PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE-esență

Proiectarea este un demers ce parcurge următoarele

etape (după Jinga şi Negreţ, 2005):

- stabilirea competențelor, a obiectivelor;

- selecţia, prelucrarea, organizarea resurselor;
- alegerea strategiilor didactice, care includ şi
metodologia;
- anticiparea realizării evaluării, a reglajului.
 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE-esență
Răspunsuri la principalele întrebări:

Ce urmărim/Care sunt finalitățile?

Cu ce conținuturi vom atinge
finalitățile?
Cum vom proceda (strategii de
instruire)?
Cât s-a realizat (evaluare)?
 CE
URMĂRIM?

CÂT S-A
REALIZAT?

CU CE
CONȚINUTURI?

CUM VOM
PROCEDA?
 Proiectarea la nivel micro-demersuri

a)lectura personalizată a programei şi manualelor

şcolare;
b)planificarea calendaristică;
c)realizarea proiectării secvenţiale:
unități de învățare;
proiectarea lecţiilor
. Instrumente de concretizare a produselor
proiectării
Activitatea de proiectare se finalizează cu elaborarea
unor instrumente utile profesorului:
Planificarea calendaristică;
Proiectarea unităţilor de învăţare;
Proiectul lecţiei

Aceste instrumente-proiecte, au valoarea uni ghid

pentru professor, oferind o perspectivă de ansamblu,
globală şi complexă asupra activităţii respective.
 Planificarea calendaristica
Presupune:
realizarea asocierilor dintre competenţe specifice şi
conţinuturi;
împărţirea conţinuturilor instructiv-educative în unităţi
de învăţare;
stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de
învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice ale
fiecărei unităţi în raport cu acele obiective de referinţă /
competenţe specifice care le sunt asociate prin
programă;
alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru
fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
obiectivele de referinţă / competenţele specifice vizate.
 Planificarea calendaristica - modele
A. Elemente de identificare

Unitatea şcolară:
An şcolar:
Disciplina:
Clasa:
Profesor:
Programa şcolară:
 B. Construcţia programului de realizare-varianta 1
Unitatea de Competenţe Conţinuturi Număr ore Săptămâna Observaţii
învăţare specifice alocate

Sistemul de lecții Vor fi Sunt utilizate Numărul de ore se Poate fi dată Dacă este
menţionate, cu formulările stabileşte de către numeric - prin cazul, se
precizarea din lista de profesor, în funcţie precizarea vor trece
numărului pe conţinuturi a de experienţa numărului diferitele
acestuia şi de
care îl au în programei săptămânii modificări
nivelul clasei de
programă sau sau survenite în
Elevi.
se vor preciza calendaristic - planificare
doar numerele prin pe parcursul
lor din precizarea anului
programă. Perioadei şcolar.

calendaristice
B. Construcţia programului de realizare-varianta 2

Capitole Nr. ore Semestre Obs.

(teme)
 Proiectarea unităţilor de învăţare

–presupune detalierea planificării calendaristice,

pe elementele componente ale acesteia.
proiectul unităţii de învăţare oferă o perspectivă
mai generală asupra modalităţilor (strategiilor şi
componentelor acestora), asupra ritmului
parcurgerii temelor/conţinuturilor respective, în
vederea atingerii obiectivelor.
Variante de proiecte de unităţi de învăţare
 A. Elemente de identificare:

 Disciplina:..............................
 Clasa:......................................
 Profesor:.................................
 Nr. de ore pe săptămână:...................................
 Săptămâna / anul:..............................................
 Unitatea de învăţare (numele acesteia):...........................
 Nr. de ore alocate:............................................................
 Competențe specifice......
 Evaluare iniţială................................
 Resurse didactice............................................................
 Construcţia programului de realizare
Unitatea Competențe Lecţii. Strategii. Evaluare Obs.
de specifice Tipuri Metode.
învățare Mijloace.
Conţinut Forme de
structura organizare
t
 Proiectarea lecţiilor
demers care trebuie să se raporteze la trei cadre de
referinţă (Ionescu, 2003, p. 171):

activitatea anterioară secvenţei proiectate

situaţia existentă în momentul proiectării, respectiv

resursele psihologice ale elevilor, cele materiale,
caracteristicile mediului de instruire ş.a.m.d.

