Sarcin practice 2

Tema: ORGANIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE CRITERIALĂ

PRIN DESCRIPTORI IN CLASELE PRIMARE

A elaborate:Mocan Cristina
Gr. 103

Chisinau 2023
Formulați întrebări în baza paragrafului 3.2. „Strategiile de ECD”
din MECD:
 Două întrebări literale, a căror răspunsuri pot fi găsite în text;
 O întrebare la care nu cunoașteți răspunsul, nu-l găsiți în textul-
suport, dar ați vrea să-l aflați;
 O întrebare care solicită părerea colegilor (De exemplu: Eu
consider că ..., ce părere aveți...?).
Două întrebări literale:
1. Ce tipuri de evaluare se evidențiază din punct de vedere al
situațiilor de evaluare în ECD?
2. Cum se diferențiază evaluarea formativă în funcție de momentul
unui act evaluativ într-un parcurs de învățare?
O întrebare la care nu cunoașteți răspunsul: Care sunt caracteristicile
evaluării non-instrumentale în ECD și cum contribuie la procesul
didactic?
O întrebare care solicită părerea colegilor: Cum considerați că evaluarea
sumativă ar trebui să fie gestionată pentru a evita tensiunea și frica la
elevi, dar să fie totuși eficientă în evaluarea cunoștințelor acumulate?

Realizați o analiză comparativă a strategiilor de evaluare formativă

folosind reperele:
 Nivelul de proiectare didactică
 Momentul realizării
 Modul de apreciere
 Raportarea la finalitățile curriculare
 Înregistrarea rezultatelor.
1. Nivelul de proiectare didactică:
 Evaluarea formativă în etape (EFE): Se proiectează la nivel de
lungă și de scurtă durată, în general, pe parcursul unei unități de
învățare. Este ghidată de învățător, care asigură acțiuni de
remediere imediată și reflectare. Se raportează la unitățile de
competențe prevăzute pentru parcursul de învățare respectiv.
 Evaluarea formativă punctuală (EFP): Se proiectează la nivel de
scurtă durată, având o frecvență stabilită la discreția învățătorului.
Se raportează la o unitate de competență specifică. Este ghidată de
învățător, care folosește criterii de succes pentru produsul
respectiv.
 Evaluarea formativă interactivă (EFI): Se proiectează la nivel de
scurtă durată, la fiecare lecție. Se raportează la obiectivele lecției.
Este o activitate de tip feedback, care include emoțional, conținut
și activitate. Mizează și pe autoevaluare și evaluare reciprocă. Este
ghidată de învățător, care utilizează criterii specifice.
2. Momentul realizării:
 EFE: Se realizează de regulă de două ori pe parcursul unei unități
de învățare.
 EFP: Se realizează într-un moment punctual, cu o frecvență
stabilită de învățător.
 EFI: Se realizează la fiecare lecție.
3. Modul de apreciere:
 EFE: Utilizează descriptori generali pentru învățământul primar și
cuvinte încurajatoare pentru apreciere.
 EFP: Se bazează pe criterii de succes pentru produsul evaluat și
cuvinte încurajatoare.
  EFI: Implică feedback emoțional, de conținut și de activitate,
utilizând cuvinte încurajatoare.
4. Raportarea la finalitățile curriculare:
 EFE: Se raportează la unitățile de competențe stipulate pentru
parcursul de învățare.
 EFP: Se raportează la o unitate de competență specifică.
 EFI: Se raportează la obiectivele lecției.
5. Înregistrarea rezultatelor:
 EFE: Rezultatele elevilor se înregistrează în catalog.
 EFP: Rezultatele elevilor se înregistrează în catalog.
 EFI: Nu presupune înregistrarea rezultatelor, se concentrează pe
feedback și autoreglare.

