RAZBOIUL DIN UCRAINA SI SIGURANTA

ALIMENTELOR

INTOCMIT DE
S.C. AGRIFLAV CONSULT S.R.L.
 1. PREMISELE RAZBOIULUI DIN UCRAINA

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, marcând o escaladare abruptă

a războiului ruso-ucrainean, care începuse în 2014. Invazia a provocat criza de
refugiați cu cea mai rapidă creștere din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial
încoace, peste 8 milioane de ucraineni fugind din țară și o treime din populație fiind
strămutată.
În 2014, Rusia a invadat și anexat Crimeea, iar separatiștii susținuți de Rusia au
ocupat o parte din Donbas, în sud-estul Ucrainei, formată din
regiunile Luhansk și Donețk, declanșând un război regional. În 2021, Rusia a început
o amplă consolidare militară de-a lungul graniței sale cu Ucraina, acumulând până la
190.000 de soldați și echipamentul acestora. Într-un discurs televizat cu puțin timp
înainte de invazie, președintele rus Vladimir Putin a îmbrățișat opinii iredentiste, a
contestat dreptul Ucrainei la statalitate și a afirmat în mod fals că Ucraina era
guvernată de neonaziști care persecutau minoritatea etnică rusă.
La 21 februarie 2022, Rusia a recunoscut Republica Populară Donețk și Republica
Populară Luhansk, două state separatiste autoproclamate din Donbas, controlate de
separatiștii pro-ruși. A doua zi, Consiliul Federației Rusiei a autorizat utilizarea forței
militare, iar trupele rusești au intrat în mod deschis în ambele teritorii. Invazia a
început în dimineața zilei de 24 februarie, când Putin a anunțat o "operațiune militară
specială" pentru "demilitarizarea și denazificarea" Ucrainei. Câteva minute mai târziu,
rachete și raiduri aeriene au lovit întreaga Ucraină, inclusiv capitala Kiev, urmate la
scurt timp de o invazie terestră de amploare din mai multe direcții. Zelenski a
decretat legea marțială și o mobilizare generală a tuturor cetățenilor ucraineni de sex
masculin cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, cărora li s-a interzis să părăsească
țara.
La începutul invaziei, atacurile rusești au fost lansate pe un front nordic
din Belarus spre Kiev, un front nord-estic spre Harkov, un front sudic din Crimeea și
un front sud-estic din orașele Luhansk și Donețk. În cursul lunii martie, avansul
rusesc spre Kiev a stagnat. Pe fondul unor pierderi grele și a unei rezistențe
ucrainene puternice, trupele rusești s-au retras din regiunea Kiev până la 3 aprilie. La
19 aprilie, Rusia a lansat un nou atac pe un front lung de 500 de kilometri, care se
întinde de la Harkov la Donețk și Luhansk, cu atacuri simultane cu rachete îndreptate
spre Kiev în nord și Lviv în vestul Ucrainei.
Invazia a fost condamnată pe scară largă la nivel internațional. Adunarea Generală
a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care a condamnat invazia și
a cerut retragerea completă a forțelor rusești. Curtea Internațională de Justiție a
ordonat Rusiei să suspende operațiunile militare, iar Consiliul Europei a expulzat
Rusia. Multe țări au impus sancțiuni Rusiei, care au afectat economiile Rusiei și ale
lumii, și au oferit ajutor umanitar și militar Ucrainei. Au avut loc proteste în întreaga
lume; cele din Rusia au fost întâmpinate cu arestări în masă și o cenzură sporită a
mass-media, inclusiv interzicerea cuvintelor "război" și "invazie".
După aproape 80 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial,
asistăm din nou la izbucnirea unui război convențional, desfășurat în imediata
apropiere a României.
Conflictul a creat unde de șoc globale și produce o disonanță cu viziunile strategice
ale Uniunii Europene, ale cărei politici de implementare a Pactului Verde
European se vor dovedi și mai provocatoare.
 2.RAZBOIUL DIN UCRAINA SI SIGURANTA ALIMENTARA

Efectele concrete ale războiului din Ucraina sunt dificil de analizat în aceste
momente, dată fiind imediata desfășurare a evenimentelor, însă cert este
că agricultura devine un domeniu strategic și garantul securității alimentare a
continentului.
