CAP.

III PATRIMONIUL TURISTIC NATURAL

AL JUDEŢULUI BRAŞOV

3.1 Aspecte generale

Prin definiţie, patrimoniul turistic natural este format din totalitatea resurselor turistice
puse la dispoziție de mediul natural al unui anumit spațiu geografic. Acesta se caracterizează
printr-o mare diversitate genetică, dimensională şi fizionomică, cuprinzând atât elemente
concrete, materializate fizic (forme de relief, ape, vegetaţie), dar şi însuşiri ale mediului natural
(condiţii climatice). Astfel, cadrul natural îndeplineşte concomitent un dublu rol şi anume cel
de suport material al tuturor activităţilor din domeniul turismului, precum şi cel de motivaţie
esenţială a acestora atunci când frumuseţea să determină constituirea fluxurilor turistice.
Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural se face diferenţiat, în funcţie de
apropierea şi posibilităţile de acces fata de principalele centre de interes turistic.
Ca resurse turistice naturale se poate vorbi, în principal, despre relief, climă, flora,
fauna şi hidrografie.

3.2 Resurse turistice naturale

şi importanta acestora în dezvoltarea turismului în judeţul Braşov

Importanta reliefului în dezvoltarea turismului

Supranumit şi ,,o poartă în Carpaţi”, ce face legătura între Muntenia şi Transilvania,

Culoarul Rucar-Bran reprezintă fără îndoială una din cele mai importante atracţii turistice
din zona. Este situat la o înălţime de 1.254 m., culoarul se distinge prin peisaje montane
fermecătoare.
Din punct de vedere geografic, acest culoar depresionar se desfăşoară pe direcţia
principală nord-est – sud-vest, pe o distanţă de aproximativ 22 km., între cele două localităţi
care îi dau şi numele: Rucarsi Bran.
Renumitpentruserpentineleametitoaresinesfarsite, CuloarulRucar-Bran
surprindeprinnumeroaseleobiectiveturistice din zona.LocalitateaRucar, vaaveamereu o
incarcaturaistorica, recunoscutacaresedintavremelnica a
marilordomnitoriromaniprecumVladTepes, MirceacelBatransauMihaiViteazul. Din
aceastalocalitate nu trebuiesaratamBisericaOrtodoxaSfantulGheorghe, care face parte din
patrimoniul UNESCO.
Culoarul Rucăr-Bran– reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii
Craiului la vest şi masivul Leaota la est, practic desparte masivele Bucegi şi Leaota de Munţii
Piatra Craiului şi Munţii Iezer-Papusa, oferind privelişti încântătoare pe care turiştii le admira
cu plăcere. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit
posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicaţii rutiere transcarpatice, legând
Transilvania de Muntenia.
La o distanţă de aproximativ 5 km urmează zona turistică Podu Dâmboviţei, aşezată
la Poalele Munţilor Piatra Craiului. Aici turismul rural este în floare, iar relieful carstic prezent
şi materializat în numeroase peşteri şi chei, este întâlnit de-a lungul întregului culoar al
Dâmboviţei.
Tot în apropiere de această zonă turistică, se afla Parcul Naţional Piatra Craiului,
care găzduieşte numeroase specii de animale şi plante ocrotite prin lege, dintre care merita să
fie amintite: capra neagră sau garofiţa Pietrei Craiului.
Principalele atracţii turistice din acest parc sunt:
 Creasta Pietrei Craiului;
 Prăpastiile Zarnestilor - un defileu larg de aproximativ 4 kilometri cu pereţi de 200 de
metri înălţime;
 Cheile Brustuletului;
 Cascada La Chisatoare;
Să nu uităm de principalul afluent al Dâmboviţei, Dâmbovicioara, care a făurit prin
traseul ei, săpând în rocă dură, Cheile Dambovicioarei ( vezi figura 3.1 ), dar şi Peştera
Dâmbovicioara - peştera aflată la altitudinea de 816m.
 Fig. 3.1: Cheile Dambovicioarei
Sursă: http://www.turismland.ro/zone-turistice/culoarul-rucar-bran/

Se întâlnesc numeroase aşezări aflate la peste 1.000 de metri altitudine ce constituie

adevărate recorduri. Merita a fi amintită aici localitatea Fundată (vezi figura 3.2), care este cea
mai înaltă localitate din zonă, aflată la jumătatea distanţei dintre Rucăr şi Bran, la peste 1.300
metri altitudine, străjuită de Munţii Bucegi şi Piatra Craiului.