Identificați strategiile de evaluare proiectate la disciplinele:

Matematică în clasa I Dezvoltare personală în clasa a IV-a.
b) Precizați momentul realizării fiecăreia dintre strategiile de
evaluare identificate.
Pentru disciplina Matematică în clasa I, strategiile de evaluare proiectate
pot include următoarele:
1. Evaluarea formativă în etape (EFE):
 Proiectare didactică: Se integrează în planificarea lecțiilor și
unităților de învățare.
 Momentul realizării: Se realizează de două ori pe parcursul
unei unități de învățare.
 Modul de apreciere: Utilizează descriptori generali pentru
învățământul primar și cuvinte încurajatoare pentru apreciere.
  Raportarea la finalitățile curriculare: Se raportează la unitățile
de competențe stipulate pentru parcursul de învățare.
 Înregistrarea rezultatelor: Rezultatele elevilor se înregistrează
în catalog.
2. Evaluarea formativă punctuală (EFP):
 Proiectare didactică: Se integrează în planificarea lecțiilor și
se realizează într-un moment punctual, cu o frecvență
stabilită de învățător.
 Momentul realizării: Se realizează într-un moment punctual,
în funcție de nevoile și planurile de învățare.
 Modul de apreciere: Se bazează pe criterii de succes pentru
produsul evaluat și cuvinte încurajatoare.
 Raportarea la finalitățile curriculare: Se raportează la o
unitate de competență specifică.
 Înregistrarea rezultatelor: Rezultatele elevilor se înregistrează
în catalog.
Pentru disciplina Dezvoltare personală în clasa a IV-a, strategiile de
evaluare proiectate pot include următoarele:
1. Evaluarea formativă în etape (EFE):
 Proiectare didactică: Se integrează în planificarea activităților
și unităților de învățare.
 Momentul realizării: Se realizează de două ori pe parcursul
unei unități de învățare.
 Modul de apreciere: Utilizează descriptori generali pentru
învățământul primar și cuvinte încurajatoare pentru apreciere.
 Raportarea la finalitățile curriculare: Se raportează la unitățile
de competențe stipulate pentru parcursul de învățare.
  Înregistrarea rezultatelor: Rezultatele elevilor se înregistrează
în catalog.
2. Evaluarea formativă punctuală (EFP):
 Proiectare didactică: Se integrează în planificarea activităților
și se realizează într-un moment punctual, în funcție de
nevoile și planurile de învățare.
 Momentul realizării: Se realizează într-un moment punctual,
în funcție de nevoile și planurile de învățare.
 Modul de apreciere: Se bazează pe criterii de succes pentru
produsul evaluat și cuvinte încurajatoare.
 Raportarea la finalitățile curriculare: Se raportează la o
unitate de competență specifică.
 Înregistrarea rezultatelor: Rezultatele elevilor se înregistrează
în catalog.

Precizați momentul realizării fiecăreia dintre strategiile de evaluare

identificate.
Pentru disciplina Matematică în clasa I, momentele realizării pentru
fiecare strategie de evaluare sunt următoarele:
1. Evaluarea formativă în etape (EFE):
 Se realizează de două ori pe parcursul unei unități de
învățare. Aceste momente pot fi planificate în funcție de
necesități și progresul elevilor în înțelegerea și aplicarea
conceptelor matematice.
2. Evaluarea formativă punctuală (EFP):
 Se realizează într-un moment punctual, cu o frecvență
stabilită de învățător, în funcție de necesități și planurile de
 învățare. Aceste evaluări pot fi programate înainte sau după
finalizarea unei unități de învățare sau pot fi legate de
anumite activități specifice.
Pentru disciplina Dezvoltare personală în clasa a IV-a, momentele
realizării pentru fiecare strategie de evaluare sunt următoarele:
1. Evaluarea formativă în etape (EFE):
 Se realizează de două ori pe parcursul unei unități de
învățare. Aceste momente pot fi planificate în funcție de
activitățile și conținuturile abordate în cadrul dezvoltării
personale.
2. Evaluarea formativă punctuală (EFP):
 Se realizează într-un moment punctual, în funcție de nevoile
și planurile de învățare. Aceste evaluări pot fi programate în
funcție de anumite activități specifice sau de evenimente
relevante pentru dezvoltarea personală a elevilor.

