participarii publicului la implementarea proiectelor cu impact de mediu transfrontalier. Deschiderea Ucrainei catre negocieri a fost apreciata pozitiv si Comisia Conventiei Espoo a anuntat ca va sprijini Ucraina n demersurile sale privind implementarea unei noi legislatii de mediu n acord cu prevederile ntelegerilor internationale. Partea ucraineana va primi fonduri si ajutorul unui consultant pe probleme de mediu.