Fig. 3.2: Culoarul Rucar-Bran – Fundata

Sursă: https://acc31.wordpress.com/2011/07/13/culoarul-rucar-bran-fundata/

Tot în Munţii Piatra Craiului este localizat şi Pasul Giuvala – unul dintre cele mai
înalte pasuri din România, având 1.240 metri şi de asemenea şi Cheile Gradistei, aflate între
localităţile Moieciu de Sus şi Moieciu de Jos. Aceste chei reprezintă un obiectiv turistic foarte
important, impresionând prin materia peisajelor cu stânci imense împădurite.
Alături de Castelul Bran, putem aminti alte câteva atracţii turistice impresionante din
zonă:
 Peştera Liliecilor – cu o galerie de 160 de metri;
 Formele carstice din complexul Magura-Pestera-Sirnea.

Masivul Leaota – Are o altitudine maximă de 2134 m, alcătuit dintr-o masă complexă
de şisturi cristaline, se desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov. În acest masiv
montan, mai exact în căldarea glaciară Hârtopul Leaotei, se află Lacul Mioarelor (Tăul
Mioarelor). Aceste este un lac glaciar cu cea mai mare altitudine din România. Are o suprafață
de 1.513 m2 și o adâncime de 0,4 m. (vezi figura 3.3)
 Fig. 3.3: Lacul Mioarelor (Tăul Mioarelor)
Sursa - http://locuridinromania.ro/judetul-brasov/lacul-mioarelor.html

Vârful Omu din Munții Bucegi este vârful muntos clasat al unsprezecelea între
vârfurile muntoase din România, situat în Masivul Bucegi, reprezentând cel mai înalt punct al
acestui masiv. Altitudinea sa este 2.505 metri, după alte măsurători, 2.507 metri, la baza
bolovanului de pe vârf, sau 2.514 metri în vârful acestuia. Este vizibil de pe creasta Pietrei
Craiului, precum și de pe Valea Prahovei. Pe Vârful Omu se află cabana omonimă, Cabana
Omu(vezi fig. 3.4), precum și o stație meteorologică, Stația meteorologică Vârful Omu, care
poate fi considerată locul cel mai înalt din România populat permanent. Cabana Omu este
situată pe cel mai înalt vârf al Munţilor Bucegi, Vârful Omu, fiind cea mai înaltă baza turistică
din ţara noastră, fiind prima cabană de piatră construită în Bucegi. De jur împrejurul ei,
priveliştile se desfăşoară grandioase şi variate şirurile de munţi, separate de văile pe care s-au
cuibărit aşezările omeneşti, dominând perspectivele până departe la orizont.
 Fig. 3.4: Vârful Omu și Cabana Omu
Sursa - http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2010/12/varful-omu-muntii-bucegi-
enigmele-unui.html

Prin complexitatea şi măreţia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcătuieşte una
dintre cele mai remarcabile individualităţi geografice şi turistice din lanţul Carpaţilor romaneşti
şi cea mai reprezentativă dintre ele, prin multiplele posibilităţi ce le oferă pe plan tehnic-alpin
vastele lui zone de stâncă.Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul,
vizitate anual de foarte mulţi turişti.

Micul Caniondin Munții Perșani – Rezervație naturală

În studierea acestei regiuni, se impune cunoașterea unui loc deosebit de spectaculos -
vulcanul stins din complexul geologic Racoş, atât de puţin cunoscut şi deloc promovat, dar de
o frumuseţe rară şi de o importantă turistică deosebită. Se observă cu ochiul
liber contrastele interesante ale piesajului: zgura vulcanică de culoare roşie, verdele vegetaţiei
răsfirate şi albastrul cerului. Ultima erupţie vulcanică din Carpaţi a avut loc în Munţii Perşani,
aici fiind cel mai tânăr sol din lanţul carpatic, putând fi comparat din acest punct de vedere cu
Delta Dunării. Erupţiile vulcanice au început acum 2,5 milioane de ani şi au continuat până
acum câteva sute de mii de ani, însă urmele sunt atât de vizibile şi de "proaspete" încât ai zice
că erupţia a avut loc în urmă cu câţiva ani. Zona vulcanică a fost cuprinsă ca într-un triunghi,
între localităţile Racoş, Rupea şi Comăna. Centrul vulcanic se întinde pe o suprafaţă de 130-
140 km pătraţi, zona fiind bogată în roci vulcanice şi în izvoare minerale. La Racoş,
frământările geologice au lăsat urme adânci în scoarţa terestră.
 Dintre acestea, cel mai cunoscut este locul vulcanului care a erupt, craterul aflându-se
pe Dealul Hegheş, situat deasupra localităţii. Coşul s-a astupat odată cu trecerea timpului, însă
de câteva sute de ani încoace localnicii au săpat după piatră şi roci, formând o carieră roşiatică,
al cărei peisaj selenar îi încântă pe puţinii vizitatori care ajung în zonă(vezi figura 3.5).
Din 2007, cariera de zgură bazaltică „Dealul Hegheş” nu mai este folosită , fiind inclusă
într-o arie geologică protejată.

