Metode de stimulare a creativitatii

Se considera ,ca folosind miljoacele adecvate, la orice fiinta umana normala(Q.I.=90) se poate dezvolta macar un
minim de creativitate. De aici rezulta ca orice persoana creativatrebiue sa beneficieze de miljoace generale si
speciale de stimulare a creativitatii.
Criteriul folosit pentru a diferentia metodele de educare acreativitatii il constituie destinatarul caruia i se adreseaza,
prepodernt, metodele respective si care, in principal, sunt personalitatea sau produsul creativ.
Educatia creativitatii presupune un moment initial,si anume autoeducatia ei, adica efortul si motivatia fiecarei
personae de a-si exersa si dezvolta deschiderea fata de tot ceea ce inseamna comportament creator.
Metode destinate personalitatii creatoare
Pe traseul ontogenetic, permeabilitatea individului uman, indiferent de varsta, la metodele de stimulare
a creativitatii oscileaza in functie de fazele ciclului de crestere si de dezvoltare pe care le traverseaza. De aceea
este necesar sa se determine corect care sunt secventele cele mai favorabile in acest sens.
Astfel, pornind de la teroria lui G.T.Land,M.Roco(1992) grupeaza cele patru faze posibile in doua categorii:
a)

convergente, care sunt inapte pentru creatie, etapa formativa si cea normativa, pentru ca energia psihica este

consumata pe obiecte rutiniere, cristalizarea identitatii grupului

b)

divergente, apte pentru creatie, etapa integrativa si transformationala,energiile sunt reorientate catre aspiratii

mai inaltecreative.
c)

divergente-convergente

De aici rezulta faptul ca orice metoda de antrenament creative la nivel de eficacitate superioara,trebuie sa fie
precedata de identificarea fazei de crestere si dezvoltare in care se afla subiectul.
Metode de valorificare a calitatilor ambientei fizice si interpersonale
Sunt metode de armonizare launtrica care pot favoriza creativitatea, fie valorificand calitatile mediului
ambient(lumina,culoare,sunete).
Hilaroterapia
(tehnica sofrologica utilizata in grup), consecintele fiziologice ale umorului,verificate experimental sunt:

relaxarea tensiunii musculare si eliberarea surpusului de energie;

activarea diaframei;

modificarea pozitiva a chimismului sangvin.

Consecintele psihologice sunt:

contractarea starilor emotionale negative;

potentarea fortei expressive a gandurilor si sentimentelor.

Metode de relaxare
Starea de relaxare conditioneaza eficacitatea oricarei actiuni umane,dar are o rezonanta particulara in activitatea
creativa.
G.Dobbelare propune o sistematizare a metodelor de relaxare in trei mari categorii:
a)fiziologice; b)psihologice; c)psiho-fiziologice.
Caracterul fructuos al colborarii celor doua etmisfere a fost probat de sugestopedia lui G.Lozanov (1980),mai ales
pentru invatarea limbilor straine.Sugestopedia are la baza trei principii fundamentale:
1.eliminarea tensiunii din procesul de invatamant;
2.unitatea constient-inconstient;
3.interactiunea sugestiva.
Avand la baza aceste trei principii fundamentale putem evidential capacitatile creative ale individului putem evidentia
capacitatile ale unui individ care are o functie de conducere intr-o organizatie prin decizile pe care le i-a pentru
organizatia respectiva,de aici putem trage concluzii relevante despre stimularea creativitatii prin implicarea factorilor
enumerati mai sus dar trebuie sa tinem cont si de nivelul de inteligenta emotionala al unui manager,cu cat are un
nivel de inteligenta emotionala mai ridicata cu atat poate cordona activitatea intr-o organizatie. Dar sunt si bariere
sugestive care blocheaza creativitatea si sunt de mai multe feluri,dupa cum urmeaza:

intelectuale;

emotionale;

etice.

