FACULTATEA DE ISTORIE LITERE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PEDAGOGIA PRIMARĂ ȘI PREȘCOLARĂ

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

Student: GAZSI HELGA MONICA

ANUL 1, SEMESTRUL 1

ALBA IULIA

2023
Realitatile la care trebuie sa se adapteze scoala romaneasca sunt intr-o continua schimbare,
avalansa de situatii in care cadrul didactic este pus zi de zi necesitand cunoasterea tuturor
aspectelor ce ar putea influenta desfasurarea activitatii instructiv-educative. Cu o perspectiva
echilibrata intre teorie si practica, volumul propune o abordare noua in aria stiintelor
educatiei si ofera sfaturi care vin atat in sprijinul debutantilor, cat si al profesorilor cu
experienta, ajutandu-i sa inteleaga mai bine lumea complexa si contradictorie a scolii.
Numeroasele exemple si experimente, ce ilustreaza in egala masura principiile pedagogice
consacrate si punctele de vedere recente, faciliteaza aprofundarea temelor discutate…

Cele 59 de principii sunt:

1. Principiul automotivării cadrului didactic

2. Principiul competenței cadrului didactic
3. Principiul cunoașterii pedagogice
4. Principiul autorității didactice
5. Principiul construirii independenței
6. Principiul libertății de alegere
7. Principiul primelor impresii
8. Principiul familiarității
9. Principiul ambianței
10. Principiul efectului placebo
11. Principiul personalizării relației
12. Principiul empatiei
13. Principiul creării unei conexiuni emoționale cu elevul
14. Principiul flexibilității
15. Principiul încrederii
16. Principiul reciprocității
17. Principiul conștientizării
18. Principiul coerenței între comunicarea verbală și comunicarea nonverbală
19. Principiul dialogului

20. Principiul întrebărilor

21. Principiul feedbackului

22. Principiul ascultării active
23. Principiul participării active
24. Principiul lucrului în echipă
25. Principiul interactivității
26. Principiul atractivității informației
27. Principiul creativității
28. Principiul motivației
29. Principiul manipulării
30. Principiul dovezii sociale
31. Principiul managementului performanței școlare
32. Principiul managementului conflictelor educaționale
33. Principiul conducerii clasei
34. Principiul gestiunii situațiilor de criză educațională
35. Principiul consecvenței comportamentale
36. Principiul non-escaladării
37. Principiul relației dintre atitudini și comportament
38. Principiul diminuării pierderilor
39. Principiul persistenței în timp a informațiilor
40. Principiul pedepsei și recompensei
41. Principiul consecințelor logice
42. Principiul consolidării
43. Principiul relației predare-învățare-evaluare
44. Principiul descongestionării informaționale
45. Principiul diferențierii instruirii
46. Principiul stabilirii corecte a obiectivelor educaționale
47. Principiul standardelor de performanță
48. Principiul explicației
49. Principiul autoevaluării
50. Principiul disonanței cognitive
51. Principiul rarității
52. Principiul mentoring-ului și coaching-ului
53. Principiul bunului model/bunelor practici
54. Principiul schimbării educaționale
55. Principiul succesului
56. Principiul încurajării
57. Principiul evitării gândirii stereotipe
58. Principiul nondiscriminării
59. Principiul nonagresivității comportamentale

12.Principiul empatiei
Principiul empatiei înseamnă mai mult decât să-l cunoşti pe celălalt şi să împlineşti o
trebuinţă (sau să creezi una şi apoi s-o soluţionezi). Dacă vreţi să îl înţelegeţi pe celălat,
priviţi lumea prin ochii săi, puneţi-vă în locul lui.
Dacă profesorul eşuează în demersul de a înţelege cum vede lumea cursantul său, distanţa
dintre ,,catedră” şi ,,bancă” creşte, iar alte principii, cum ar fi principiul încrederii, nu mai pot
fi îndeplinite.

Chiar dacă are multe lucruri să-şi reproşeze, în ansamblu, fiecare om se vede pe sine ca fiind
o persoană acceptabilă. În cazul când cadrul didactic va reacţiona faţă de elevul care îl
deranjează gândindu-se ce se poate face cu un elev-problemă, iar elevul evident că nu se vede
pe sine aşa, soluţia profesorului nu se va dovedi eficientă în a rezolva situaţia creată.

Empatia mai înseamnă ,,să reacţionezi la sentimentele oamenilor, şi nu la cuvintele lor”

(Dawson, 2006).