Din cauza războiului Rusiei în Ucraina, prețurile alimentelor cresc și au atins
un nivel record, provocând o criză alimentară mondială.
Prețurile produselor agricole de bază la nivel mondial au crescut în mod constant de
la jumătatea anului 2020, în contextul redresării în urma pandemiei de COVID-19, al
creșterii puternice a prețurilor îngrășămintelor și energiei și al deteriorării condițiilor
macroeconomice la nivel mondial.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează situația, ducând la o
creștere și mai mare a prețurilor produselor de bază și reducând disponibilitatea
alimentelor la nivel mondial. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, prețurile alimentelor
la nivel mondial în mai 2022 au fost cu aproape 30% mai mari decât în urmă cu un
an.
Pe plan global, Ucraina este cel mai mare producător de ulei și floarea soarelui din
lume și al 5-lea exportator de grâu, estimările pe termen mediu (2030) fiind ca
importanța acestei țări să crească.
În ceea ce privește comerțul cu Uniunea Europeană, după ratificarea Acordului de
Asociere și de Liber Schimb (DCFTA), în iulie 2017, schimburile comerciale între
cei doi actori au crescut considerabil, mărfurile din Ucraina însumând 1,3% din totalul
importurilor comunitare, iar Kievul a devenit unul dintre cei mai importanți exportatori
de materie primă pentru Uniune.
 Pentru România, Ucraina reprezintă un partener important, însă balanța comercială
este negativă, de aproximativ 657 milioane de euro în 2021, ceea ce determină
necesitatea creșterii de investiții românești în țara vecină.
Conflictul militar în derulare afectează în mod direct bunul mers al campaniei
agricole de primăvară. În această perioadă, plantele prășitoare au trebuit
însămânțate (în special porumbul și floarea soarelui) și ar urma fertilizarea culturilor
de toamnă (cu referire la grâu și rapiță).
Cu toate greutățile și restrângerile determinate de război, agricultura și fermierii
ucraineni își vor continua într-o bună măsură activitățile specifice. Provocarea este
dată de cultivarea unor suprafețe mai mici, comparative cu anii anteriori, cât
și producții mai scăzute, ca urmare a imposibilității fertilizării sau a unor cantități mai
reduse folosite. În aceeași măsură, în viitor este posibil ca Ucraina să limiteze
exportul de cereale, pentru a orienta o cantitate mai mare către consumul propriu,
pentru a preveni o criză alimentară în țară.
Ceea ce este într-adevăr o vulnerabilitate o reprezintă porturile ucrainene de la
Marea Neagră și Marea Azov, unele dintre acestea fiind afectate (Mariupol sau
Berdyansk – Marea Azov), iar celelalte se confruntă cu un blocaj generat de forțele
armate rusești (Kherson sau Odessa).
Deși este vehiculată o criză alimentară, totuși acest scenariu negativ este puțin
probabil, deoarece UE are o balanță proprie de producție/ consum al cerealelor și
oleaginoaselor net pozitiv. Spre exemplu, în 2020, un an în care continentul
european s-a confruntat cu o secetă extremă, ce a afectat culturile principale, pentru
cereale, cantitatea de aprovizionare a fost de 202.296k tone, iar cea de consum
172.460k tone (incluzând atât consumul uman, cât și cel animal și cel pentru
reproducerea de semințe). În aceeași măsură, pentru plantele oleaginoase, 54.045k
tone, față de 51.745k tone.
Totuși, pentru UE aprovizionarea cu dificultate a îngrășămintelor și
fertilizanților poate reprezenta un impuls pentru reducerea utilizării de pesticide și,
implicit implementarea obiectivelor Strategiei Farm to Fork.
De asemenea, la întâlnirea din 02.03.2022 a miniștrilor europeni ai agriculturii, al
cărei scop a fost împărtășirea de informații între statele membre cu privire la stocuri
și evoluția prețurilor, o măsură sustenabilă pentru UE o reprezintă creșterea
capacității de producție a culturilor proteice (soia, mazăre, fasole), pentru
asigurarea independenței alimentare comunitare.