Exemplificați pentru diferite discipline școlare evaluarea unei

unități de competență prin diferite produse, și invers - valorificarea
aceluiași produs pentru evaluarea diferitor unități de competențe.
Disciplina: Biologie Unitatea de competență: "Comprehenderea
structurii și funcțiilor sistemului nervos la mamifere" Produs de
evaluare: Prezentare PowerPoint despre structura și funcțiile sistemului
nervos la mamifere
Evaluarea unității de competență: Elevii trebuie să creeze o prezentare
PowerPoint detaliată despre structura și funcțiile sistemului nervos la
mamifere. Prezentarea trebuie să includă informații despre creier,
măduva spinării, nervi, receptorii senzoriali și modul în care aceste
componente lucrează împreună pentru a permite organismului să
perceapă și să răspundă la stimuli. Prezentarea ar trebui să fie bine
structurată, să conțină imagini relevante și să fie susținută de explicații
coerente.
Valorificarea aceluiași produs pentru evaluarea diferitelor unități de
competențe:
1. Disciplina: Anatomie Unitatea de competență: "Explorarea
sistemului nervos central și periferic" Produs de evaluare:
Prezentarea PowerPoint despre structura și funcțiile sistemului
nervos central și periferic
În cadrul acestei unități de competență, elevii vor utiliza aceeași
prezentare PowerPoint creată anterior pentru a explora în detaliu
sistemul nervos central și periferic. Vor fi așteptate informații
suplimentare despre creier, structura măduvei spinării, sistemele de nervi
cranieni și nervii periferici. Elevii vor avea ocazia să adauge slide-uri
suplimentare și să actualizeze prezentarea pentru a reflecta noile
cunoștințe dobândite.
2. Disciplina: Fiziologie Unitatea de competență: "Analiza funcțiilor
sistemului nervos în răspunsul la stimuli" Produs de evaluare:
Prezentarea PowerPoint despre modul în care sistemul nervos
răspunde la stimuli
În cadrul acestei unități de competență, elevii vor utiliza prezentarea
PowerPoint pentru a investiga modul în care sistemul nervos răspunde la
stimuli din mediul înconjurător. Vor fi adăugate informații despre
mecanismele de transmitere a semnalelor nervoase, despre reflexe și
despre procesele cognitive implicate în răspunsurile la stimuli.
Prezentarea va fi actualizată în consecință și va conține exemple
specifice pentru ilustrarea conceptelor de bază.
Exemplificați și argumentați cum pot fi utilizate produsele școlare și
sistemul aferent de criterii la elaborarea instrumentelor de evaluare,
în procesarea și interpretarea datelor evaluării.
Produsele școlare, cum ar fi teste, eseuri, proiecte sau prezentări, pot fi
utilizate ca instrumente de evaluare în procesul educațional. Sistemul
aferent de criterii este folosit pentru a stabili standardele și indicatorii de
evaluare în funcție de competențele și cunoștințele dobândite de elevi.
Iată câteva exemple despre cum pot fi utilizate produsele școlare și
sistemul de criterii în procesarea și interpretarea datelor evaluării:
1. Evaluarea unei prezentări: Dacă un elev prezintă un proiect la
clasă, produsul său școlar poate fi evaluat în funcție de criterii
precum conținutul, organizarea, claritatea comunicării și abilitățile
de prezentare. Sistemul de criterii poate cuprinde subcriterii
specifice pentru fiecare categorie. Evaluarea se poate face pe baza
unor scale de evaluare prestabilite, care permit atribuirea unor
scoruri obiective și comparabile. Prin urmare, produsul școlar al
elevului poate fi folosit pentru a evalua competențele sale de
comunicare și abilitățile de prezentare.
2. Testarea cunoștințelor și abilităților matematice: Un test scris poate
fi utilizat pentru a evalua cunoștințele și abilitățile matematice ale
elevilor. Sistemul de criterii poate include cerințe specifice pentru
diferite niveluri de performanță, precum rezolvarea corectă a
problemelor matematice, aplicarea corectă a formulelor și
interpretarea rezultatelor. Prin analizarea rezultatelor testului, se
pot identifica punctele tari și punctele slabe ale elevilor și se pot
face comparații între diferiți elevi sau grupuri de elevi.
3. Evaluarea unui proiect științific: Un produs școlar, cum ar fi un
proiect științific, poate fi evaluat în funcție de criterii specifice,
cum ar fi relevanța și claritatea întrebării de cercetare, metodele
folosite, prezentarea datelor și interpretarea rezultatelor. Sistemul
de criterii poate fi proiectat pentru a evalua atât conținutul
 științific, cât și abilitățile de cercetare și comunicare ale elevului.
Evaluarea proiectului poate oferi informații despre modul în care
elevul aplică cunoștințele și abilitățile într-un context practic și
cum își structurează și exprimă ideile.
