Studentă: Saucă(Rusu) Alexandra Elena
METODA CUBULUI
Comunicarea vizuală
În cadrul activității instructiv-educative, metodologia didactică trebuie să se desfășoare în
deplină armonie și concordanță cu schimbările și noutățile survenite în ceea ce privește final-
itățile educației, conținuturile învățământului și nu în ultimul rând, noile cerințe ale elevilor și
ale societății.
„Metoda de învățământ/ pedagogică/ de predare-învățare/ de instruire/ didactică reprez-
intă o modalitate/ un mod de cunoaștere și acțiune, un instrument cu ajutorul căruia, elevii, sub
îndrumarea profesorului sau în mod independent, își însușesc și aprofundează cunoștințe, își
formează și dezvoltă priceperi și deprinderi intelectuale și practice, capacități, competențe, com-
portamente, aptitudini, atitudini etc.” (p. 93. Mușata Bocoș, Dana Jucan, Teoria și metodologia
instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Paralela 45, 2008,Pitești)
În provocările lumii contemporane ne confruntăm tot mai des cu necesitatea de a utiliza
în activitatea didactică și metode moderne de lucru, metode activ-participative, lucruri inovative,
care reprezintă o provocare atât pentru noi, cadrele didactice, cât și pentru elevi. Utilizarea unei
metode tradiționale sau moderne nu poate eticheta o activitate instructiv-educativă ca fiind bună
sau rea, motiv pentru care în reușita unei activități deseori îmbinăm metodele tradiționale cu cele
moderne, activ-participative. Eficiența metodei nu este dată de metoda în sine, ci de felul în care
ne raportăm la situația dată, de felul în care imaginația și creativitatea cadrului didactic își pune
amprenta asupra activității didactice și de felul în care o utilizăm pentru a transmite, a consolida
și/sau a evalua cunoștințele elevilor.
Indiferent unde se desfășoară lecția, în mediul școlar sau extrașcolar, lecția este
subordonată unor obiective, care realizează printr-o îmbinare specifică a unor forme de
organizare a activității, a unor metode și mijloace de învățământ și se optimizează continuu pe
baza evaluării.
În ceea ce privește metoda didactică cubul (numele l-a luat de la mijlocul didactic – un
cub), aceasta se poate aplica atunci când se dorește explorarea unui subiect și are drept avantaje
participarea elevilor cu interes la lecție, determinând la aceștia abilități de comunicare,
dezvoltarea gândirii critice, unele deprinderi de muncă intelectuală, dar și sporirea eficienței
învățării prin structurarea acesteia pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor
șase fețe ale cubului).
Definiție: Metoda cubului este o detodă interactivă de predare care se folosește atunci când se
dorește exploatarea unui subiect din mai multe perspective.
Etape:
1. Se realizează un cub ale cărui fețe pot fi acoperite cu hârtie sau culori diferite;
2. Pe fiecare față a cubului se scrie câte una din următoarele instrucțiuni : DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ
3. Se împarte clasa în șase grupe și fiecare grupă va rezolva câte un cub;
4. Se propune tema: comunicarea vizuală
Vom începe cu cerințele aferente cuvântului DESCRIE
Sarcină de lucru: descrie ce este comunicarea vizuală
Răspuns posibil: este un proces prin care informațiile sunt reprezentate grafic pentru a transmite
semnificații în cel mai eficient și simplu mod posibil
A doua fațetă a cubului conține cuvântul ASOCIAZĂ.
Sarcină de lucru: asociază mijloacele de comunicare vizuală cu modalitațile de transmitere ale
mesajelor vizuale
Răspuns posibil:
- Televisor: emisiuni tv, reclame, știri;
- Telefon: imagini, videoclipuri;
- Panou stradal: imagini publicitare, promovare;
- Videoproiector: imagini, clip video.
Pe următoarea față a cubului este scris cuvântul COMPARĂ.
Sarcină de lucru: compară comunicarea vizuală cu alte tipuri de comunicare
Răspuns posibil:
- Comunicare vizuală vs. comunicare nonverbală;
- Comunicare vizuală vs. comunicare scrisă;
- Comunicare vizuală vs. comunicare verbala;
- Comunicare vizuală vs. comunicare audio vizuală.
Urmează cerințele aferente cuvântului ANALIZEAZĂ.
Sarcină de lucru: analizează funcțiile imaginilor vizuale.
Răspuns posibil:
- Să atragă atenția prin elemente cum ar fi: contrastul, culoarea, compoziția;
- Să informeze, să joace rolul de mediator al unor trăiri;
- Să constituie un intrument important în influențarea comportamentului uman.
Fața cubului cu numărul cinci poartă denumirea ARGUMENTEAZĂ.
Sarcină de lucru: Argumentează avantajele comunicării vizuale
Răspuns posibil:
- concizie - o imagine transmite ceea ce textul redă în câteva pagini
- ușurință în utilizare - mesajul vizual este ușor de realizat, de folosit și de transmis către
destinatari
- impact vizual - captarea rapidă a atenției prin formă, culoare și compoziție
- posibilități multiple de transmitere prin nenumărate canale de comunicare
Ultima fațetă a cubului conține cuvântul APLICĂ.
Sarcină de lucru: desenează o imagine care transmite un mesaj visual
Răspuns posibi:
- un portret care poate transmite starea persoanei (zâmbește, plânge, este nervoasă, etc)
- o reclamă
- un semn de circulație
- o hartă
- o acțiune a unor personae sau animale.
Analiza SWOT a Metodei Cubului
Puncte tari:
- solicită gândirea elevului;
- acoperă neajunsurile învățarii individuale;
- dezvoltă abilități de comunicare;
- lărgește viziunea asupra temei.
Puncte slabe:
- are eficiență scăzută în grupurile mari;
- se poate stabili mai greu contribuția fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru.
Oportunități:
- stimulează creativitatea elevilor;
- favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor,
- stimulează dialogul între membrii grupului.
Amenințări:
- unii elevi muncesc si pentru alții
- productivitatea unor elevi mai timzi poate scădea atunci când sunt puși în situația de a co-
labora cu alții mai dominanți.
Concluzii
În acest caz, modul în care au fost antrenaţi toţi elevii în realizarea sarcinilor, a constituit un
stimulent solid pentru fiecare dintre ei, motivându-i să participe activ şi să îşi exprime opiniile
fără reţinerea de a greşi. După prezentarea rezultatelor muncii fiecărei echipe în faţa clasei, tema
a fost bine înţeleasă de către toţi elevii.
Bibliografie:
1. Mușata Bocoș, Dana Jucan, Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării,
Editura Paralela 45, 2008, Pitești, p.93
2. Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup, Edi-
tura Arves, p. 121
3. [Link]/images