 În 2021, prețul alimentelor a atins recordul ultimului deceniu, conform datelor
ONU. Primele luni din 2022 au adus scumpiri și mai mari, pe fondul crizei din
energie. Acum, războiul din Ucraina riscă să genereze o adevărată criză alimentară,
în special pe piața cerealelor. Împreună, cele două țări aflate acum în conflict deschis
furnizează o treime din exporturile mondiale de grâu și aproape 15% din cele de
porumb.Rusia ocupă primul loc în lume în topul furnizorilor mondiali de grâu,
exportând anual aproape 44 de milioane de tone. La rândul ei, Ucraina ocupă locul
cinci în acest clasament global și vinde altor state peste 16 milioane de tone.
Împreună, cele două țări aflate acum în război produc o treime din exporturile
mondiale de grâu.
Cel mai mare client al ambelor țări este Egiptul, urmat de Turcia. Apoi, Rusia și
Ucraina își împart, proporțional, o serie de mari cumpărători din Asia, Africa și
Orientul Mijlociu. Invazia Rusiei în Ucraina a început și cu atacuri concertate asupra
mai multor orașe-port, strategie de manual pe timp de război. Însă acestea sunt și
porțile prin care grâul și porumbul ucrainean pleacă spre clienții internaționali.
Pe segmentul porumbului, Ucraina este al patrulea mare exportator mondial, iar
Rusia al șaptelea. Împreună, cele două țări vând peste hotare mai bine de 26 de
milioane de tone de porumb. Anul trecut, Ucraina a devenit principalul furnizor de
porumb al Chinei, înlocuind SUA. La nivelul UE, Ucraina ocupă locul al treilea în topul
furnizorilor de grâu și porumb. În cazul în care livrările externe vor fi sistate sau
plafonate din cauza războiului, dezechilibrul din piața mondială a cerealelor va fi uriaș.
Chiar și înainte de izbucnirea unui război deschis în Ucraina, prețurile bunurilor de
bază și ale materiilor se aflau pe trend ascendent. Simpla iminență a războiului este de
ajuns pentru a distorsiona comportamentele normale reglate de cerere și ofertă.
Însă războiul a izbucnit și, în doar câteva ore, cotațiile pe burse pentru porumb și grâu
au crescut dramatic. Față de nivelul la care se aflau miercuri(23 februarie), la
închiderea burselor, cele două cereale aveau, joi (24 februarie), prețuri cu 5-6% mai
mari.
„Este incredibil, sincer, vorbim despre cea mai prevăzută invazie din istorie și, cu toate
astea, pare că piețele au fost luate prin surprindere”, explică pentru Quartz Jake
Hanley, managing director la Teucrium, fond de investiții specializat în produse
agricole.
Scumpirile de acum vin pe fondul unor creșteri semnificative înregistrate de la
începutul anului. În ultimele două luni, dar înainte de izbucnirea războiului, grâul se
scumpise deja cu 12% pe Bursa de la Chicago, una dintre cele mai mari burse de
mărfuri din lume, iar porumbul cu 14,5%. Luni (28 februarie), cotațiile pentru grâu erau,
la începutul ședinței de tranzacționare, în creștere cu 7% față de vineri.
Creșterea cotațiilor pe burse se va reflecta în prețul alimentelor pe termen cel
puțin mediu. Multe dintre contractele tranzacționate acum sunt de tip „futures”, adică
au livrarea la o dată viitoare. Atunci, clienții vor fi nevoiți să achite aceste prețuri mai
mari pentru cereale, iar scumpirile vor fi transferate în jos, către consumatorul final, pe
lanțul agroalimentar.
Însă izbucnirea războiului este doar cea mai recentă scânteie dintr-un mix deja
periculos. Criza din energie se decontează acum și în industria îngrășămintelor
agricole. Iar situația din Ucraina determină acum guverne și gospodării deopotrivă să-
și facă rezerve de hrană.
Totul se întâmplă în pragul primei campanii agricole din 2022. În luna februarie are
loc, de regulă, prima „stropire” din etapa numită de agronomi „fertilizarea de bază din
primăvară”. Stratul superior al terenurilor este stropit și apoi amestecat cu
îngrășăminte, care marchează începutul campaniilor agricole de primăvară. De la
ONU la Fondul Monetar Internațional și până la experți meteorologi, consensul era că
2022 va fi un an agricol bun. Pentru România, evoluția din agricultură stă la baza
prognozelor care anunță creșterea economie.
Obligați să folosească îngrășăminte și de două ori mai scumpe ca anul trecut,
fermierii au puține opțiuni. Cei care-și permit costurile ridicate vor transfera pur și
simplu scumpirea în jos pe lanțul agroalimentar, care se încheie la populație.
