6.

Cercetarea psihologica
6.1.Metode de cercetare in psihologie
Etimologia termenului de metoda trimite la grecescul methodos= cale, drum.
-putem afirma ca metoda este drumul sau calea pe care porneste cercetatorul in demersurile sale.In acelasi
timp , este instrumentul folosit in vederea recoltarii datelor si a verficarii lor.
Metoda este ,,acea imbinare si organizare de concepte, modele, ipoteze, strategii, instrumente si tehnici de
lucru care dau corporalitate unui proiect metodologic(Golu).
Metodele au un caracter instrumental dar si unul de interpretare si informare.
Metodele sunt ghidate de conceptia gen. a cercetatorului , de principiile teoretice-stiintifice, sunt reunite
sub denumirea de metodologia cercetarii.
a).Metoda observatiei
-consta in urmarirea intentionata si inregistrarea

exacta, sistematica a diferitelor manifestari

comportamentale ale individului si a contextului situational al comportamentului.

-se obtin infor, cu privire la gradul de concentrare a ateniei n formularea rspunsului; rapiditatea,
spontaneitatea, stabilitatea ateniei; gradul de rezisten la efort; motivaia pentru nvare; perseverena;
nivelul dezvoltrii deprinderilor motrice.
In timpul obs., psihologul treb. sa intocmeasca un protocol de obs. in care sa noteze:
- descrierea contextului( data, timp, spatiu, ambianta fizica, aranjamentul subiectilor)
-descrierea participantilor(sex, varsta, etnie, imbracaminte, aspect fizic)
- descrierea observatorului (varsta, sex, existenta unor relatii anterioare cu sub.)
- descrierea actiunilor si conduitelor participantilor (verbale, nonverbale, motorii, expresiv-emotionale)
-interpretarea situatiei ( incercarea observatorului de a intelege ce inseamana situatia pt. Sub.0
-notarea si explorarea de catre observator a propriilor trairi si sentimente
Continuturile observatiei
-simptomatica stabila ( trasaturile bioconstitutionale ale individului: inalt. Greut., circumf. Craniana,
toracica; trasaturile fizionomice: aspectul capului, fetei0
-simptomatica labila (comportam. Si conduitele flexibile ale indiv. : conduita verbala, motorie, , mnezica,
inteligenta

Observand felul in care merge , vorbeste isi exterioriz. trairile psihice ne dam seama de insusirile si trasat.
psihocomportamentale.
Forme ale obs.:
-autoobs. (orientata catre surprinderea particularit. proprului comport.)
-obs. propriu zisa (observarea manifest. comport. a altor pers.)
-obs. ocazionala
-obs. sistematica
-obs. directa (bazata pe prezenta observatorului)
-observ. indirecta (observatorul este plasat in spatele unor geamuri0
-obs. pasiva ( fara implicare directa a observatorului in activit.)
-obs. participativa ( obseravtorul devine membru al grupului, participa la activit.)
Calitatea observaiei depinde de o serie de factori, dintre care enumerm:
-particularitile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea ateniei, sesizarea esenialului etc.);
-ecuaia personal a observatorului: tip descriptiv, tip evaluativ, tip erudit, tip imaginativ i poetic;
- caracteristici ale percepiei: selectivitatea ei, factorii sociali ce o pot modela i deforma
Conditiile unei bune observatii: stab. clara a scopului, select. formele potrivite,

a mij.

necesare,consemnarea imediata a celor observate., climatul destins, incred. Sub. In cercetator

Avantaje;
- nregistreaz comportamentele n condiiile naturale de desfurare a lor,
-ofera acces la fen, care nu pot fi studiate exp.
-furnizeaza material ce poate fi raportat la infor. deja publicate
-ofera infor. cu privire la implicatiile actiunilor si conduitelor.
Dezavantaje:
-observatorul treb. sa astepte intrarea in functiune a fen. studiat
-infor. cantitative sunt putine
-intrarea in functiune a mecanismului de aparare sociala a sub. studiate.
-subiectivismul celui care realiz. Observatia
- tendina de evaluare i interpretare a faptelor conform grilei personale, dispoziiilor mentale i afective,
fiind posibile astfel i efecte de anticipare
- necesit timp mai ndelungat, deoarece fenomenul urmrit nu apare cnd dorim i nici nu putem provoca
declanarea acestuia;