În procesarea și interpretarea datelor evaluării, produsele școlare și
sistemul aferent de criterii pot fi utilizate în mai multe moduri:
a. Compararea performanțelor individuale: Produsele școlare și criteriile
de evaluare pot fi utilizate pentru a compara performanțele individuale
ale elevilor și pentru a identifica diferențe și puncte tari. Prin atribuirea
unor scoruri sau evaluări calitative în funcție de criterii, se pot obține
date concrete și comparabile pentru fiecare elev.
b. Identificarea nevoilor și a punctelor slabe: Analiza produselor școlare
și a criteriilor poate ajuta la identificarea nevoilor și a punctelor slabe ale
elevilor. Dacă un elev obține scoruri scăzute în anumite criterii, se poate
deduce că are nevoie de sprijin suplimentar sau de mai multă practică în
acel domeniu specific.
c. Monitorizarea progresului: Produsele școlare și criteriile de evaluare
pot fi utilizate pentru a monitoriza progresul unui elev pe parcursul
timpului. Prin evaluarea regulată a produselor școlare, se poate urmări
evoluția și îmbunătățirea performanțelor elevului într-o anumită
competență sau domeniu de cunoaștere.
d. Feedback și îndrumare: Produsele școlare și criteriile de evaluare pot
servi ca bază pentru furnizarea de feedback elevilor. Evaluarea bazată pe
criterii poate oferi informații specifice și constructive despre punctele
forte și punctele slabe ale elevului, ceea ce poate fi folosit pentru a oferi
îndrumare și sprijin pentru îmbunătățirea performanței.
Determinați valoarea de adevăr a fiecărei afirmații. Propuneți variante de
corectare a
afirmațiilor false.
a) Evaluările inițială, formativă și sumativă se proiectează la nivel de
lungă durată.
b) Evaluarea inițială este instrumentală sau noninstrumentală și se
raportează la
unitățile de competențe stipulate pentru unitatea de învățare finalizată.
c) Evaluarea formativă în etape este instrumentală, elevii fiind conștienți
de
demersurile evaluative întreprinse.
d) Evaluarea formativă punctuală se realizează pe bază de instrumente și
presupune
valorificarea unuia sau a câtorva produse selectate pentru unitățile de
competențe
vizate.
e) Evaluarea formativă punctuală este ghidată de învățător pe baza
criteriilor de succes
pentru produsul respectiv, cu utilizarea cuvintelor încurajatoare, fără
înregistrarea
rezultatelor elevilor în catalog.
f) Evaluarea formativă interactivă se proiectează la nivel de scurtă durată
și se raportează la obiectivele lecției.Strategii de evaluare Nivelul de
proiectare Momentul realizării Raportarea la finalități curricular Modul
de apreciere Modul de înregistrare a rezultatelor Evaluare inițială
Evaluare Formative.
g) Demersul de proiectare a evaluării formative punctuale presupune:
alegerea
produsului/produselor școlare, alegerea unității de competență evaluate,
alegerea/elaborarea sarcinii.
h) Evaluarea sumativă se realizează la finele fiecărei unități de învățare,
eventual și la
fine de semestru, an școlar.
i) Evaluarea sumativă, de exemplu, la Științe și Dezvoltare personală se
realizează la fine
de semestre, iar calificativele se înregistrează în catalog.
j) Aprecierea rezultatelor evaluării se abordează cantitativ (pe bază de
punctaj) doar în
cazurile acordării de calificative (FB, B, S).
a) Afirmația este falsă. Corecție: Evaluările inițială, formativă și
sumativă pot fi proiectate și implementate la nivel de scurtă, medie sau
lungă durată, în funcție de necesitățile și planurile de învățare.
b) Afirmația este falsă. Corecție: Evaluarea inițială se raportează la
nivelul de competență dobândit de elevi înainte de începerea unei unități
de învățare și nu este limitată la unitatea de învățare finalizată.
c) Afirmația este adevărată.
d) Afirmația este adevărată.
e) Afirmația este falsă. Corecție: Evaluarea formativă punctuală implică
înregistrarea rezultatelor elevilor, însă acestea pot fi însoțite de feedback
constructiv și încurajări, fără a fi neapărat înregistrate în catalog.
f) Afirmația este falsă. Corecție: Evaluarea formativă interactivă poate fi
proiectată la nivel de scurtă durată, dar poate fi folosită și pentru a
monitoriza progresul pe termen lung și a se raporta la obiectivele
curriculare mai largi.
g) Afirmația este adevărată.
h) Afirmația este falsă. Corecție: Evaluarea sumativă poate fi realizată la
finele fiecărei unități de învățare, dar și la sfârșitul semestrului sau al
anului școlar, în funcție de planurile și cerințele curriculare.
i) Afirmația este adevărată.
j) Afirmația este falsă. Corecție: Aprecierea rezultatelor evaluării poate
fi abordată atât cantitativ (pe bază de punctaj), cât și calitativ (prin
acordarea de calificative) în diverse contexte de evaluare, nu doar în
cazurile acordării de calificative.