Ceilalți, însă, vor folosi mai puține îngrășăminte și vor avea o producție mai scăzută la
hectar. Specialiștii agronomi au calculat că reducerea cu 15% a cantității de
îngrășăminte împrăștiate pe fiecare hectar înseamnă o recoltă cu 5% mai mică. Alții
vor cultiva o suprafață mai redusă. Oricum o dai, mâncarea produsă în România va fi
mai scumpă până la sfârșitul anului.
Nu este nicidecum o problemă românească. Cu aceeași criză a îngrășămintelor se
confruntă toți producătorii europeni. Deocamdată, singurul efect concret resimțit este
inflația pentru produse alimentare care, în România, este aproape dublă față de media
UE.
Mâncarea s-a scumpit într-un ritm mai alert în Estul Europei.
Direct proporțional, și rata totală a inflației a crescut în această parte mai mult decât în
Vest. România a avut, în ianuarie, a doua cea mai ridicată inflație din UE.
Dincolo de criza din energie, scumpirea mâncării are și alte cauze care amenință să
transforme prețurile ridicate în noua realitate. Criza din transporturi și ruperea lanțurilor
de aprovizionare au accentuat tendința guvernelor și a gospodăriilor de a-și face
stocuri. Cererea de produse agroalimentare de bază rămâne, astfel, la cote record.
„Este cel mai extrem mediu de inventar. Este un episod fără precedent. Nu există
niciun răspuns de partea ofertei”, explică Nicholas Snowdon, analist în cadrul grupului
Goldman Sachs, pentru „Financial Times”. Cererea uriașă se reflectă în primul rând în
cotațiile futures pentru astfel de bunuri de bază și materii prime, adică acele contracte
semnate acum cu livrare la un termen viitor.
Inflația crește peste tot în lume, pe fondul unui cumul de factori - primul fiind criza din
energie. Creșterea prețurilor din energie acționează în cascadă. În acest sector s-au
înregistrat cele mai ridicate scumpiri. Pe locul al doilea, însă, în topul scumpirilor
regăsim mâncarea, cu o inflație calculată pentru produsele alimentare din UE la
11,65% în ultimii șapte ani.
Reducerea TVA la mâncare și plafonarea prețurilor pentru alimente sunt măsurile pe
care guvernanții le au cel mai la îndemână când inflația transformă coșul de bază în
lux. Nu rezolvă nicidecum problemele din energie și agricultură, însă protejează
populația - măcar temporar - de scumpirile excesive la mâncare.
În prezent, zece țări europene au luat măsuri punctuale pentru a controla prețurile
alimentelor, direct sau indirect, de la debutul pandemiei și crizele care au izbucnit de-
atunci.
Ministerul Agriculturii din Ucraina a anunțat luni, 13 iunie, că țara a pierdut un sfert
din terenurile sale cultivabile în sud și est, în urma invaziei ruse. Cu toate acestea,
securitatea alimentară a țării nu este amenințată, potrivit AFP.
”În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în
acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul” populaţiei
ucrainene, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de
presă.
Potrivit acestuia, ”consumul s-a redus, de asemenea, din cauza deplasărilor masive
(de populaţie) şi a migraţiilor externe”, în afara ţării.
Peste şapte milioane de ucraineni s-au deplasat în interiorul ţării, conform
Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) şi a Înaltului Comisariat
al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Lor li se adaugă alte 7,3 milioane care au fugit în
străinătate, dintre care peste jumătate în Polonia.
În ciuda pierderii deloc neglijabile de terenuri aflate acum sub controlul ruşilor,
”structura actuală a suprafeţelor cultivate (...) nu reprezintă o ameninţare pentru
securitatea alimentară a Ucrainei”, a dat asigurări Vîsoţki în faţa presei.
”Agricultorii ucraineni au reuşit să pregătească relativ bine însămânţarea înainte de
începutul războiului”, a adăugat el.
”În februarie, Ucraina a importat deja circa 70% din îngrăşămintele necesare, 60%
din produsele fitosanitare şi circa o treime din cantitatea de carburant necesară”
pentru însămânţare, a detaliat ministrul.
Ocupaţia rusă din mai multe regiuni ucrainene şi blocada
asupra cerealelor impusă de Flora Rusă de la Marea Neagră i-au forţat totuşi pe
agricultorii ucraineni ”să modifice ce însămânţează şi cantitatea”, a mai precizat
Vîsoţki.
