Programa școlară pentru

Limba modernă
clasa a V-a
Implementare
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Crearea unor premise pentru o concepţie curriculară unitară şi coerentă la

nivelul întregului învățământ preuniversitar.
 Existența unei programe comune pentru Limba modernă 1 (L1 - nivel A2+),
respectiv Limba modernă 2 (L2- nivel A1+).
 Progresia achizițiilor de comunicare de la o clasă la alta reflectă structurarea
nivelurilor de referință menționate mai sus. Enunțurile competențelor
specifice sunt reformulări la infinitivul lung al descriptorilor europeni.
 Contribuţia, printr-o serie de enunțuri stipulate la nivelul competențelor
specifice, la dezvoltarea sensibilizării și exprimării culturale.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Interconectarea dintre competențele cheie și achizițiile specifice. Pe lângă

competențele digitale și de sensibilizare și exprimare culturală, programele vizează
competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de interacțiune, spiritul de
inițiativă și antreprenoriatul printr-o varietate de proiecte (care includ și elemente
de matematică, științe și tehnologii, ca bază sau obiectiv de documentare/ realizare
practică/ context de comunicare).

 Definirea competenţelor în perspectivă europeană ca ansambluri structurate de

cunoştinţe, abilități şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la rezolvarea
problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. În această
perspectivă, formulările atitudinale sunt incluse alături de accentele cognitive.
Altfel spus, atitudinile de comunicare se asociază deprinderilor de comunicare în
seturi coerente de achiziții.
Principalele elemente de noutate ale programelor
școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial,
aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017:
Adecvarea la instrumente digitale, la noile media prin formulările unor
competențe, prin activitățile de învățare sugerate, prin exemplele de sarcini
de lucru prezentate detaliat în secțiunile specifice pentru fiecare limbă
modernă și prin listele de link-uri utile recomandate.

Includerea de recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile

didactice şi la metodele care contribuie predominant la realizarea
competențelor.

Programele pentru L1 și L2 oferă precizie din perspectiva rezultatelor

așteptate, prin raportare la un referent internațional acceptat, iar aceasta are
loc în fapt, prin achizițiile stipulate și nu doar declarativ prin menționarea în
Nota de prezentare.
Principalele elemente de noutate ale programelor
școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial,
aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017:
 Existența unei programe pentru Limba modernă 1 – studiu intensiv, construită
pentru a asigura progresia achiziției de comunicare în 4 ore pe săptămână
(conform Precizărilor 44961/25.10.2016) de la nivelul A1 (structurat la finalul
învățământului primar) până la B1 (la finalul gimnaziului).
 Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare,
competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi
sugestii metodologice.

Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au

rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Ele
sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului gimnazial.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape
în dobândirea acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase
 Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.
 Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe
specifice şi conţinuturi.
Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se
dezvoltă competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative).
Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor
specifice.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea
demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.
 Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și
desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în
cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări
eficiente, în baza programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul
inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se
desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație
elementară a fiecărui cadru didactic.

 Proiectarea demersului didactic presupune:

3.1. lectura personalizată a programelor şcolare;
3.2. planificarea calendaristică;
3.3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).

Lecturarea programei se realizează “pe orizontală” în următoarea succesiune:

Competenţe generale – Competenţe specifice - Conţinuturi – Activităţi de învăţare
 Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în
care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor
(stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv
(socio-economic) și contextului motivațional specific unității școlare și
comunității locale în ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor
planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma
prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii,
prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la
specificul fiecărei clase sau grupe de elevi.

 În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de

obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual anume.
 Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are anumite elemente de
specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos:

Unitatea Competenţe Conţinuturi Număr Săptămâna Observaţii

de specifice de ore
învăţare vizate
 O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă,
care are următoarele caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin
integrarea unor competenţe specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
- se finalizează prin evaluare.
 Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu
lectura personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în
succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice,
la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare.
  Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi
realizat potrivit modelului de mai jos:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare

[se [se precizează [vizate/ [se precizează [se

menționează competențele recomandate de resurse de menționează
detalieri de specifice din programa timp, de loc, metodele,
conținut care programa școlară sau material instrumentel
explicitează școlară] altele adecvate didactic, e sau
anumite pentru forme de modalitățile
parcursuri] realizarea organizare a de evaluare
competențelor clasei] utilizate]
specifice]
 Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă
(L1, L2 şi intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare.
 Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea
demersului de predare- învăţare şi în deplină concordanţă cu acesta.
 Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele
din CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții
ale limbii, inclusiv convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi
și la progresele elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului
în desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei acestuia.
 Evaluarea iniţialặ se referặ la testele predictive, prin care cadrele didactice identifică starea
iniţialặ, la începutul unui an şcolar sau ciclu de lucru cu elevii. Planificarea procesului de predare-
învặţare se face în cadrul curricular existent pe baza rezultatelor testelor predictive.
 Testele de tip sumativ, anunţate pentru sfârşitul unei unitặţi de învặţare sau pentru anumite
momente din anul şcolar (mijlocul sau sfârşitul semestrului sau anului şcolar, lucrặri
semestriale/teze etc.) se vor situa la nivelul de competenţe prevặzut în planificarea cadrului
didactic şi vor aborda acele conţinuturi pe care profesorul şi le-a prevặzut în planificare şi le-a
abordat în fapt.
 Evaluarea formativặ (curentă) are ca principal rol asigurarea de feed-back atât pentru profesor,
cât şi pentru elev, în scopul adaptării parcursului stabilit prin planificare la rezultatele acestei
evaluări. Atât profesorul, cât şi elevul, trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi adaptabilitate în
ajustarea planificării. Ca principiu general, este recomandabil ca elevii să conştientizeze existenţa
şi conţinuturile unei planificări a profesorului şi să fie învăţaţi să-şi asume partea lor de
responsabilitate pentru succesul învăţării. Unele forme de evaluare formativă, mai ales portofoliul
şi proiectul, favorizează în mod deosebit învăţarea autonomă şi co-responsabilizarea elevilor.
 Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)
elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi
moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”,
EQUALS – ALTE )
Autoevaluarea
CONCLUZII
Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe
nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă:
 proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice
care să urmărească formarea acestor competenţe;
 proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile
moderne studiate în şcoală, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare
/ învăţare a acestora;
 utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative;
 posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi;
 dozarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
 corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;
 utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi
instrumente complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
 corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
 CONCLUZII
Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe
nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă:

 valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;

 recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
 corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii străine, la nivelurile de performanţă
prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă;
 asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele
care se formează la elevi;
 asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de
învăţare;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate -
folosirea smartphone-ului, completarea unui C.V., întocmirea unui e-mail (propunerea unor
texte şi sarcini de lucru autentice pentru studiu, care să reflecte situaţiile tipice de
comunicare şi documentare din realitatea contemporană)
 SUCCES
ÎN
ANUL ŞCOLAR 2017-2018!