b).Metoda experimentului
Este apreciat ca cea mai important metod de cercetare, deoarece furnizeaz date precise i obiective
= testarea ipotezelor cauzale prin intelegera unor situatii contrastante controlate
-esential este cotrolarea situatiilor experimentale
= observarea i ,,msurarea efectelor manipulrii unor variabile independente asupra variabilelor
dependente ntr-o situaie n care aciunea altor factori (prezeni efectiv, dar strini
studiului) este redus la minimum
-experimentul const n analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente
ntr-o situaie controlat, n scopul verificrii ipotezelor cauzale.
Factorul cu care opereaz i pe care-l variaz experimentatorul constituie variabila independent, iar
modificrile ce s-au produs i care urmeaz s fie msurate i explicate constituie variabila dependent.
este necesar ca n prealabil s se determine problema de cercetat i s fie elaborat ipoteza de lucru.
Variabila- este acel,, ceva care variaza dupa unitatile de masura
Categorii de variabile:
-experimentale
-controlate
-necontrolate
Variabilele indep. si dependente
Variabilele dependente=iau valori diferite n urma influenei asupra lor a variabilelor
Independente, fac obiectul observatiei ( timpul pt. citirea unui cuv.)
-treb. Sa fie bine definite si usor de masurat, sa fie sensibile la variatiile v. indep.,
Sa fie fiabila, sa produca efecte statornice.
-sunt cele ce depind de V.ind.
Variabilele independente = sunt date de factorii introdui n experiment de cercettor, sunt sursa de variatie
a fen. studiat.
-sunt alese de cercetator, sunt controlate.
-asupra lor actioneaza numai experimentatorul (ex. diferite simturi ale animalelor)
In functie de combinarea VD si VI rezulta mai multe tipuri de exp.:
-Exp. de laborator intr-o incapere amenajata, utilizandu-se dif. aparate sau materiale ce presup.
scoaterea sub. din ambianta lui obisnuita de viata si introducerea intr-o ambinata artificiala ( avantaje:
stabilieste mai bine relatiile cauzale dintre fen. studiate, se pot elimina factorii perturbatori

ofera date calitative si cantitative, insa Sub are tendinta de a se pune intr-o lumina favorabila,

iar

rezultatelel obtinute pot fi greu extinse si asupra comport. in conditiile vietii obisnuite.
-

exp. in conditii standardizate- se desf. intr-o ambianta obisnuita iar sub. este supus unor probe cu
care nu este familiarizat

exp. natural, consta in a urmari o pers. in conditiile vietii sale obisnuite

In conceperea si desfasurarea unui exp. se disting mai multe etape:

-observatia initiala in care urmarim modul de manifestare a unui fen. psihic si degajam o proble. ce se cere
solutionata
-presupunerea unei ipoteze privind solutionarea problemei
-desfas. efectiva a exp. in care obsrvam si inregistram rezultatele
-organiz. si prelucrarea statistica a datelor care ne permit sa tragem concluziile
Reusita exp. depinde de valoarea ipotezei, de calitatea observatiilor.( in exp exista observ. initiala si finala.)
Avantaj
-relevanta crescuta a datelor obtinute
Limitele exp.: tin de dimensiunea fen. investigate, limite morale si limite epistemologice.
c).Metoda convorbirii
- este o discutie intre cercetator si sub. Investigat, care presup. O relatie directa de tipul,, fata in fata,
sinceritate deplina a sub., evitarea rasp. Incomplete, existenta la sub. A unor capacitati de introspectie,
evaluare, autodezvaluire, emaptia cercet. (transpunerea in starile psihice ale sub.0
-permite sondarea directa a vietii interioare, , a opiniilor, aitud,., comportm., , aspiratiilor, conflictelor, ,
sentim.,
-este spontana, dirijata , se desf. dupa un plan de intrebari
stab. clara a scopului, select. climatul destins, incred. Sub. In cercetator sunt necesare pt. Calitatea infor.
Forme:
-Standardizata, dirijata, structurata,
-libera, spontana
-semistandardizata