Ucraina dispunea înainte de război de peste 30 de milioane de hectare de
terenuri cultivabile, conform World Data Center-Ukraine, un ONG internaţional.
Deşi consecinţele invaziei ruse asupra pieţei interne ucrainene par limitate în
opinia oficialului ucrainean, imposibilitatea de a exporta cereale în străinătate
amplifică temerile privind declanşarea unei foamete în lunile care vin, conform ONU.
”În prezent, între 20 şi 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate, iar în toamnă
numărul ar putea creşte la 70-75 de milioane de tone”, a alertat la 6 iunie
preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cărui ţară era al patrulea exportator
mondial de grâu şi porumb înainte de invazia rusă.
Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, specialiștii iau în calcul riscurile tot mai
mari ale unei crize alimentare internaționale. Se preconizează ca 50 de țări să fie
afectate, iar prețul grâului să crească cu 8 procente, spune Maximo Torero,
economist specializat în agricultură.
Potrivit comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz
Wojciechowski, Ucraina este al patrulea furnizor extern de alimente al Uniunii
Europene, cele mai mari contribuții constând în porumb (52%) și ulei vegetal (23%).
În plus, alături de Rusia, Ucraina este cel mai mare exportator de grâu din lume -
30% din producția mondială este asigurat de cele două țări.
Ca o primă consecință, unele țări au impus deja restricții la exportul de cereale. Iar
cel din Ucraina, nu poate fi luat în discuție.
Fiind un aliment de bază pentru 35% din populația planetei, lipsa grâului ar
putea afecta 18 milioane de oameni. În prezent, 16 milioane de tone de porumb și
13.5 milioane de tone de grâu sunt blocate în Ucraina și Rusia, arată un raport al
World Food Programme, o organizație umanitară care ajută țările defavorizate cu
hrană.
„Războiul duce la riscuri pentru securitatea alimentară la nivel global, în special în
Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Nu putem să stăm și să asistăm la
asta”, adaugă Janusz Wojciechowski pe Twitter.
Afganistan, Etiopia și Siria, state care au trecut concomitent prin conflicte, schimbări
climatice și pandemia de coronavirus, ar fi zonele cele mai afectate de criza
alimentară.
La rândul lor, Tunisia, Algeria, Maroc, Liban și Turcia vor trebui să apeleze la alte
țări, pentru a aduce în regiune cereale. Astfel, prețurile vor crește și mai
mult, indică Politico.
O consecință legată de scumpirea produselor pe care Maximo Torero a menționat-o
pentru The Guardian este sporirea foametei în țările de mai sus.
Din cauza invaziei Rusiei, încă nu se cunoaște dacă agricultorii vor putea planta
cereale în această primăvară, iar efecte vor fi vizibile în jurul lunii iunie, în preajma
recoltelor.
Unele state ale lumii, precum Turcia, Argentina și Serbia, au impus sau amenință că
vor impune interdicții de export.
De la mijlocul lunii martie până în 15 mai, persoanele din Ungaria care doresc să
comercializeze în afara țării grâu, secară, orz, ovăz, porumb, soia și semințe de
floarea soarelui – considerate „produse de importanță strategică” –, trebuie să
informeze autoritățile și o pot face doar în scopuri umanitare, arată o decizie a
Guvernului.
O măsură asemănătoare a luat și Egiptul, care a interzis recent exportul de grâu,
făină, linte și fasole, din cauza preocupărilor pentru rezervele de alimente, iar
Indonezia a impus restricții pentru uleiul de palmier, componentă a uleiului de
gătit, scrie CNN.
Miniștrii agriculturii din grupul G7 s-au reunit în 11 martie la Berlin, pentru a discuta
pe tema invaziei Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au arătat îngrijorarea, subliniind că
evenimentul va avea impact asupra crizei și securității alimentare.
„Facem apel către toate țările să își mențină piețele alimentare și agricole deschise și
să să se protejeze împotriva oricăror măsuri restrictive nejustificate asupra
exporturilor. Mai departe, creșterea prețurilor la alimente și volatilitatea de pe piețele
internaționale i-ar putea amenința pe cei mai vulnerabili, care trăiesc în medii cu
securitate alimentară scăzută”, se arată în discuțiile avute de liderii din agricultură.
