Aspecte generale Dunrea reprezint al doilea ca lungime dintre fluviile Europene (dup Volga), fiind singurul fluviu European

ce curge de la Vest la Est, traversnd mai multe ri europene. n seciunea final, Dunrea formeaz a doua delt ca mrime din Europa (dup Volga) i una dintre cele mai importante zone de relief tnr incluse n patrimoniul mondial UNESCO (1991) i clasificat ca parc naional de ctre Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (IUCN). Delta Dunrii este alctuit din trei brae principale : Chilia, Sulina i Sfntul Gheorghe care comunic cu numeroase lacuri,iazuri,canale. Conferina de la Copenhaga din 1998 specific faptul c singura cale maritim pentru vapoare de mare tonaj este pe Dunre, i anume cea de pe braul Sulina. Astfel o preocupare mai veche a Guvernului Ucrainean a reprezentat eliminarea monopolului romnesc pentru ieire la Marea Neagr.

n 2001, o companie ucrainan (Delta-Lotsman, denumit n prezent Delta Prospect) a iniiat un studiu de fezabilitate pe tema dragrii unui canal de navigaie Dunre-Marea Neagr i l-a trimis guvernului ucrainean. n 2002, studiul de fezabilitate a fost revizuit. n 2003, cabinetul ucrainean a aprobat proiectul si a adoptat braul Bstroe ca o variant pentru ruta de navigaie spre Mare Negr 160 km. n mai 2004 ministrul ucrainean al transporturilor a aprobat faza 1 a proiectului, consnd n adncirea unui cordon de nisip a braului Bstroe, in dragarea unor canale in sectorul dunrii maritime dintre Ismail si Vilkovo i n construcia unei pri din digul perpendicular pe linia rmului. Calea a fost deschis pentru navele de mare tonaj in august 2004. Tot n august 2004 a fost finalizat proiectul pentru faza a doua, lucrrile urmnd s continue pn n 2007.

ngrijorarea guvernului Romniei a rezultat din iniierea unei proceduri de studiu sub Convenia privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991. Guvernele Romniei i Ucrainei au ratificat Convenia de la Espoo prin Legea nr. 22 din 22 februarie 2000. Protocolul la Convenia privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, relativ la evaluarea strategic de mediu (SEA)a fost semnat de ctre reprezentanii ambelor pri la Kiev n luna mai 2003. Pe lng Convenia de la Espoo, Romnia i Ucraina au semnat Acordul dintre Guvernul Romniei i Guvernul Ucrainei privind cooperarea n domeniul gospodririi apelor de frontier, semnat la Galai la 30 septembrie 1997.

Comisia a nceput printr-o ntlnire la 26 ianuarie 2005. Activitatea ei a fost temporar intrerupt de probleme legate de stabilirea bugetului si si alte dificultati administrative. Comisia a vizitat Bucurestiul si Kievul pentru consultaii si decizii ale autoritailor relevante si reprezentanilor ONG-urilor i a vizitat i Delta Dunarii. Comisia si-a prezentat raportul final la 16 Iulie 2006.

Impactul transfrontalier Definiie: Impactul transfrontalier se refer la orice efect cauzat de o activitate propus asupra mediului inconjurtor, inclusiv asupra santii i siguranei, florei, faunei, solului, aerului, climatului, apei, peisajelor i a monumentelor istorice sau a altor structuri fizice sau a intreraciunilor ntre aceti factori; include si impactul asupra motenirii culturale sau a condiiilor socio-economice rezultate din alterarea acestor factori. Controversele dintre Romnia i Ucraina privind impactul transfrontalier cauzat de dragarea Canalului Bstroe. Impactul transfrontalier asupra hidrologiei fluviului Dunre Romnia l-a declarat improbabil in faza 1 si probabil in faza 2. Ucraina l-a declarat improbabil pentru faza 1. Comisia consider impactul distribuiei apei pe braele Dunrii ca fiind probabil transfrontalier, dar improbabil semnificativ, iar impactul dinamicii apei ca fiind probabil important si transfrontalier pentru braul Bstroe.