Principiul empatiei poate fi regăsit într-un tip aparte de feedback: feedbackul

suportiv. Aceasta presupune că problema pe care elevul o consideră importantă şi
semnificativă trebuie considerată astfel şi de către profesor.

13.Principiul creării unei conexiuni emoționale cu elevul

Şcoala reprezintă un tot, un sistem, şi fiecare cadru didactic îşi pune amprenta asupra
evoluţiei cursantului.

Comportamentul elevului nu este o reacţie liniară la interacţiunea cu un profesor, ci cu toate

cadrele didactice din prezent şi din trecut.

Kohlrieser (2007) spune că rezolvarea unei probleme ( cu o persoană violentă) reprezintă

capacitatea de a crea o conexiune emoţională.

Un lucru care funcţionează în ceea ce priveşte negocierea de ostatici va fi folositor, cu

siguranţă, şi în sala de clasă.

51.Principiul rarității
Conform acestui principiu, întotdeauna avem tendinţa de a vedea lucrurile care ne sunt mai
puţin accesibile ca fiind mai valoroase şi avem o dorinţă puternică de a le obţine. Fenomenul
acţionează chiar şi atunci când acele lucruri sunt mai puţin valoroase prin propriile
caracteristici.

Oferta limitată a unui produs creşte valoarea produsului respectiv şi împinge persoana care
doreşte acel produs la acţiune (un cumpărător căruia i se spune că produsul pe care vrea să-l
cumpere e ultimul din stoc).

Raritatea unui produs face ca acesta să fie considerat mai bun şi mai scump.

Impresia negativă despre un anumit lucru se schimbă în urma aflării veştii că acel lucru nu va
mai fi disponibil o perioadă de timp.

În şcoală se poate proceda astfel: ,,În acest proiect nu mai am decât un loc liber, restul o să
fiţi implicaţi în alte proiecte (care s-ar putea să fie mai puţin atractive decât ăsta)”. Aici vom
 avea de-a face cu o decizie liber consimţită a elevului, ceea ce-l va face să fie mai consecvent
cu implicarea sa (vezi şi principiul consecvenţei comportamentale.

Analiză SWOT despre profesia de profesor

Analiza SWOT este, de fapt, o tehnică prin care se pot identifica punctele tari şi
slabe şi se pot examina oportunităţile şi ameninţările unui proiect, ale unei acţiuni
sau ale unei persoane şi poate fi utiliză ca element de realizare a bilanţului.
În general, exista două moduri în care poate fi utilizată o analiza SWOT: în
scopuri profesionale sau personale. În scop personal, analiza SWOT poate fi
utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane, notând abilităţile şi problemele pe
care aceasta le are. În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a
măsura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.

Strenghts - Punctele tari Weaknesses - Punctele slabe

  empatie  lipsa experientei didactice

pregătirea profesională  relaţiile reci cu o parte din colegi
sociabilitate  încrederea în oameni
abilitati transferabile (comunicare, lucru in  tineretea
echipa)  lejeritatea şi superficialitatea cu
seriozitatea care tratez unele ameninţări
jovialitatea  lipsa motivatiei financiare
gama largă de disponibilităţi şi abilităţi
deschiderea către nou
dragostea pentru copii şi meseria de profesor
răbdarea şi calmul
 cunoastere de sine
  prestigiul
 Opportunities – Oportunităţi Threats – Ameninţări

noutăţile în domeniu  transformările sociale permanente

diferite forme de perfecţionare  tendinte negative in domeniu
 colaborarea cu sotul – preot  plecarea părinţilor în străinătate
 relaţiile de parteneriat cu autorităţile şi comunitatea  scăderea populaţiei şcolare
locală  scăderea interesului faţă de învăţătură
 aderarea ţării la U.E.  restrângerile de activitate
 implementarea SEI în şcoală  nivelul de salarizare
 proiectele educaţionale  rutina
 STILURI DIDACTICE

Tilul de predare reuneste particularitatile individuale ale profesorului, ,,modalitatea sa

proprie de lucru cu elevii", ,,stilul sau original de instruire a elevilor". Pentru surprinderea
specificului dependentei acestui proces de personalitatea profesorului s-a introdus conceptul
de "stil educational sau "stil de predare". El s-a impus relativ mai recent in literatura
pedagogica pe baza investigatiilor intreprinse asupra comportamentului didactic al
profesorului si, in general,asuprav relației profesori-elevi.