Fig. 3.5: Micul Canion din Munșii Perșani

Sursa - http://www.brasovultau.ro/micul-canion-din-muntii-persani.html

Importanta florei locale în dezvoltarea turismului

În cadrul Munţilor Bucegi, pe teritoriul Judeţului Braşov se găsesc câteva obiective

puse sub ocrotire din Parcul Naţional Bucegi (vezi figura 3.6), care au stătut de rezervaţie
naturală: abruptul Bucsoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaura. În regim de ocrotire intra şi zona
superioară a pădurilor de molid. În aceste areale mai sunt protejate şi multe alte specii floristice
rare.
 Fig. 3.6: Parcul Naţional Bucegi
Sursa - http://www.romania-travel-guide.com/atractii/la-munte/muntii-bucegi.html

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului:

- Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea
Mălăiesti unde sunt protejate specii floristice rare-floarea de colţ.
- Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile
endemice (specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se
găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de
colţ.
Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise
de la Dumbravă Vadului, Pădurea Bogăţii, etc.
Rezervaţia cea mai cunoscută din zonă este Rezervaţia botanică Poiana cu Narcise din
Dumbravă Vadului, cu o suprafaţă de 400 ha (vezi figura 3.7). Situată la poalele Munţilor
Făgăraş, în apropierea localităţii Şercaia, această rezervaţie peisagistică din perimetrul unei
păduri de stejar dumbrăviţa, cu poieni mari, se caracterizează prin neobişnuita prezenţă a
narciselor în lunile mai-iunie. Florile cresc în mod obişnuit în păşuni, fâneţe, poieni umede,
narcisele fiind răspândite și în Munții Alpi, Munţii Jură, Tirol, dar și nordul Greciei.
 Fig. 3.7:Rezervația botanică Poiana cu Narcise din Dumbravă Vadului
Sursa - http://primaria-fagaras.ro/detalii_pagina_tfn.php?id=9

Ţara Făgăraşului dispune de un adevărat mozaic floristic şi de o bogată zestre

faunistică. În această diversitate a cadrului natural, alături de întinse comunităţi adaptate
climatului actual, şi-au găsit loc de refugiu, pe suprafeţe restrânse, în staţiuni cu condiţii
compensatoare, interesante specii de plante. Schimbările climatice din trecut au lăsat presărate
interesante insule de vegetaţii supravieţuitoare. S-au individualizat astfel, rezervaţii floristice
şi faunistice cu multiple valenţe de ordin ştiinţific, social, estetic şi nu în ultimul rând turistic,
care au fost puse sub ocrotire.

Importanta faunei locale în dezvoltarea turismului

În cadrul Munţilor Bucegi, pe teritoriul Judeţului Braşov se găsesc câteva obiective puse
sub ocrotire din Parcul Naţional Bucegi, care au stătut de rezervaţie naturală: abruptul
Bucsoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaură, unde s-au retras cele mai multe capre negre. În
regim de ocrotire intra şi zona superioară a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul
iernii. În aceste areale mai sunt protejate şi alte păsări şi animale sălbatice precum: râsul,
cocosul de munte (vezi fig. 3.8) .
 Fig. 3.8 Cocosul de munte
Sursa: www.wikipedia.com

Unele specii sunt declarate monumente ale naturii, găsindu-se numai în munţii Carpaţi
şi trăiesc în rezervaţii naturale fiind ocrotite de lege: capra neagra-monument al naturii (vezi
fig. 3.9), ursul brun,căpriorul, mistreţul, râsul, etc.

Fig. 3.9 Capra neagră

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate şi numeroase specii de animale ocrotite.

 Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din
munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti unde sunt
protejate capra neagră, cocoşul de munte, râsul (vezi fig. 10) şi ursul brun (vezi fig. 3.11).