Ei mai adaugă că nu vor tolera prețurile crescute în mod artificial, care ar putea
diminua disponibilitatea produselor alimentare.
Pe lângă grâu, un alt produs agricol ridică probleme: floarea soarelui. Uniunea
Europeană importă 50% din uleiul de floarea soarelui produs de Ucraina, care poate
fi folosit în mare parte pentru gătit.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură propune un set de 6 măsuri de criză:
-Menținerea comerțului global cu alimente deschis. Lanțurile de aprovizionare ar
trebui menținute pe deplin operaționale.
-Țările care importau alimente din Ucraina și din Rusia ar trebui să își diversifice
sursele.
-Extinderea sistemului național de protecție al Ucrainei, pentru a se asigura că cei
afectați de conflict sunt protejați.
-Asigurarea protecției sociale refugiaților ucraineni de către țările care îi găzduiesc.
-Evitarea impunerii de restricții de către țările afectate de conflict.
-Menținerea transparenței în rândul piețelor piețelor.
-Regiunile ucrainene care au fost afectate de război sunt și importante zone agricole.
În contextul creșterii prețurilor produselor de bază la nivel mondial, războiul purtat
de Rusia în Ucraina și acțiunile care subminează capacitatea Ucrainei de a-și
exporta produsele agroalimentare adâncesc criza alimentară mondială.
UE condamnă cu fermitate atât decizia lui Putin de a recunoaște zonele necontrolate
de guvern din Donețk și Luhansk, cât și agresiunea militară neprovocată și
nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.
UE condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a
Rusiei. Din februarie 2022, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene s-au
reunit periodic pentru a discuta despre situația din Ucraina din diferite perspective.
Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să
retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să
respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
 Aceștia au evidențiat faptul că Ucraina are dreptul de a-și alege propriul destin și
au felicitat poporul ucrainean pentru curajul de care dă dovadă apărându-și țara.
Ca răspuns la agresiunea militară, UE a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei,
adăugând un număr semnificativ de persoane și de entități pe lista sancțiunilor și
adoptând măsuri fără precedent.
Securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor reprezintă o prioritate-
cheie pentru UE și statele sale membre. În cadrul reuniunii Consiliului European din
iunie 2022, liderii UE au subliniat că Rusia este singura responsabilă pentru criza
alimentară mondială și că sancțiunile UE nu vizează produsele alimentare și
produsele agricole.
În martie 2022, Rusia a anunțat o interdicție temporară a exporturilor de cereale
și îngrășăminte, ceea ce a condus la un deficit de aprovizionare și la continuarea
destabilizării pieței.În plus, Rusia a atacat infrastructura de transport a
Ucrainei, blocând de facto porturile de la Marea Neagră de unde sunt exportate, în
mod normal, 90% din produsele agricole ale Ucrainei. Daunele cauzate de forțele
ruse culturilor, depozitelor alimentare și utilajelor agricole din Ucraina vor afecta
capacitatea de producție și de export a Ucrainei în lunile
următoare.Sancțiunile adoptate de UE împotriva Rusiei nu afectează sectorul agricol
și cel alimentar și, prin urmare, nu sunt responsabile de criza securității alimentare.
Sancțiunile nu interzic importul și transportul produselor agricole rusești, nici plata
pentru astfel de exporturi. UE și statele sale membre sunt unite împotriva agresiunii
militare a Rusiei în Ucraina și se angajează ferm să abordeze provocările în materie
de securitate alimentară generate de această agresiune.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a generat nu doar distrugeri în masă, haos și
insecuritate, ci și ruperea lanțurilor logistice și de aprovizionare cu alimente și apă
potabilă. Cum nevoia de alimente a crescut în Ucraina, aceasta a făcut cerere de
asistență, iar Programul Alimentar Mondial (PAM) a lansat o operațiune de urgență
pentru a acorda asistență alimentară persoanelor care fug din calea conflictului atât
în Ucraina, cât și în țările învecinate. Ca atare, la 7 martie 2022, Organizația
Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a lansat un plan de reacție
rapidă pentru Ucraina, cu scopul de a obține 50 milioane de USD pentru a ajuta
240.000 de persoane vulnerabile din mediul rural afectate de război. Însă, potrivit
FAO, s-a pus la dispoziție doar 4,6 milioane de USD (9 %) din finanțarea solicitată,
astfel că a rămas un deficit de finanțare de 45,4 milioane de USD (91 %). În același
timp, producția agricolă a Ucrainei este grav afectată de invazia rusă, deoarece cele
10 regiuni unde au loc operațiuni militare reprezintă 54% din suprafețele destinate
semănăturilor de floarea-soarelui, 42% pentru porumb și 52 % pentru grâu. La
aceasta se adaugă faptul că recolta de grâu a fost pusă în pericol de conflictul armat,
iar plantarea culturilor de porumb și floarea-soarelui a fost dificilă, penuria de semințe
de porumb și de floarea-soarelui, precum și cea de combustibil periclitând și mai mult
recoltele acestor culturi.
