Grădiniţa Cuvoasa Parascheva Iaşi

Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului

didactic I
Rolul activităţilor de educaţie muzicală în stimularea
creativităţii preşcolarilor

Coordonator ştiinţific,
 
Candidat,
Prof. înv. preşc. Zero Irina(căs. Teodorescu)
Iaşi
2017
 Hartă conceptuală

Procesul instructiv- Abordarea Metodologia cercetării

educativ creativităţii Dezvoltarea capacităţii
Educaţia estetică- Delimitări conceptuale, creative a preşcolarilor
factori, specific, prin intermediul
specific şi disciplinei opţionale de
particularităţi mijloace de dezvoltare
şi stimulare educaţie muzicală

Proiectarea educaţională
Practica educaţională Planificare anuală
Educaţie muzicală şi a
Recomandări metodice disciplinei opţionale Micii
muzicieni

Educaţia estetică, componentă principală a procesului instructiv-educativ din grădiniţă
I.1. Procesul instructiv-educativ:
concept, funcţii, structură
Sistem pedagogic, acţional,
dinamic- complex, procesul
instructiv-educativ este
caracterizat de următoarele
dimensiuni: operaţională,
structurală, funcţională.
Didactica tradiţională are o
viziune a procesului de
învăţământ mai ales ca
activitate de predare, rolul
principal revenindu-i cadrului
didactic pe când în didactica
postmodernă procesul de
învăţământ este conceput ca
activitate de predare-învăţare-
evaluare.
CAPITOLUL I
I.2. Specificul educaţiei
estetice în învăţământul
preşcolar
Rene Hubert propune trei
concretizări ale educaţiei
estetice:
educaţia artistică
educaţia filetică
educaţia religioasă
În Introducere în teoria
educaţiei, Mariana Momanu
argumentează necesitatea
educaţiei estetice din punct
de vedere psihologic,
ontologic şi gnoseologic
I.3. Particularităţi ale educaţiei
muzicale în învăţământul preşcolar:
conţinut şi mijloace de realizare
Conţinutul educaţiei muzicale în
învăţământul preşcolar poate fi
diferenţiat în trei componente mari:
- muzica destinată ascultării;
- muzica pe care copilul o poate
reţine şi o poate interpreta;
- exerciţii de pregătire a vocii
pentru cântat.
Specifice perioadei prenotaţiei,
mijloacele de realizare a educaţiei
muzicale în vederea formării
deprinderilor melodice, ritmice,
armonico-polifonice sunt: cântecele,
jocurile muzicale, jocurile cu text şi
cânt, audiţiile.
 CAPITOLUL AL II- LEA
Abordarea creativităţii în învăţământul preşcolar
II.1. Noţiuni definitorii şi II.2. Dimensiunile II.3. Factorii
abordări conceptuale creativităţii creativităţii

Creativitatea poate Factori

Delimitări ale conceptului de fi analizată din facilitatori ai
creativitate: prisma: creativităţii: de
- procesului creaţiei; natură
- Creativitate generală şi intelectuală/noni
creativitate specifică - persoanei;
- produsului creaţiei; ntelectuală
- Inteligenţă - mediului din care
-Rezolvarea de probleme emerge creaţia. Factori inhibitori
- Imaginaţia şi creativitatea ai creativităţii:
blocaje
- Talent/supradotare/geniu Cele patru faze perceptive,
- Creativitatea şi creaţia ale procesului de emoţionale,
creaţie sunt: culturale
- Prepararea
- Incubaţia
Aptitudini şi însuşiri ale - Iluminarea
personalităţii creative:
- Verificarea
- Fluiditatea
- Elaborarea
- Flexibilitatea
- Redefinirea
- Originalitatea
- Sensibilitatea pentru probleme
 CAPITOLUL AL II- LEA
Abordarea creativităţii în învăţământul preşcolar
II.4. Specificul
creativităţii la vârsta
preşcolară, strategii de
educare a acesteia
Creativitatea
preşcolarilor este
expresivă sau
procesuală
Stimularea creativităţii
preşcolarului impune:
utilizarea unor strategii
euristice, creative, a
mijloacelor didactice
intuitive, diversitate
tematică în organizarea
spaţiului educaţional ,
accent pe conduita cadrului
didactic în relaţia cu
preşcolarii.
II.5. Jocul, principala
modalitate de dezvoltare
a creativităţii
preşcolarilor
Principala modalitate de
dezvoltarea capacităţii
creative a preşcolarilor este
jocul: jocul didactic,
jocurile de construcţii,
jocul de mişcare, jocuri
distractive, logice, de
creaţie sau simbolice,
jocurile muzicale.
II.6. Stimularea creativităţii prin
proiectarea interdisciplinară a
educaţiei muzicale
Activităţile muzicale
desfăşurate zilnic, în orice
moment al zilei, atât ca formă
de organizare
monodisciplinară dar şi în
cadrul activităţilor
interdisciplinare sau
integrate, creează legături
valoroase ce determină:
corectarea unor tulburări de
vorbire; facilitarea învăţării
unor noţiuni matematice;
formarea unor capacităţi de
reprezentare mintală,
stimulând imaginaţia şi
creativitatea; cultivarea
sensibilităţii etc.
 CAPITOLUL AL III-LEA
Cvasi-experiment: Dezvoltarea capacităţii creative a preşcolarilor prin
intermediul disciplinei opţionale de educaţie muzicală