cerinţele impuse de programa şcolară şi de alte

documente curriculare şi acte normative.
 Etape

stabilirea obiectivelor operaţionale /

competenţelor derivate;
stabilirea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific;
elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire;
stabilirea structurii procesuale a lecţiei /
activităţii didactice: cunoaşterea şi evaluarea
randamentului şcolar;
stabilirea strategiei de evaluare folosite de către
profesor;
stabilirea strategiei de autoevaluare folosite de
către elevi.
 PROIECT DE LECŢIE
 Data:
 Clasa: Profesor:
 Aria curriculară: Disciplina:

 Unitatea de învăţare:
 Tema lecţiei:
 Competenţe specifice:

 Obiective operaţionale:
 O1-……..
O2………
O3……….
 Tipul lecţiei:
 Conţinut informativ esenţializat:

 Strategii didactice:
 a) Metode şi procedee:
b) Mijloace de învăţământ şi materiale didactice:
c) Moduri de organizare a elevilor:

 Evaluare (iniţială, continuă sau finală):


 Locul de desfăşurare:
 Durata:
 Bibliografie consultată:
 Desfăşurarea lecţiei
Varianta 1

Strategii
Evaluare
Etapele Ob. (Metode, Mijloace,
Timp Acţiuni ale Acţiuni ale
lecţiei Op. Moduri de
profesorului elevilor
organizare)
 Desfăşurarea lecţiei
Varianta 2
Etape. Timp Activitatea de Evaluare Observații
predare-învățare

Varianta 3
Etape Ob. Conținut Acţiuni ale Acțiuni Evaluare Obs.
op. esențializat profesorului ale
elevului
 Succesiunea etapelor pentru principalele tipuri de lecții -
varianta clasică (după E. Joița, 2003)
Tipul de lecție Etape
1. De comunicare și dobândire Organizarea condițiilor
de noi cunoștințe Pregătirea, reactualizarea
Anunțarea temei și a obiectivelor
Comunicarea cunoștințelor (Dirijarea învățării)
Fixarea, generalizarea, aplicarea, evaluarea
Tema pentru acasă

2. De formare de priceperi și Organizarea condițiilor

deprinderi Precizarea temei, explicația, descrierea sarcinilor
Reactualizarea celor necesare, demonstrația model
Executarea independentă a sarcinilor, îndrumarea
Analiza, aprecierea lucrărilor
Tema pentru acasă

3. De consolidare, Formularea anterioară a planului și comunicarea lui

sistematizare, recapituale
Organizarea condițiilor
Repetarea, pe baza planului scris sau a fișelor
Reproducerea, sistematizarea
Concluzii, aprecieri, recuperări, dezvoltări
Tema pentru acasă
 Succesiunea etapelor pentru principalele tipuri de lecții -
varianta clasică (după E. Joița, 2003)
Tipul de lecție Etape

4. De verificare și apreciere Organizarea condițiilor

Stabilirea temei /volumului / criteriilor/timpului
Verificarea propriu-zisă, orală sau scrisă, formularea de
aprecieri, analiza complexă
Stabilirea sarcinilor ce decurg din analiză

5. Mixtă/Combinată Organizarea condițiilor

Verificarea cunoștințelor/temei
Activitate introductivă
Anunțarea temei și a obiectivelor
Dobândirea noii teme
Fixarea, aplicarea, evaluarea
Tema pentru acasă
NU există tipare ale proiectării unei activități
didactice, ci doar posibile modele, variante, la
care profesorii pot apela, pe care le pot adapta,
personaliza, mergând până la crearea unui model
personal;
Variantele în proiectare, mai simple sau mai
complexe, intervin în construcția programului de
realizare a activităților, unele elemente ale
proiectării fiind comune în orice tip de proiectare,
altele reprezentând detalieri și diverse ordonări
ale componentelor proiectării.
În loc de încheiere
„Dacă profesorul își limitează activitatea
la expunerea doctorală și rece a unor
cunoștințe acumulate, el nu-și
îndeplinește misiunea, căci el trebuie să
trezească puteri noi, făcând din știința sa
o forță vie, care să pătrundă în spiritul
studentului și să-i învăluiască toată
persoana, deschizându-i orizonturi noi și
arătându-i ținte mai înalte, mai
luminoase, mai nobile”
(Petre Andrei)