Stilul de predare al profesorului imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor, in

orientarea solutiilor. Stilul de activitate didactica desemneaza felul in care profesorul
organizeaza si conduce procesul de invatamant, presupunand anumite abilitati, indemanari
sau priceperi din partea acestuia. Stilul cadrului didactic se concretizeaza prin alegerile
potrivite cu situatiile de instruire, in alegerea metodelor si formelor de lucru pedagogic prin
care el realizeaza un randament/performanta pedagogica superioara. Cadrele didactice
eficiente si-au elaborat intotdeauna propriile lor stiluri de predare, care influenteaza, intr-un
fel sau altul, modul in care elevii se raporteaza la profesor si la sarcina de invatare ori la
atmosfera din clasa.

a) Stilul democratic - profesorul incurajeaza implicarea activa a elevilor in procesul

invatarii, initiativa, potentialul lor creativ; valorizeaza experienta cognitiva a elevilor,
coopereaza si conlucreaza cu elevii in organizarea situatiei de invatare; prezinta
criteriile comune de apreciere, de intarire pozitiva/negativa pe care le respecta impreuna
cu elevii; se comporta ca un membru al grupului. Stilul democrat valorifica integral
resursele corelatiei dintre subiectul si obiectul actiunii educationale. Caracteristici:
managerul incurajeaza participarea activa a tuturor membrilor in dezbaterea
obiectivelor generale ale grupului; desfasurarea activitatilor este rezultatul unor decizii
colective; repartizarea sarcinilor este decisa de grup, iar alegerea colaboratorilor se face
in mod liber; managerul incearca sa se comporte ca un membru obisnuit si egal cu
ceilalti membrii ai grupului. Profesorul conditioneaza folosirea posibilitatilor de
participare a elevilor, a initiativei si experientei acestora; perspectiva si liniile de
desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si
conlucrare cu elevii; aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el
elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibilitatea
sa aleaga; elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite
sarcini si probleme ale invatarii. Profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de
laudare, de criticare pe care le respecta in comun cu elevii; el se comporta, intr-un fel,
ca un membru al grupului.
b) Stilul autoritar se caracterizeaza prin selectarea si promovarea tehnicilor, a
procedeelor de invatare, a modalitatilor de lucru, a etapelor activitatii dirijata efectiv
de catre profesor. El structureaza timpul, nu incurajeaza initiativele, sanctioneaza
atitudinile si rezultatele instruirii elevilor, mentine o anumita distanta fata de grup.
Din punct de vedere pedagogic dezechilibreaza corelatia dintre subiectul si obiectul
actiunii, prin accentuarea rolului educatorului in defavoarea celui educat, ceea ce
blocheaza canalele de conexiune inversa externa. Caracteristici: obiectivele generale
ale grupului sunt stabilite de catre profesor; modalitatile de lucru si etapele
activitatii sunt stabilite sau decise de catre profesor, astfel incat membrii grupului nu
vor cunoaste in avans ceea ce urmeaza sa se realizeze; profesorul este cel care
decide si impune fiecaruia sarcina de realizat si colaboratorii cu care va desfasura
activitatea; profesorul personalizeaza elogiile si criticile, dar atitudinea sa este mai
 degraba rece si impersonala, decat ostila. Acest stil se caracterizeaza prin hotararea
si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii, a modalitatilor de lucru,
a tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el;
profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incurajate si nici admise;
profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in dirijarea
mersului invatarii, il lauda ori il critica; el recompenseaza ori sanctioneaza
atitudinile si rezultatele instruirii elevilor, si se mentine la o anumita distanta de
grup.

c) Stilul permisiv sau laissez-faire releva rolul pasiv al educatorului, indiferenta,

minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul instruirii; accepta deciziile elevilor,
comune ori individuale; nu face evaluari la adresa comportamentelor elevilor, manifesta un
nivel scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii; lasa demersul didactic sa
mearga de la sine; favorizeaza obtinerea de rezultate slabe ale elevilor la invatatura si
manifestarea conduitelor deviante. Stilul permisiv dezechilibreaza corelatia educator - educat
prin accentuarea rolului celui educat, fapt care conduce la blocarea canalelor de conexiune
inversa interna. Stilul definit prin "laissez-faire" exprima un profesor care considera ca
intotdeauna este suficient ce preda, cat preda si cum preda, fiind sigur ca elevii inteleg,
acordandu-le insa ajutor la cererea lor; au un minimum de initiativa in ceea ce priveste
formularea unor sugestii.