Impactul transfrontalier asupra depunerii de sedimente, acumulri i depuneri de material dragat in zona de coast Romnia l-a declarat probabil din cauza deplasrii sedimentelor i poluanilor, afectnd fauna litoral. Ucraina a declarat acest impact ca improbabil: dragrile au rezultat,ntr-adevar, o cretere a debitului solid, ns doar pe o mic poriune de 1 km. Comisia consider creterea turbiditii apei in timpul operaiunilor de dragare ca avnd un impact probabil transfrontalier, dar fr suficiente informaii cu privire la magnitudinea lui, iar schimbrile morfologiei costiere locale in zona Bstroe-Chilia ca semnificative.

Impactul transfrontalier al polurii apelor costiere datorate dragrii Romnia: probabil. Ucraina: Improbabil. Contaminarea apei i a solului in zona de depozitare ar trebui considerat local i pe termen scurt. Comisia consider impactul polurii cu sedimente, metale grele si materiale organice asupra concentrrii nutrienilor, Zincului si Cuprului ca fiind improbabil. Impactul transfrontalier asupra comunitatilor ihtiologice si pescuitului Romnia: probabil. Ucraina: Improbabil. In vecinatile locaiilor de dragare, concentrarea poluanilor a fost in parametrii de siguran. Comisia consider impactul creterii concentrrii de sedimente suspendate asupra petilor ca fiind probabil advers, transfrontalier si cu efecte posibile (sub)letale, iar impactul pierderii habitatelor de reproducere probabil transfrontalier i advers.

Impactul transfrontalier asupra biodiversitaii, din cauza pierderii habitatelor psrilor migratorii protejate Romnia: probabil. Principalul efect va fi pierderea habitatelor de hrnire i cuibrire a psrilor din cauza dragrii cordoanelor de nisip. Ucraina: improbabil. Comisia consider impactul pierderii habitatelor ca fiind probabil transfrontalier si advers, ns local, la fel ca i impactul datorat perturbrilor cuibaritului si reproducerii. Impactul transfrontalier socio-economic Romania: probabil. Regularizarea navigatiei pe bratul Sulina a redus importanta activitatilor de pescuit a sturionilor si a heringilor, dar pe bratele Chilia si Sf. Gheorghe raman importante. Vor fi afectati pescarii romani. Ucraina: improbabil. Analiza mostrelor de peste inainte si dupa redeschiderea rutei de navigatie de adancime arata ca nu exista un impact important asupra faunei de peste comercial din delta exterioara bratului Bastroe.

Diplomaia Romneasc susine ideea de imediata ncetare a lucrrilor pe braul Bstroe i gsirea n comun cu partea Ucrainean a unei ci de navigaie de alternativ. Delta Dunrii are triplu regim de protecie i conservare, stabilit prin convenii internaionale: statutul de rezervaie a biosferei (Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa, adoptat la Berna la 19 septembrie 1979.) obiectiv al patrimoniului natural mondial (Convenia privind protecia patrimoniului mondial cultural i natural (adoptat de Conferina general a UNESCO la 16 noiembrie 1972 i intrat n vigoare la 17 decembrie 1975)) zon umed de importan internaional (Convenia asupra zonelor umede, de importan internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice, ncheiat la Ramsar la 2 februarie 1971, sub egida UNESCO, i amendat prin Protocolul de la Paris din 3 decembrie 1982.)

Convenia de la Espoo Dispoziii generale 1. Prile vor lua, individual sau mpreun, toate msurile adecvate i eficiente pentru prevenirea, reducerea i controlul impactului transfrontier negativ semnificativ, pe care activitile propuse l produc asupra mediului. 2. Fiecare parte va stabili msurile juridice, administrative sau de alt natur, necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei convenii, inclusiv pentru stabilirea unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului, care s permit participarea publicului n ceea ce privete activitile propuse, menionate n anexa nr. I, care pot cauza un impact transfrontier negativ semnificativ asupra mediului, precum i pentru pregtirea documentaiei de evaluare a impactului asupra mediului, descris n anexa nr. II. 3. Partea de origine va veghea ca, n concordan cu prevederile prezentei convenii, s se procedeze la o evaluare a impactului asupra mediului nainte de luarea deciziei de a autoriza sau de a ntreprinde o activitate propus, menionat n anexa nr. I, care poate cauza un impact transfrontier negativ semnificativ asupra mediului.