Fig. 3.10 Râsul

Sursa: www.wikipedia.com

Fig . 3.11 Ursul brun

Sursa: www.wikipedia.com

Fauna judeţului Braşov este una bogată şi diversificată şi reprezintă de asemenea un

element extrem de atractiv al potenţialului turistic natural, fiind şi cel mai mobil. Prezintă
interes prin valoarea estetică, ştiinţifică sau cinegetică. Fondul cinegetic este caracterizat prin
densitate şi varietate, cu diferite specii de animale, extinse pe variatele forme de relief, din
creştetul munţilor şi până în lunca joasă a Oltului. Pe culmile Făgăraşului se întâlnesc caprele
negre ( vezi figura 3.12 ) fiind pe cale de dispariţie în restul Europei. În timpul verii, până în
zona alpină, în preajma stânelor de pe Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului ajung urşii şi lupii ( vezi
figura 3.13 ) uneori putând fi văzuţi şi iepuri. În abrupturile alpine trăiesc şi vulturul pleşuv (
vezi figura 3.14 ), acvila de piatră, mierla de piatră. În desişurile pădurilor de munte se află
mult mai multe animale decât în zona alpină şi anume: cerbul, veveriţa, căpriorul, râsul,
mistreţul, vulpea, şi numeroase specii de păsări. Dintre reptile se pot număra vipera comună,
şopârla de munte ( vezi figura 3.15 ) şi broasca de munte.

Figura 3.12 Capra neagră Figura 3.13 Lup

Sursa:http://ranca2013.blogspot.ro/http://adevărul.ro/ Sursa:http://ranca2013.blogspot.ro/http://adevărul.ro/

Figura 3.14 Vultur pleşuv Figura 3.15 Şopârlă de munte

Sursa:www.claudiustefanraicu.wordpress.comhttp://biologie.myforum.ro/
 Importanta reţelei hidrografice în dezvoltarea turismului

Teritoriul judeţului dispune de o reţea hidrografică foarte organizată, cu debite ridicate

tot timpul anului. Reţeaua are un caracter convergent. Râurile care izvorăsc de pe înălţimile
muntoase sunt colectate de râul Olt. Râurile ce brăzdează zona muntoasă a judeţului au un
profil longitudinal şi o pantă accentuată ce determina un grad mare de eroziune dar odată ajunse
în şesul depresionar cursul se domoleşte, profilul longitudinal se uniformizează, pantă se
reduce şi devin liniştite. Debitul Oltului, prin contribuţia afluenţilor săi, este în medie de 30
m³/s la postul Feldioara şi creşte până la 49 m³/s la postul Făgăraş. Însă debitele maxime
înregistrate în ultimii 30 de ani au atins 700 m³/s la postul Feldioara şi 1350 m³/s la postul
Făgăraş datorită factorilor climatici (precipitaţii, evapotranspiraţia, etc.) în perioada primăverii.
Celelalte râuri de pe teritoriul judeţului au o importantă mai mică şi anume afluenţii Oltului
(Ghimbăşelul are o lungimede 39,8 km în cadrul judeţului şi un debit anual de 1,74 m³/s; Bârsa
are 68,4 km şi 2,90 m³/s; Homorodul Mare are 56,7 km şi 1,02 m³/s şi Viştea Mare 22,5 km şi
0,51 m³/s). [4]
Reţeaua hidrografică a judeţului Braşov are un rol important pentru economie şi în
alimentarea cu apă potabilă şi industrială. Alături de relief, şi hidrografia are un efect important
asupra turismului şi poate constitui o atracţie turistică. Elementele hidrografice cu
particularităţile lor crează obiective turistice importante. Râurile şi cursurile de apă în general,
pot constitui ele însele spaţiu pentru desfăşurarea unor activităţi turistice de agrement (înot,
sporturi acvatice, pescuit, rafting, etc.). Configuraţia, morfologia, lungimea, adâncimea,
limpezimea, fauna acvatică şi alte caracteristici ale apelor curgătoare pot contribui la
determinarea potenţialului lor turistic. Ca obiective turistice se impun în primul rând lacurile (
vezi tabelul 3.1). Acestea se individualizează mai pregnant în peisaj decât apele curgătoare,
care sunt mult mai prezente şi obişnuite şi sunt prielnice activităţilor de agrement (pescuit, înot,
etc.). [4]
 Tabel 3.1
Lacuri în judeţul Braşov