-Pt. Reusita convorbirii este necesar ca cercetatorul sa se gandeasca anticipat la ea, sa-si structureze
intrebarile, sa culeaga infor. Despre sub. , sa-i anticipeze rasp.
Avantaj-permite intr-un timp relativ scurt, furniz. Unor infor. Numeroase
Dezavantaj:
Lipsa de receptivitate a sub. , din subiectivitatea sa, de aceea se impune ca datele obt. Sa fie complet. Si
verif. Prin alte met.
d).Metoda anchetei psihologice
-presup. Recoltarea unor infor. despre viata psihica a unui indivisd sau unui gr. social
ancheta poate fi realizat pe baza chestionarului i a interviului.
Chestionarul este definit ca un sistem de ntrebri elaborat n aa fel nct s obinem date ct mai exacte cu
privire la o persoan sau un grup social
Tipuri:
-chestionare de opinie, cu rasp. Deschise, inchise, mixte, autoadministrate
-Chestionarul prezint avantajul c permite investigarea unui numr mare de subieci ntr-un timp relativ
scurt, oferind posibiliti multiple de cunoatere a preferinelor, opiniilor, aspiraiilor elevilor, a opiunilor
profesionale, a mentalitilor acestora i a modului de raportare la unele evenimente, situaii,
comportamente
Etape:
-stab. Ob. Anchetei
-documentare
-formularea ipotezei,
deter. Populatiei anchetei
-esantionarea
-alegerea teh. Si redact. Chestionarului
-pretestul (daca a fost bine elaborat)
-alegerea met.
-analiza rezult.
-redactarea raportulii final
In ceea ce priveste construirea chestionarului cercet. Treb. Sa fie atent la :
- satbilirea continuturilor intrebarilor

- stab. Tipului intrebarilor

-Stab. Formei intreb.
-evitarea unor greseli in formularea intreb. (limbaj greoi, cuvinte ambigue, cuvinte vagi)
-stab. Ordinii intrebarilor
Metoda anchetei poate fi folosita in actiouni psihologice, pedagogice, sociale.
Interviul
-presup. Raporturi verbale intre participantii aflati fata in fata, directie unilaterla de catiune, fiecare isi
pastreaza locul de emitator se de receptor.
n convorbire, exist schimb de informaii n ambele sensuri, persoanele schimbndu-i permanent locurile,
fapt care nu este posibil n interviu.
Forme:
Interviuri individuale, de grup, clinice, focalizate.
Avantajele interviului constau n flexibilitatea sa, concretizat n posibilitatea obinerii unor rspunsuri
specifice la fiecare ntrebare; rata mai ridicat a rspunsurilor; posibilitatea observrii comportamentului
nonverbal; controlul succesiunii ntrebrilor .a.
Dezavantajele constau n resursele materiale i temporale ridicate utilizate, neasigurarea
anonimatului; posibilitatea deformrii informaiei (eroare/bias), prin manifestarea unor fenomene precum
minciuna deliberat, autonelarea cu bun credin (memorie scurt,
e).Metoda biografica
- vizeaza strangerea unor informatii despre principalele evenim. parcurse de indiv. in existenta sa, despre
relatiile prezente intre ele, in vederea cunoasterii ,,istoriei personale, necesara in stab. profilului
personalitatii si pt. explicarea comportam. actual al pers.
-ofera o imagine unitata a supra omului.
-denumita si anamneza , implica o analiza a datelor privind trecutul unei persoane si modul ei actual de
existenta.Studiul trecutului este import., pt. ca in primii ani ai vietii, se pune bazele caracterului
personalitatii.Aici gasim cauzele primare ale comportam. din perioada matura.
-In adunarea datelor biografice se pot utiliza si alte metode: convorbirea , observarea conditiilor in care
lucreaza si locuieste.
-Procedee specifice met. biografice; analiza documentelor (acte de stare civila, de stare materiala, fise
medicale, fisa matricola scolara), produse ale activitatii (picturi, mulaje, caiete de teme).
aspectul esential si cel mai dificil al metodei biografice este efortul de interpretare.In anamneza ,
interpretarea reprez. momentul caracteristic