De aici putem sa facem o comparatie sau mai bine zis este inclus si legatura dintre inteligenta-creativitateaptitudini care este relevanta si intra in componenta factorilor care stimuleaza activitatea creatoare a unui manager.
Din punct de vedere al literaturii de specialitate legatura din inteligenta si creativitate este strans legata de
inteligenta, inteligenta si creativitatea sunt strans legate si implica si aptitudinea, se bazeaza pe definirea inteligentei
ca mod de a se adapta la situatii noi, mai implica aptitudinea de a rezolva probleme legate de organizatia propriuzisa, se mai refera la tipuri de inteligenta care pot fi verificate.
Caracteristicile persoanelor creative(o persoana care este lider/manager/director) conform literaturii de specialitate
trebuie sa se regaseasca in urmatoarele caracteristici care sunt enumerate mai jos dupa cum urmeaza:
a)coeficientul de inteligenta peste medie;
b)gandirea creatorului-este o gandire divergenta;
c)aptitudinile speciale in domeniul in care lucreaza(este necesar si important in acelasi timp aceste aptitudini);
d)imaginatia creatoare-este un proces important in latura afectiv-emotionala;
e)motivatia intriseca;
f)caracter perseverent in munca(este un factor important in stimularea creativitatii).
O persoana care are o functie de conducere intr-o organizatie pe langa decizile importante pe care le i-a de cele mai
multe ori,pentru a stimula creativitatea trebuie tinut cont si de urmatoarele etape ale creatiei propuse de
G.Walls(1926) dupa cum urmeaza:
Prepararea-aceasta se desfasoara la nivelul constientului,este o perioada de acceptare;
Incubatia-este etapa care se desfasoara la nivelul inconstientului;
Iluminarea-trebuiesc urmate caracteristici de care trebuiesc tinut cont:solutia problemei;ideea;apare pe neasteptat.
Verificarea-la aceasta etapa se elaboreaza produsul creatiei,se testeaza,se pune la punct;
Climatul creator-in numeroase studii s-au dovedit favorizantii astfel de factorii de mediu:
-individul are libertatea psihologica;
-se poate exprima si este acceptat;
-exista intelegere prin empatie;
-creativitatea superioara apare in familie.
Formarea creativitatii-pentru a forma creativitatea sunt importante urmatoarele procedee de ordin
metodologic:revizuirea ipotezelor,verificarea definitilor,dezordinea creativitatii,variatii concomitente.
Orice creatie este si frumoasa-in domeniul formelor metrice,dupa Fechner,chintesenta frumosului consta sectiunea
de aur.El spune:sectiunea de aur sta la baza tuturor diviziunilor formei umane,a structurii plantelor,a dispunerii
frunzelor,a formei cristalelor.Operele arhitectonice si cele plastice precum si cele mai placute acorduri muzicale au la
baza sectiunea de aur.
Sintetizand definitile catorva cercetatori de marca a fenomenului conducerii care si-a pus de cele mai multe ori
amprenta in studiul managementului resurselor umane putem afirma ca,conducerea reprezinta:

un comportament de directionare a activitatii unui grup spre un tel comun impartasit;

o influenta interpersonala manifestata prin procesul comunicarii;

un proces de initiere si mentinere a structurii;

o influenta mutuala.

Conform teoriei lui House,1977,liderii carismatici dezvolta o serie de comportamente specifice prin care ii determina
pe subalterni sa se ataseze si chiar sa se identifice cu ei.Aceste caractertistice specifice sunt:

articuleaza si structureaza scopuri noi,inedite pentru grup;

isi creeaza in grup o imagine pozitiva si castiga increderea membrilor grupului,implicandu-se in activitati care le

evidentieaza competentele si abilitatile deosebite;

sporesc increderea membrilor grupului in forte proprii astfel de cele mai multe ori ii stimuleaza pe angajati.

Dintre factorii cei mai importanti in stimularea creativitatii manageriale putem evidentia:

I.Factori de personalitate:
-autoeficacitate perceputa;
-locus de control intern;
-dominanta;
-empatia si sensibilitatea la nevoile celorlalti;
-propensiunea pentru risc;
-nonconformismul social.
II.Factori cognitivi:
-inteligenta generala;
-creativitatea;
-perspicacitatea;
-inteligenta verbala;
-performanta scolara ridicata.
III.Factori de dezvoltare:
-mediul familial suportiv,antecedente familiale in activitati de conducere,sunt componente importante in evaluarea
factorilor psihologici implicati in stimularea creativitatii.
De aici putem trage concluzia eficacitatii liderului dupa cum urmeaza:
-elaboreaza o strategie vizionara de schimbare organizationala;
-inspira incredere si respect membrilor grulului;
-stabileste expectante inalte pentru membrii grupului;
-stimuleaza prin exemplul personal(are un comportament exemplar);
-demonstreaza incredere in forte proprii;
-isi asuma riscuri;
-este suportiv si arata consideratie membrilor grupului;
-este versatil;
-este sensibil la schimbarile mediului organizational.
Intr-un model integrator al eficientei liderului variabilele situationale trebuie deci luate ca variabile moderate.Desi cele
mai multe abordari situationale considera ca acestea sunt variabile independente,consideram ca limitele acestor
modele le indica mai degraba ca variabile care mediaza relatia dintre particuralitatile liderului si performanta sa in
mediul organizational.Cu alte cuvinte abilitatile specifice se vor manifesta in comportamente prin medierea directa a
factorilor situationali.Dupa cum sugereaza si teoriile referitoare la fenomenul de conducere centrarea doar pe pe
trastaurile liderului nu pot explica tot ce trebuie evidentiat.
O alta categorie de factori principali care ajuta la concluzionarea si evidentierea caracteristicilor principale ale
managerilor sunt:
-angajament fata de dezvoltarea profesionala;
-angajament catre dezvoltarea performantei;
-evaluare,diagnoza,planificare;
-intalniri directe;
-ofera feedback;
-participa in cadrul intalnirilor;
-asculta,ofera raspuns;
-implementeaza,urmareste evolutia.
P.Drucher considera ca managerii sunt atat de conducatori sunt cei mai buni specialisti din domeniu,se considera ca
managerul firmei este persoana care actioneaza pentru transformarea sarcinilor in actiuni concrete,pentru folosirea
eficienta a resurselor inteprinderii si cresterea profitului,pentru mobilizarea salariatilor in procesul muncii si motivarea
acestora.
Exista doua categorii de cerinte solicitate managerului:
Personalitatea este o rezultanta a patru factori:

-constitutia si temperamentul subiectului;

-mediul fizic;
-mediul social;
-obiceiurile si deprinderile castigate sub efectul influentelor precedente.
Personalitatea comporta doua laturi:
-latura instrumentala-data de aptitudini care sunt la randul lor de doua feluri:aptitudini desfasurate de locul de munca
si aptitudini care sunt legate direct de creativitate-inteligenta-aptitudini.
-latura actionala care este data de temperament si resursele energetice,aceste elemente tin de
sanatatea,vigoarea,indemanarea,energia,echilibrul,stapanirea de sine a managerului,impuse de necesitatea animarii
subordonatilor in procesul muncii si mentinerii unui climat de munca destins,acesta reprezinta modul de manifestare
a personalitatii in relatiile omului si cu sine,mod reglat de normele sociale ale comportarii in cadrul sistemelor socialistorice.Cerintele referitoare la calitatile intelectuale sunt:inteligenta,capacitatea de a recunoaste,accepta si a aplica
noul,memoria,imaginatia,gandirea teoretica si practica.In abordarea tipului de manager,se considera ca punctul de
plecare il constituie tipologia general umana.Dupa Carl Jung,se disting doua tipuri umane:extravertii si
introvertii;extravertii(persoane deschise lumii exterioare,impetuoase)

si intovertii(persoane interiorizate,adancite in

propia lor lume,medidative).Tipul uman al managerilor se manifesta in mod cotidian prin stilul de management,astfel
deosebim:
a)stilul democrat participativ la care se constata preocuparea pentru realizarea obiectivelor firmelor fara a neglija
problemelor subordonatilor,usurinta in stabilirea si mentinerea contactelor umane,delegarea larga a
autoritatii,responsabilitate,tact,bunavointa;
b)stilul autocrat reprezinta negativul stilului anteriori,lipsa consultarii,plasarea,lipsa de incredere in subordonati;
c)stilul participativ-autoritar,destul de frecvent intalnit,prezinta caracteristici aflate la jumatatea intervalului limitelor
prezentate.Din schema unui profil psihosocioprofesional putem evidentia urmatorii factori psihologici implicati in
stimularea creativitatii manageriale care sunt evidenti dupa cum urmeaza:
Calitati psihologice:
-inteligenta generala;
-flexibilitatea gandirii;
-capacitate creatoare;
-motivatie cu valoare sociala;
-trasaturi caracteriologice pozitive;
-calitati volitionale;
-temperament puternic echilibrat mobil;
Comportament:
-Sociabilitate;
-Vorbire cursiva;
-Tinuta corecta.
Factorii mentionati mai sus sunt considerente importante in abordarea si studierea la nivel inalt,trebuie tinut cont de
aceste considerente care de cele mai ori pot ajuta si despista care sunt cauzele unui asa zis randament mai scazut in
conducerea unei organizatii,de cele mai multe poate duce la o dezorganizare creativa(daca nu sunt luate in
considerare cele mentionate mai sus),aceasta dezorganizare creativa porneste de la premisa ca nevoia de
restructurare,de anulare a unui echilibru pentru a ajunge la altul nou,are drept consecinta dorinta de a gasi ceva
nou,de a inventa(M.Roco,2001).Este vorba de teoria lui G.T. Land care descrie procesul creativ ca find procesul
dedeschidere la inchidere,si care este intalnit la orice sistem;functia pe care o detine acest proces este:asimilarea
informatiei