Efectele celor trei stiluri difera: multe comportamente de invatare mecaniciste, de tip
executorii, disponibilitati spre agresivitate si rabufniri; ofera rezultate mult mai acceptabile
din punct de vedere social, dar produce si rezultate superioare pe plan didactic. Nu este insa
concludent pentru toate situatiile. Conducerea democratica poate furniza mentalitatea de
participare voluntara, constiinta caracterului facultativ al sarcinilor invatarii; stilul "laissez-
faire" este cel mai deficitar: nivelul scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale
predarii, lasarea procesului didactic sa mearga de la sine nu poate avea decat rezultate slabe
in invatare si in conduita.

Exemplu de regulament de ordine interioară a elevilor

DREPTURILE ELEVILOR

ART. 48 Elevii se bucură de toate drepturile legale şi nici o activitate din şcoală nu le poate
leza demnitatea, personalitatea sau propria imagine.

a) Elevii au dreptul să opteze pentru tipul şi forma de învățământ pe care o vor urma şi să
aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competențelor lor, făcând din
timp opțiunea cuprinsă în curriculum la dispoziția şcolii, fiind consiliați pentru aceasta de
către părinți, educatori, personalul din instituțiile abilitate.

b) În cazul copiilor minori dreptul de a alege forma de învățământ şi forma de educație îl au

părinții sau tutorii legali;

ART. 49 Elevii beneficiază de învățământ public gratuit privind: utilizarea bazei

materiale, acordarea asistenței medicale, acordarea manualelor pentru elevii ai căror părinți
au venitul lunar mai mic decât salariul minim brut pe economie;

ART. 50 Elevii merituoşi pot beneficia de burse de studiu, de burse de merit, credite pentru
studii acordate de bănci, premii băneşti sau în obiecte din partea şcolii.

ART. 51 Statul sprijină material cu burse sociale pe elevii ai căror părinți au posibilități
materiale limitate. Solicitările se adresează în scris directorului liceului, se analizează şi se
rezolvă de către Comisia pentru burse şi manuale, pe baza metodologiei M.Ed.C.

ART. 52 Elevii pot beneficia de suport financiar şi din surse extrabugetare ale şcolii.

ART. 53 Elevii au dreptul să participe la activitățile extracurriculare organizate de liceu şi la

cele care se desfăşoară în palatele şi cluburile elevilor, bazele sportive de agrement,
taberele şi unitățile conexe inspectoratelor şcolare cu respectarea prevederilor regulamentelor
de funcționare a acestora cu aprobarea dirigintelui. Elevul trebuie să prezinte dovada faptului
că este participant la activități extracurriculare şi coordonatele îndrumătorului de activitate.

ART. 54 Elevii au dreptul la bilete cu prețuri reduse la spectacole, manifestări sportive şi

transport în comun.

ART. 55 La nivelul liceului se constituie Consiliul Elevilor format din reprezentanții aleşi ai
elevilor de la fiecare clasă (câte 2 elevi pe fiecare nivel de clasă: a IX a, a X a; a XI a, a XII

a) ART. 56 Consiliul Elevilor funcționează pe baza unui regulament propriu parte a

Regulamentul de Ordine Interioară.

ART. 57 Elevii au dreptul de a fi reprezentați de un coleg în Consiliul de Administrație al

liceului. ART. 58 Garantarea libertății elevilor de a redacta şi difuza reviste şcolare proprii.

ART. 59 Elevii beneficiază de libertatea de informare şi de exprimare.

ART. 60 Eventualele sesizari privind diferitele aspecte legate de activitatea instructiv –

educativa vor fi formulate oral dirigintelui clasei. Ulterior, daca se considera necesar,
sesizarile vor fi formulate in scris si adresate conducerii scolii. Exercitarea acestor drepturi şi
libertăți nu poate aduce atingere procesului de învățământ.

RESPONSABILITĂȚILE ELEVILOR ART. 60 Elevii sunt datori să cunoască şi

să respecte legile țării, Regulamentul de Ordine Interioară, normele de protecție civilă şi a
mediului, reguli privitoare la apărarea sănătății publice şi personale, reguli privind tehnica
securității muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, reguli de circulație rutieră etc.
 ART. 61 Elevii au obligația de a se comporta civilizat în şcoală şi în societate făcând
dovada respectului față de cei din jur, prin atitudine, gestică, limbaj decent, fără manifestări
violente sau scandaloase.

ART. 62 Elevii vor acorda respect cadrelor didactice, personalului administrativ şi de

serviciu atât în şcoală cât şi înafara ei.

ART. 63 Elevii au obligația de a utiliza cu strictețe căile de acces rezervate acestora.

ART. 64 Elevii au obligația să‐şi îndeplinească în mod conştiincios sarcinile ce le revin ca

elev de serviciu.