Simulați un dialog între două cadre didactice în care să argumentați

necesitatea stabilirii nivelului de performanță a elevului în funcție
de punctajul acumulat sau în funcție de numărul greșelilor comise
în cadrul unei probe de evaluare.
Profesor A: Salut, colega mea! Am avut o întrebare legată de evaluarea
elevilor. Ce părere ai despre stabilirea nivelului de performanță în
funcție de punctajul acumulat într-o probă de evaluare?
Profesor B: Salut! Este o întrebare interesantă. Personal, cred că
punctajul acumulat poate fi un criteriu relevant pentru stabilirea
nivelului de performanță a elevului. Cu cât un elev acumulează mai
multe puncte, cu atât demonstrează o înțelegere mai profundă și o
performanță mai bună în cadrul acelei probe.
Profesor A: Da, sunt de acord că punctajul acumulat poate oferi o
perspectivă cu privire la cunoștințele și abilitățile elevului. Totuși,
uneori, un punctaj ridicat poate ascunde o înțelegere parțială a
subiectului sau poate evidenția abilități de memorare, fără a reflecta în
totalitate competențele cheie pe care le dorim să le dezvoltăm la elevi.
Profesor B: Înțeleg ce spui. De aceea, cred că ar trebui să avem în vedere
și numărul greșelilor comise în cadrul probei de evaluare. Dacă un elev
are un punctaj scăzut, dar a făcut puține greșeli sau a abordat corect
strategii de rezolvare, acest lucru poate indica o înțelegere adecvată a
subiectului și o aplicare corectă a cunoștințelor.
Profesor A: Exact! Numărul greșelilor poate oferi informații despre
tipurile de erori comise de elev și poate ajuta la identificarea punctelor
slabe în înțelegerea lor. Acest aspect poate fi deosebit de util în etapele
ulterioare ale procesului de învățare, în care putem interveni pentru a le
oferi sprijin suplimentar în acele domenii.
Profesor B: Așadar, cred că o abordare echilibrată, care să țină cont atât
de punctajul acumulat, cât și de numărul greșelilor, ar fi cea mai
adecvată. Ar trebui să folosim aceste două criterii ca indicatori
complementari pentru evaluarea performanței elevilor și pentru a avea o
imagine mai completă a progresului lor.
Profesor A: Sunt de acord cu tine. Evaluarea trebuie să fie holistică și să
ia în considerare mai multe aspecte ale performanței elevilor. Astfel,
putem obține o imagine mai clară și mai obiectivă a progresului lor și
putem adapta intervențiile noastre pentru a-i sprijini în mod adecvat în
procesul de învățare.
Profesor B: Exact! În final, obiectivul nostru este să facilităm
dezvoltarea elevilor și să le oferim feedback util și constructiv pentru a-i
ajuta să își îmbunătățească performanța în continuare.
Profesor A: Așa este! Evaluarea adecvată este cheia în asigurarea unei
învățări eficiente și a unei creșteri continue a elevilor noștri. Haide să
lucrăm împreună pentru a găsi cele mai bune modalități de a evalua și a
sprijini progresul lor!
Profesor B: Cu siguranță! Sunt bucuroasă că putem discuta despre astfel
de aspecte și să ne împărtășim ideile și experiențele noastre pentru a ne
îmbunătăți practica didactică.