III.1. Fundamentare teoretică a

cercetării asupra rolului educaţiei
muzicale în dezvoltarea creativităţii

un mediu bogat şi stimulativ are un efect pozitiv asupra

creativităţii copiilor

preşcolarii sunt mai creativi în jocurile de rol în care

utilizează costumaţii, jucării din materiale diferite etc faţă de
cei care se joacă cu piese de construcţie.

mediul educaţional familial influenţează nivelul dezvoltării

creativităţii datorită faptului că influenţele educative ale
familiei se constituie ca fiind un puternic factor socio-
educaţional .
 CAPITOLUL AL III-LEA
Cvasi-experiment: Dezvoltarea capacităţii creative a preşcolarilor prin intermediul disciplinei opţionale de
educaţie muzicală

III.2. Scopul şi
obiectivele III.3. Ipoteza cercetării
cercetării

Educaţia muzicală influenţează dezvoltarea

Cvasi-experimentul are ca scop formarea capacităţii creative a copiilor preşcolari.
unei imagini cât mai realiste despre Dacă pe lângă activităţile tradiţionale de
aportul educaţiei muzicale în dezvoltarea educaţie muzicală desfăşurate la nivelul
şi stimularea capacităţii creative a grupei, s-ar desfăşura şi disciplina opţională
preşcolarilor de educaţie muzicală - artă vocală şi
instrumentală, acestea ar contribui la
dezvoltarea şi stimularea potenţialului creativ
Obiective: al preşcolarilor.
- utilizarea unor metode şi instrumente
de evaluare pentru a măsura atât
cantitativ, cât şi calitativ nivelul
creativităţii preşcolarilor în urma
parcurgerii unor activități de educaţie
muzicală;
- înregistrarea, monitorizarea şi
compararea datelor obţinute în urma
aplicării probelor inițiale și finale de
evaluare.
 CAPITOLUL AL III-LEA
Cvasi-experiment: Dezvoltarea capacităţii creative a preşcolarilor prin intermediul disciplinei
opţionale de educaţie muzicală

III.4. III.5. Lotul III.6. Variabilele

Procedura cercetării cercetării
 

În etapa I – elaborarea
Atât grupul de
probelor de evaluare
control cât şi cel Variabila independentă:
pentru pre-testare,
experimental a desfăşurarea disciplinei
aplicarea acestora celor
cuprins un număr de opţionale de artă vocală şi
două grupe: de control şi
30 de preşcolari cu instrumentală.
experimentală.
vârste cuprinse între Variabila dependentă: nivelul
Etapa a II- aplicarea
4,5 şi 6 ani. potenţialului creativ al
tratamentului
experimental preşcolarilor.
Etapa a III- prelucrarea  
datelor obţinute.
Etapa a IV-a- analiza şi
interpretarea datelor,
redactarea rezultatelor
cercetării şi a
concluziilor.
 CAPITOLUL AL III-LEA
Cvasi-experiment: Dezvoltarea capacităţii creative a preşcolarilor prin intermediul disciplinei
opţionale de educaţie muzicală

III.8.
III.7. Instrumente de lucru III.9. Rezultatele cercetării
Pretestare

S-a utilizat o fişă de Diferenţele în ceea ce După compararea datelor

observaţie prin care s-au
urmărit flexibilitatea,
fluditatea şi originalitatea
manifestate de preşcolari în
cele două probe aplicate
Ca metode s-au utilizat
analiza produselor şi
observarea
comportamentului
preşcolarilor.
priveşte stadiul
dezvoltării creativităţii
între cele două grupe
sunt foarte mici, acest
lucru dovedind că cele
două grupe se află
aproximativ la acelaşi
nivel al dezvoltării
creativităţii.
obţinute am constatat că
activităţile desfăşurate în
etapa experimentală au
contribuit la ridicarea
nivelului şi potenţialului
creativ al preşcolarilor din
grupa experimentală în ceea
ce priveşte flexibilitatea,
fluiditatea dar şi
originalitatea muzicală. La
grupa de control s-a depistat
o uşoară creştere a valorilor
faţă de etapa constatativă,
creştere datorată în special
activităţilor desfăşurate în
cadrul educaţiei muzicale.
 CAPITOLUL AL III-LEA
Cvasi-experiment: Dezvoltarea capacităţii creative a preşcolarilor prin intermediul disciplinei
opţionale de educaţie muzicală