ART. 65 Elevii sunt obligați ca în sala de sport, la orele de educație fizică,

să folosească tenişi sau adidaşi. La educație fizică, toți elevii, inclusiv cei scutiți sunt obligați
să fie prezenți în sala de sport sau pe terenul de sport, acolo unde se desfăşoară ora.

ART. 66 Elevii, prin reprezentanții lor (consiliul elevilor pe clasă) au obligația să ia parte la
întâlnirile de bilanț semestrial cu directorul liceului.

ART. 67 Elevii au obligația să poarte asupra lor carnetul de elev, să‐l prezinte profesorului
pentru consemnarea notelor precum şi părinților pentru informare în legătură cu
situația şcolară.

ART. 68 Accesul elevilor în liceu se face pe bază de legitimație. Aceasta va fi purtată nu

numai în timpul orelor, ci şi în pauză, în toate spațiile din incinta şcolii sau în curtea şcolii.

ART. 69 Elevii au obligația să aibă o ținută vestimentară decentă şi îngrijită care să‐i
individualizeze ca vârstă, sex şi categorie socială de elev si sa respecte cu strictete regulile de
igiena. Nu se admit extravaganțele vestimentare : îmbrăcăminte indecentă (decoltee
exagerate, purtarea de maieuri, purtarea de bustiere la fete, fuste foarte scurte, purtarea de
pantaloni exagerat mulați pe corp, pantaloni scurți, cercei la băieți, gablonțuri şi bijuterii
exagerate), machiaj ostentativ, păr lung la băieți, barbă sau cioc, vopsirea părului în culori
stridente, unghii vopsite în culori stridente. În anul şcolar 2007 ‐ 2008 toți elevii sunt obligați
să aibă la şcoală o ținută vestimentară unitară – UNIFORMĂ (bluză sau cămaşă albă,
pantaloni sau fustă şi sacou bleumarin) ŞI ECUSON.

INTERDICȚII ART. 70 Este interzis elevilor:

♦ să distrugă documentele şcolare (cataloage, foi matricole, carnete şcolare). Deteriorarea

acestora va duce la eliminarea sau exmatricularea celor vinovați;

♦ să deterioreze bunurile din baza materială a şcolii. Se interzice folosirea gumei de

mestecat în timpul orelor, aruncarea sau lipirea ei pe mobilierul şcolii. Contravaloarea
bunurilor deteriorate va fi suportată de părinții elevului.

♦ să aducă şi să difuzeze în şcoală materiale care, prin conținutul lor, atentează la

independența, suveranitatea şi integritatea națională a țării;

♦ să fumeze, să consume băuturi alcoolice sau droguri în incinta şi în afara şcolii,

să introducă în şcoală şi să folosească obiecte contondente ;
♦ să posede sau să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;

♦ să blocheze căile de acces în spațiile de învățământ. Se interzice folosirea de către elevi a

scării profesorilor şi a spațiilor destinate acestora ;

♦ să organizeze activități de propagandă politică sau de prozelitism religios ;

• să introducă arme de orice fel, (artizanale sau omologate) artificii, pocnitori, spray ‐uri
paralizante şi iritante, patine cu rotile şi skateboard‐uri ;

• să introducă în şcoală persoane străine fără acordul profesorului de serviciu şi legitimarea

acestora;

• să utilizeze telefoane mobile în timpul orelor;

• să introducă sau să răspândească în atmosferă, pe sol, în subsol sau în apă produse,

substanțe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea
oamenilor sau a animalelor ori mediului înconjurător, precum şi amenințarea cu bombe sau
cu alte materii explozive, dacă acestea au ca scop tulburarea gravă a ordinii publice prin
intimidare, prin teroare sau crearea unei stări de panică. Tentativa se pedepseşte (conf. Art. 2
din O.U. nr. 141/25 oct. 2001)

• alarmarea, fără un motiv întemeiat a unei persoane sau a publicului, a organelor

specializate. Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă (conf. art. 5 din
O.U. 141/25 oct. 2001) ART. 701 Constituie contravenții: Apelarea abuzivă sau alertarea
falsă a dispeceratului pentru apeluri de urgență cu amendă de la 1.000.000 ‐ 5.000.000 lei
(conf. Legii nr. 39/2002) ART. 71 Utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs se
sancționează cu scăderea notei la purtare, confiscarea aparatului şi înapoierea lui la sfârşitul
semestrului. ART.72 Fumatul în incinta şcolii şi în perimetrul ei se sancționează cu scăderea
notei la purtare. ART. 73 (1) Furtul se sancționează cu scăderea notei la purtare, sesizarea
organelor de poliție sau exmatriculare, după caz.