Trebuie specificat faptul că, războiul din Ucraina a venit pe un fundal agricol și
alimentar deja extrem de tensionat. Se știe deja că, în ultimii douăzeci de ani,
planeta s-a supraîncălzit, cererea de alimente a crescut pentru 2 miliarde de locuitori
în plus, există teritorii care produc puțin și unde populația are puține resurse naturale
la dispoziție pentru supraviețuire. Iar producția agricolă este situată în aproximativ
aceleași țări, în timp ce producția din țările în curs de dezvoltare nu a avut efectele
așteptate până acum. De asemenea, contextul pandemic a contribuit din plin la
intensificarea insecurității alimentare globale. Însă, chiar dacă resursele naturale
există, pacea și stabilitatea sunt în primul rând cele care condiționează dezvoltarea
agriculturii.
În 2021, Organizația Națiunilor Unite avertiza asupra faptului că există un miliard
de oameni care suferă de foame și aproximativ două miliarde de oameni care au o
cantitate foarte mică de alimente și foarte puțină diversitate în practicile alimentare.
Cu alte cuvinte, trei miliarde de oameni trăiesc în fiecare zi întrebându-se ce vor
putea mânca și probabil că această situație va continua să existe încă mult timp.
Ca atare, situația alimentară la nivel mondial era deja explozivă înainte de conflictul
armat dintre Rusia și Ucraina: alimente mai scumpe decât în 2019, înainte de
declanșarea pandemiei de COVID-19, o putere de cumpărare mai mică, dat fiind
falimentele multor entități fizice și juridice din perioada pandemică.
Însă, conflictul dintre cele două state a atras atenția și datorită faptului că Rusia și
Ucraina sunt capabile să elibereze surplusuri substanțiale de export în ceea ce
privește producția agricolă și, astfel, să alimenteze piețele globale. Agricultura este
un element important de suveranitate pentru ambele țări pe scena internațională, iar
Ucraina este o țară cu o capacitate productivă considerabilă. Producția sa de câmp
constă din cereale, semințe oleaginoase, rapiță, grâu, porumb și floarea soarelui.
Aceasta reprezintă acum 110 milioane de tone de producție anuală, adică de trei ori
mai mult decât producea în urmă cu 10 ani. Din aceste110 milioane de tone, 90 de
mii dintre ele sunt plasate pe piețele mondiale. Ucraina reprezintă în cota de piață pe
scena internațională 10 până la 12% din grâu, 15 până la 20% din porumb, 20 până
la 25% din orz și rapiță, precum și 50% până la 60% din exporturile mondiale de ulei
și făină de floarea soarelui. Se poate spune că războiul din Ucraina a scos la iveală
superputerea agricolă a acestei țări.
Dat fiind toate acestea, războiul din Ucraina evidențiază faptul că agricultura și
securitatea alimentară sunt extrem de geopolitice. În acest context, dependența
multor țări de exporturile rusești și/sau ucrainene ridică întrebări strategice. În acest
context al insecurității alimentare, UE are în vedere înăsprirea politicii privind
cerealele. De altfel, la nivel global, toate statele lumii iau în considerare măsuri
pentru a proteja aprovizionarea internă cu cereale, după ce invazia Rusiei în Ucraina
a perturbat comerțul și a provocat creșterea prețurile la mărfurile de bază.

3.MASURI ALE UNIUNII EUROPENE PENTRU SIGURANTA

ALIMENTARA

„Securitatea alimentară mondială este o prioritate majoră pentru UE și vom face tot
ce ne stă în putință pentru a contribui la soluționarea acestei provocări și pentru a
ajuta țările în curs de dezvoltare”.-Charles Michel la Consiliul de Securitate al ONU,
iunie 2022
Imediat după izbucnirea războiului, statele membre ale UE s-au reunit în cadrul
Consiliului pentru a discuta situația pieței agroalimentare și consecințele conflictului.