f).Metoda povestirilor de viata

-face parte din categ. metod. de ,, intretinere,, (convorbirea, interviul)
-sunt relatari ale unui subiect cu privire la op arte sau la intreaga sa experienta traita
-indeplinesc o functie axploratorie, analitica si expresiva
g).Metoda analizei produselor activitatii
-furnizeaza infor. despre dinamica si niv. de dez. a capacitatilor psihice ale indivizilor
-caiete de teme, obiecte confectionate, desne, picturi, compozitii literare, eseuri, poezii, rezultatele elevilor,
cataloage, fise matricole
- aceast metod permite depistarea copiilor cu potenial creativ remarcabil,
- Analiza unor desene i a compunerilor cu subiect liber permite descifrarea (proiectiv) unor tensiuni
Alte informaii obinute: stilul realizrii; nivelul i calitatea cunotinelor, deprinderilor; caracteristicile
observaiei; capacitatea de concentrare a ateniei; profunzimea nelegerii diferitelor materiale cercetate;
spiritul de independen i iniiativ; capacitatea de reprezentare; capacitatea de aplicare n practic a
cunotinelor teoretice; bogia vocabularului i precizia lui; unele trsturi temperamentale i caracteriale .
Analiza psihologic a acestor produse ale activitii trebuie realizat dup o serie de criterii, cum ar fi:
originalitatea, utilitatea, corectitudinea, complexitatea, expresivitatea, progresul nregistrat de la o etap la
alta .
h).Metoda psihometrica =presup. mas. capacit. psihice unei pers. si evaluarea niv. de dezv.
instrumentul acestei metode este testul psihologic
testele psihologice
-sunt probe relativ scurte, care permit cercetatorului strangerea unor infor. obiective despre sub., pe baza
carora se poate determ. niv. dezv. unor insusiri psihice sau fizice.
Conditiile testului
-validitatea= sa masoare exact ceea ce isi propune
-fidelitatea=sa permita obtinerea unor performante asemanatoare la o noua aplicare
- standardizarea= sa creeze aceleasi conditii pt. toti sub. supusi testarii
-etalonarea=stabilirea unei unitati de masura a rezult. obt. pt. a se cunoaste valoarea lor
Ca metode de psihodiagnoz, testele sunt frecvent utilizate pentru diagnosticarea nivelului dezvoltrii unor
nsuiri psihice aparinnd elevilor i pentru formularea pe aceast baz a unui prognostic asupra evoluiei
lor viitoare.
Clasificare:
teste de inteligen i de dezvoltare intelectual;

(teste nonverbale de inteligenta- nu sunt influentate de factori socioculturali :Matricile Progresive Raven,
Cuburile Kohs, , Incastrari,
(Teste verbale de intelig.-sunt saturate de factori socioculturali: completari de propoz. Fraze, probe verbale
de aritmetica, identif, sensuriloe cuv.
Teste mixte de i.-imbina sarcini verbale si nonverbale WISC)
teste de aptitudini i capaciti;
(evident. Insusiri stabile ale personalitatii: Bateria de aptitud. Mecanice, spatiale, pt. aptitudini scolare,
aptitud. Gen., , testul de mem. Rey, testul Praga, Toulouse Pieron0
teste de personalitate
(teste obiective de p.-apeleaza la sarcini concrete:tetse de asociatie verbala, pe baza de probe)
(teste situationale-urm. Implic. Sub. In situatii cat mai aproopiate de realit.)
(teste proiective:proiect. Propriilor stari de personalit.Rorschach, TAT, t. fam., casei, t. de completare,
arborelui)
teste de cunotine (folosite de obicei n nvmnt).
limite- iau in consider. rezult, dar nu si felul in care se ajunge la obtin. lor, limitele se pot datora si modului
de concepere, de aplicare.

6.3.Contributia cercetarii psihologice la optimizarea procesului instructiv educativ in scoala

Cercetarea este un proces de investigare i de cutare pe care tiina l utilizeaz cu grij, pentru a
ajunge la o mai bun nelegere a fenomenului.
-cercetarea psihologica are ca obiect de studiu fenomenele si nsusirile psihice.
-cercetarea pedagogic i extinde domeniile pe diferite planuri i asupra problematicilor complexe ale
procesului instructiv-educativ, din nvmntul primar.
Orice cercetare pedagogic parcurge cteva etape,fiecare din acestea avnd obiective- precise i
folosind metode specifice.
Orice cercetare tiinific n psihologiepresupune parcurgerea urmtoareloretape:
1. precizarea scopului cercetrii n funcie de care se alege tema;
Principalele criterii n baza crora se alege tema sunt: dobndirea unei experiente personale care
este considerat de ctre cel n cauz c prezint larg interes; dinamica evoluiei unui fenomen, proces,
nsuire psihic; remedierea unor deficiene comportamentale;

2. informarea bibliografic: tehnica documentrii;