4. Partea de origine va veghea, n conformitate cu prevederile prezentei convenii, ca orice activitate propus, menionat n anexa nr. I, care poate provoca un impact transfrontier negativ semnificativ, s fie notificat prilor afectate. 5. Prile interesate vor angaja discuii, la iniiativa oricreia dintre ele, pentru a afla dac una sau mai multe activiti propuse, nenscrise n lista prevzut n anexa nr. I, sunt susceptibile s produc un impact transfrontier negativ semnificativ i, ca urmare, acestea vor fi tratate ca i cum ar fi nscrise n list. Dac prile vor fi de acord c este bine astfel, activitatea sau activitile n chestiune vor fi tratate n acest fel. Anexa nr. III cuprinde criteriile generale aplicabile n determinarea semnificaiei impactului asupra mediului pentru activitile nenscrise n anexa nr. I.

6. n conformitate cu prevederile prezentei convenii, partea de origine va oferi publicului din zonele care ar putea fi afectate posibilitatea s participe la procedurile adecvate de evaluare a impactului asupra mediului privind activitile propuse i va veghea ca posibilitatea oferit publicului prii afectate s fie echivalent cu cea oferit propriului public. 7. Evalurile impactului asupra mediului, prevzute de prezenta convenie, se vor efectua cel puin n stadiul de proiect al activitii propuse. n msura dorit prile vor ncerca s aplice principiile evalurii impactului asupra mediului n politici, planuri i programe. 8. Prevederile prezentei convenii nu vor afecta dreptul prilor de a aplica la scar naional legile, reglementrile, dispoziiile administrative sau practicile juridice acceptate, care vizeaz protejarea informaiilor a cror divulgare ar prejudicia secretul industrial i comercial sau securitatea naional.

9. Prevederile prezentei convenii nu vor afecta dreptul fiecrei pri de a aplica, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, dac acestea exist, msuri mai restrictive dect cele prevzute n prezenta convenie. 10. Prevederile convenii nu vor prejudicia obligaiile care pot reveni prilor n temeiul dreptului internaional privind activitile care au sau pot avea un impact transfrontier.

Comisia de Drept Internaional a ONU a iniiat lucrri de codificare asupra dreptului utilizrii fluviilor internaionale n alte scopuri dect navigaia. Proiectul celor 33 de articole elaborat de Comisia de Drept Internaional se axeaz pe urmtoarele principii:

utilizarea i mprirea echitabil a cursului de ap. obligaia de a nu cauza pagube importante altor state. obligaia general de a coopera i de a face schimb regulat de date i informaii. necesitatea proteciei ecosostemelor. prevenirea, reducerea i controlul polurii.

Bibliografie
Espoo Inquiry Commission, Report on the likely significant adverse transboundary. Impacts of the Danube Black Sea navigation route at the border of Romania and the Ukraine, Espoo, 10 july 2006 Ioan Gh. Petrescu, Delta Dunrii. Genez i evoluie,Editura tiinific, Bucureti, 1957 Mircea Duu, Dosarul Bstroe.O expunere a situaiei de fapt i a strii de drept, Universitatea Ecologic din Bucureti Nikolai Berlinsky, Davide A.L. Vignati, Effects of the Bystroe deep water shipping way on the water and sediment dynamics in the Danube Delta : current knowledge and future needs LEGE Nr. 5 din 25 ianuarie 1991 pentru aderarea Romniei la Convenia asupra zonelor umede, de importan internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice LEGE Nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea Romniei la Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa, adoptat la Berna la 19 septembrie 1979

Bibliografie
LEGE Nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru ratificarea Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991, Raluca Miga-Beteliu,Dreptinternaional.Introducere n dreptul internaional public,Ediia a III a, Editura All Beck,Bucureti, 2003 http://www.ddbra.ro/administratia/rela-ii-interna-ionale/conventiiinternationale-a726 http://www.mae.ro/node/1520 https://ngo.ro/aa/images/blank.gif www.wikipedia.org/wiki/Dun%25C4%2583rea