DATE COMPARATIVE G C
III.10. Concluziile cercetării
50%
45% 43%
40%
40%
35% 33%
30%
Diferenţa dintre progresul grupei
30% 26% 26% experimentale şi cel al grupei de
etapa constatativă
25%
etapa finală
control se datorează opţionalului Micii
20%
15%
muzicieni care reprezintă o extindere a
10% activităţilor de educaţie muzicală.
5%
0%
fluiditate P1 flexibilitate P1 originalitate P1

Jocul muzical este cadrul cel mai

DATE COMPARATIVE G E important de manifestare dar şi de
70% stimulare a potenţialului creativ
60%
60%
50%
43% 43%
40%
33% etapa constatativă Fluiditatea şi flexibilitatea în
30%
23% etapa finală exprimarea muzicală reprezintă doi
20%
parametri mai dependenţi de instrucţie
13% şi educaţie, comparativ cu
10%
originalitatea.
0%
fluiditate P1 flexibilitate P1 originalitate P1
 CAPITOLUL AL III-LEA
Cvasi-experiment: Dezvoltarea capacităţii creative a preşcolarilor prin intermediul disciplinei
opţionale de educaţie muzicală

III.11. Limite ale cercetării

- aşteptarea experimentatorului;
- slaba reprezentativitate a eşantionului;
- posibila distorsionare a datelor datorită instrumentelor de măsurare.
 RECOMANDĂRI METODICE
 PLANIFICARE DISCIPLINA OPŢIONALĂ “MICII MUZICIENI”,
ARTĂ VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ

 PSEUDOINSTRUMENTE REALIZATE DE PREŞCOLARI

 EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII CREATIVE

 JOCURI MUZICALE PENTRU STIMULAREA IMAGINAŢIEI

 PROIECTE DE ACTIVITATE- DEC- EDUCAŢIE MUZICALĂ

 CONCLUZII
- idealul educaţional are în vedere formarea unei personalităţi autonome şi creative;
- o educaţie corectă ar trebui să le permită copiilor să fie cât mai autentici cu putinţă;
- potenţialul creativ al preşcolarului poate fi valorificat şi îmbogăţit prin întreg
procesul instructiv-educativ din perioada preşcolară;
- activităţile ce sunt cuprinse în categoria Educaţiei estetice constituie cel mai generos
mijloc de activare şi stimulare a creativităţii;
- jocul constituie cadrul optim pentru antrenarea celor mici în activitatea de muncă sau
creaţie;
- disciplina opţională - educaţie muzicală, pe lângă faptul că produce o stare de
relaxare şi bună dispoziţie preşcolarilor, îi activizează şi le trezeşte interesul în
descoperirea tainelor muzicii, le oferă ocazia să se manifeste liber şi spontan, să
creeze ei înşişi muzica;
- prin intermediul activităţilor desfăşurate într-o manieră integrată, se oferă şansa
preşcolarilor de a se manifesta liber şi creativ.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 Amabile, T. M. (1977). Creativitatea ca mod de viaţă, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Tehnică;
 Boghici, C. (2008). Creativitatea la vârsta preşcolară, Drobeta Turnu-Severin: Editura Irco
Script;
 Paşca, M. E. (2006). Educaţia muzicală din perspectivă interdisciplinară (îndrumări metodice
pentru etapa prenotaţiei), Iaşi: Editura Pim;
 Rae, P. (2008), Unlocking Children s Creativity Through Movement and Music,
http://www.earlychildhoodnews.com/earlychildhood/article_view.aspx?ArticleID=261;
 Sali, G. (2015). A Longitudinal Study on the Development on Creativity in Children,
http://krepublishers.com/02-Journals/T-Anth/Anth-20-0-000-15-Web/Anth-20-1-000-15-Abst-P
DF/T-ANTH-20-1,2-093-15-1423-Sali-G/T-ANTH-20-1,2-093-15-1423-Sali-G-Tx%5B11%5D.
pdf
;
 Stan, L. (coord.) (2016). Educaţia timpurie. Probleme şi soluţii, Iaşi: Polirom;
 Stoica-Constantin, A. (2004), Creativitatea pentru studenţi şi profesori, Iaşi: Institutul
European;
 Vaideanu, G. (1970). Cultura estetică şcolară, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.