Succesul depinde de calitatea listei bibliografice care trebuie s cuprind lucrri reprezentative
pentru domeniul investigat: studii, monografii, articole din reviste de specialitate.
Tehnica documentrii este complex, n cadrul acesteia dou operaii fiind indispensabile: citirea i
consemnarea celor citite n fie (analitice - citate, comentariile noastre - i sintetice - conin cte o idee din
lucrarea citit);
3. formularea ipotezei (de la grecescul hypo-sub, thetis-aezare, poziie: supoziie, presupunere)este un enun care cuprinde concomitent ntrebarea i rspunsul probabil, cercetarea urmnd s se pronune
asupra corectitudinii lor i dac se valideaz s fie transformate n idee generalizatoare.
Avansarea ipotezei este un moment creator care depinde att de pregtirea teoretic ct i de o serie
de factori psihologici ai personalitii cercettorului: creativitate, spontaneitate, tenacitate.
4. metodologia cercetrii cuprinde: metodele pentru recoltarea faptelor, demersul logic (inductiv,
deductiv), eantionul (clasele, numrul de elevi, sexul, vrsta, mediul de provenien) i, n unele cazuri,
eantionul de control (martor).
Tendina utilizrii unilaterale a unei singure metode ca i convingerea c unele sunt infailibile
trebuie evitate. Cu toate c observaia i experiementul sunt modaliti fundamentale de investigare a
personalitii, cercetarea rmne incomplet dac nu se apeleaz i la convorbire, chestionar, studiul
produselor activitii, al documentelor colare, anamneza, fiecare furniznd date specifice asupra unor
aspecte ale evenimentului cercetat.
5. prelucrarea, analiza i interpretarea datelor se poate face att prin operaii de analiz, sintez,
comparaii, raionamente ct i prin metode statistice pentru calcularea valorilor centrale (media aritmetic,
mediana), valori care exprim abateri fa de tendina central (abaterea central, abaterea standard).
6. redactarea lucrrii: structura i dimensiunea sunt n funcie de subiect; de regul se pornete de
la motivarea alegerii temei, rezumarea cercetrilor precedente asupra problemei. Urmeaz partea
experimental n care se avanseaz ipoteze, se prezint metodologia cercetrii, interpretarea faptelor,
formularea concluziilor. Se anexeaz materiale ilustrative, listele bibliografice utilizate;
7. valorificarea cercetrii: n plan subiectiv cercettorul este mult mai edificat, iar n plan
socioprofesional, lucrarea poate ntruni calitile unei surse de referin.
Optimizarea procesului instructiv-formativ a fost si este n continuare principala preocupare a
personalului din catedrele de profil ale institutiilor noastre, din compartimentul educatie si instructie,
precum si din biroul de asistenta si cunoastere psihologica.
Utilizarea metodelor de cercetare psihologica contribuie la optimizarea procesului instructiveducativ in scoala, deoarece, furniz. Infor. Despre personalitatea elevilor, aptitudinile lor, aspiratiile, stilul
de invatare, de munca, mentalitati.
-Cercet psih. Preup. Cunoasterea particulartitatilor psihopedagogice.

Cercetarea in plan psihologic poate modifica, in sens pozitiv eficienta si eficacitatea activitatilor de baza
(predare, invatare, evaluare) ale procesului instructiv educativ. In acelasi timp, abordarea praxiologica a
procesului educativ nu poate face abstractie de mecanismele psihice care guverneaza individul si procesele
sale.
Cercetarea psihologica stud. Legile activit. Psihice si psiho-sociale ale scolarilor; bazelel psihologice
ale instruirii si educarii scolarilor;relatiile dintre acele comportamentale ale prof. Si elevilor.
Pentru a aplica n mod eficient diferitele metode de nvatamnt profesorii trebuie sa fie constienti de
felul n care observa elevii, de conditiile ce favorizeaza memorarea cunostintelor, de cum poate fi stimulata
gndirea, de ceea ce favorizeaza formarea unor atitudini si sentimente superioare..
Problematica cercetrii este locul de unde se cristalizeaz temele ei predilecte, dintre care menionm
cteva:
influena metodei de evaluare prin calificative asupra randamentului colar;
suprarealizarea colar i rspunsul ei n plan somatic;
cauze, mod de manifestare, dinamica subrealizrii colare pe sexe i pe ani de studiu, pe cicluri de
nvmnt;
evoluia repeteniei la nivel de coal, ora, jude;
inadaptarea colar i delincvena juvenil n ciclul gimnazial i/sau liceal;
consecinele practice ale existenei manualelor alternative;
nvmntul alternativ (Waldorf, nvmntul deschis sau cel particular);
reacia de demisie colar i delincvena juvenil;
consecine educaionale pentru aurolaci i copiii catacombelor;
tulburrile de conduit i crizele puberului sau adolescentului de astzi;
impactul colar al crizei socio-economice i culturale a familiei asupra randamentului colar;
demisia colar, eec al familiei, colii i societii;
abandonul colar: cauze, tipologii, modaliti de prevenie sau reinserie a copiilor strzii;
stil didactic (predare / evaluare) i reuit colar;
raportul inteligen - memorie - personalitate n reuita colar;
clasele de elit: selecie, programe, i profesori de elit;
clasele pentru copii leni: integrarea pedagogic a copiilor cu deficiene uoare;
ghidarea vocaional sau educaia pentru cea mai potrivit profesie;
particulariti ale educaiei vocaionale pentru copiii din colile de art, sportive sau cu predare intensiv n
alt limb;