Statele membre și-au exprimat solidaritatea unanimă cu Ucraina și au discutat
despre măsurile coordonate la nivelul UE pentru a aborda impactul asupra pieței.
Miniștrii agriculturii au analizat și au discutat situația pieței în cadrul fiecărei reuniuni
ulterioare a Consiliului.
UE a adoptat șase pachete de sancțiuni ca răspuns la recunoașterea zonelor
necontrolate de guvern din oblastele Donețk și Luhansk și la atacul militar fără
precedent și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei.
Măsurile sunt concepute astfel încât să slăbească baza economică a Rusiei, lipsind-
o de tehnologii și piețe critice și reducând în mod semnificativ capacitatea acesteia
de a purta războiul.
Miniștrii UE au salutat comunicarea Comisiei privind garantarea securității
alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare, prezentată în martie
2022. Printre acțiunile prezentate de Comisie se numără:
-promovarea unui comerț deschis și previzibil pentru produsele agricole
-intensificarea ajutorului de urgență pentru populațiile vulnerabile prin mobilizarea
sprijinului financiar
-extinderea capacităților de producție durabile
În iunie 2022, Consiliul a adoptat concluzii cu privire la răspunsul Echipei Europa
la insecuritatea alimentară la nivel mondial. Consiliul și-a exprimat profunda
îngrijorare cu privire la populațiile vulnerabile care se confruntă cu niveluri fără
precedent de insecuritate alimentară și a subliniat că războiul de agresiune
nejustificabil, neprovocat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a agravat în mod
dramatic criza securității alimentare. Consiliul solicită, de asemenea, un răspuns al
Echipei Europa la insecuritatea alimentară la nivel mondial, care să cuprindă patru
direcții de acțiune:
-solidaritate prin ajutor de urgență și sprijin pentru accesibilitatea financiară;
-stimularea producției durabile, a rezilienței și a transformării sistemelor alimentare;
-facilitarea comerțului, ajutând Ucraina să exporte produse agricole
-multilateralismul eficient.
Este clar că Europa se află la o răscruce în politica sa agricolă, știind că dacă va
decide să-și relanseze producția agricolă, rezultatele așteptate vor fi vizibile abia la
sfârșitul deceniului. Între timp, țările trebuie să se confrunte cu o instabilitate globală
în creștere. De asemenea, UE trebuie să rămână puternică în ceea ce privește
ambiția sa în materie de climă și să continue să impulsioneze tranziția practicilor
agricole pentru a produce mai mult cu mai puțin. Cu toate acestea, trebuie să
continue să producă și, în același timp, să caute chiar să producă mai mult. Această
capacitate de a fi menținută sau consolidată seamănă cu provocările din sectorul
apărării, în sensul că dacă se reduc investițiile și dacă scade producția, automat
cresc vulnerabilitățile strategice. Mai ales că, agricultura europeană trebuie să
combine această problemă de capacitate cu provocarea de mediu, ambele împreună
neapărat. Provocarea la acest moment a securității alimentare este cum să
producem mai mult ținând cont de protecția mediului și a biodiversității, în contextul
factorilor constrângători externi: creșterea populației, restrângerea terenurilor
agricole, declinul mediului din cauza conflictului armat, schimbările climatice.
BIBLIOGRAFIE

1.https://panorama.ro/mancarea-se-scumpeste-alarmant-razboiul-din-ucraina-va-acutiza-
tendinta/

2.https://www.patriabank.ro/blog/educatie-antreprenoriala/impactul-razboiului-din-ucraina-in-
agricultura-patria-bank

3.https://ziare.com/razboi-rusia-ucraina/cereale-ucraina-teren-cultivabil-securitate-alimentara-
1746006

4.https://ro.wikipedia.org/wiki/Invazia_Rusiei_%C3%AEn_Ucraina_(2022)

5.https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-the-eu-is-helping-address-the-global-
food-crisis/

6.https://vladnistor.ro/2022/06/14/securitatea-alimentara-a-ue-in-contextul-agresiunii-rusiei-
impotriva-ucrainei/