Metoda obs. Ii poate arata prof. Cum sa predea, elevului cum sa invete, cum stimularea i dezvoltarea
interesului pentru studiu al elevilor, a curiozitii lor epistemice, a dorinei lor de a afla, de a (re)descoperi
i de a aciona.
-putem observa usurinta de adaptare la sarcinile scolare, succesul in activitatea de invatare, facilitatea in
stabilirea relatiilor intre diferite secvente ale unui material de studiu etc. , se urmareste randamentul
memoriei
- Prin observatii se urmresc: explicarea, descrierea i interpretarea unor fenomene din perspectiva unor
sarcini concrete de nvare, exprimarea i explicitatea rezultatelor cu ajutorul unor suporturi materiale
(referate, tabele, desene, grafice). n acelai timp, aceast metod comduce i la formarea unor caliti
comportamentale cum ar fi: consecvena, rbdarea, perseverena, perspicacitatea, imaginaia.
-De asemenea poate observa toate felurile de miscari si complexele de miscari (mersul, alergatul, cataratul,
manipularea obiectelor), deprinderi instrumentale (de manevrare a obiectelor si aparatelor), deprinderi
grafice (desen, scriere), deprinderi de vorbire (intonatia, intensitatea, debitul, fluenta, pronuntia, structura
propozitiilor si frazelor, unitatea discursului), gesturile insotitoare, conduite emotional-expresive (postura,
miscarile, gestica, mimica).
Ancheta psihologica
interviul-Prin intermediul ei sunt sondate de obicei opiniile, atitudinile, dorintele, aspiratiile, interesele
vocationale ale elevilor n vederea realizarii orientarii lor scolare si profesionale.
Chestionarul -Pentru a obine informaii n legtur cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunotine i
competene ale acestora, cu comportamentele i gradul de implicare al lor n procesul educativ.
Met. Exp.De exemplu, dac intenionm s verificm superioritatea unui procedeu didactic, predm la o
clas folosind noul procedeu iar la o alta modelul tradiional; comparnd performanele elevilor nainte de
introducerea noului procedeu cu cele obinute dup folosirea lui i, mai ales, cu cele de la o alt clas
(martor) la care s-a predat n mod tradiional, vom ti dac noul procedeu este eficient sau nu.
Prin convorbirea cu elevul se pot aduna infor,. Legate de , particularitatile limbajului, inclinatiile si
aptitudinile lui, intentiile si opiniile sale, convingerile, sentimentele, conflictele si prejudecatile lui
- pe baza acestor infor. Se fac legaturi cauzale intre experiente personale, si competentele, performantele,
atitudini actuale .
Metoda biografica ( anamneza) prezinta o mare insemnatate pentru cunoasterea elevilor si predictivitatea
activitaii creatoare viitoare a elevilor

Met. Analizei produselor activit. - analiza produsului finit ne poate furniza informatii privitoare la stilul
personal sau obisnuit de realizare, nivelul inzestrarii ( inalt, mediu, scazut), forta imaginativa, originalitatea
personala; analiza etapelor sau procesului de realizare pune accentul pe modul de desfasurare a activitatii,
munca pe care a depus-o elevul, motivatia care a stat la baza ei, cantitatea si calitatea efortului necesitat,
succesele si insuccesele traite, conditiile in care a lucrat, interesul, pasiunea cu care lucreaza elevii.