Altitudine
Lacul Aşezare
(m)
Triunghiular Portiăa Vistei 2543
Arpaşu Piscul Cerbului 572
Bratila Curmătura Bratilei 2274
Poiana Braşov Poiana Braşov
Dumbrăviţa Deal Plesita 860
Găvan Vârful Paltin 1900
Lacrimă
Coloanele de Bazalt (rezervaţie) ̶̶̶̶̶̶̶
Pământului
Mogoş Curmătura Mogoşului 2150
Lutele Şaua Lutele 2176
Mănăstirii Vârful Galasescu Mare 2168
Porcului Vârful Comisu 1883
Tarlung Deal La Hamei 745
Urlea Vârful Zârna 2170
Urlea ÎI Vârful Urlea 2150
Valea Rea Şaua Vistişoarei 2156
Vistişoara Vârful Galbene 2200
Voila Ţâfla Dealului 638
Zârna Vârful Zârna 1980
Căprioarei Dealul Câinelui ̶
Rotbav Rotbav ̶
Valea Mare Cheila Dopca (rezervaţie) ̶

Sursa: http://www.e-calauza.ro/?afiseaza=lacuri_results&judet=brasov

Principala funcţie a apelor minerale, termale sau termo-minerală este cea curativă,
contribuind la refacerea sau menţinerea sănătăţii. În funcţie de straturile geologice pe care le
parcurg, aceste ape de adâncime pot prelua anumite caracteristici chimice ale substratului. În
judeţul Braşov se găsesc următoarele staţiuni:
- Băile Persani este o staţiune balneoclimaterică de vară de interes local. Ştrandul cu ape
minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice şi nămolul sapropelic antireumatic este exploatat
în timpul verii. Izvoarele cu ape clorurate, bicarbonatate, sodice şi ape minerale hipertonice sunt
recomandate în tratamentul bolilor reumatismale.
- Băile Homorod oferă condiţii naturale de tratament pentru afecţiunile ginecologice, ale
aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic. Baza materială este deterioarată, sunt
necesare investiţii. În prezent este nefuncţională.
 - Băile Rodbav dispune de izvoare minerale cloruro-sodice, iodurate care oferă condiţii
de tratament pentru afecţiuni reumatismale, în principal, ginecologice şi cardiovasculare. În
prezent nu este funcţională.[3]
Cascadele sunt elemente hidrografice ce reprezintă căderi de apă peste praguri mai mici
sau mai înalte ale reliefului. Sunt obiective deosebit de atractive, ineditul lor fiind legat atât de
domeniul vizual estetic, cât şi de cel acustic. Ele sunt cu atât mai atrăgătoare cu cât căderea de
apă este mai înaltă, însă un element ce sporeşte potenţialul lor este şi amploarea căderii de apă,
chiar dacă înălţimea este mai mică. Pe teritoriul judeţului se întâlnesc cascadele 7 Scări, Tămâna,
Caraiman şi cascada Urlătoare.

Importanta bogăţiei piscicole în dezvoltarea turismului

Apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti (păstrăvi, lipan,
mreana, moioaga, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abunda specii de
amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun, şorecarul încălţat, barza albă, barza neagră,
vânturei, hereţi, potârnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatră), care găsesc în
aceste zone hrana din abundenţă. Datoritabogatiei piscicole din zona aici se practica turismul
de agrement (pescuitul), în apele repezi de munte dar şi în cele de şes.
În timp au apărut şi s-au dezvoltat numeroase păstrăvarii, atrăgând anual mii de turişti.
Acestea asigura hrana turiştilor, dar asigura şi material piscicol pentru popularea apelor repezi
de munte.
Fauna ihtiologică se găseşte în apele de munte şi în unele lacuri de unde nu lipseşte
păstrăvul, iar în unii afluenţi ai Oltului se regăsesc moioaga ( vezi figura 3.16 ), mreana ( vezi
figura 3.17 ) şi scobariul. [12]

Figura 3.16 Moioagă Figura 3.17 Mreană

Sursa: www.nge.rohttp://povestipescaresti.ro/ Sursa: www.nge.rohttp://povestipescaresti.ro/

 Importanta florei locale în dezvoltarea turismului

Studiile efectuate în vara anului 2000 au dus la îmbogăţirea inventarului floristic prin
descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului. Un număr de 150 de specii sunt incluse în
"Lista roşie a plantelor superioare din România" ca specii endemice, rare sau vulnerabile:
garofiţa Pietrei Craiului, tisa, zâmbrul, angelica, sângele voinicului şi multe altele. Dintre
acestea 53 reprezintă specii endemice carpatice. Dintre speciile rare menţionam feriga Woodsia
Glabella întâlnită numai în Bucegi,în anul 2000 fiind semnalata şi din Piatra Craiului, tisa,
zâmbrul, angelica şi sângele voinicului. Piatra Craiului este locul, unicul loc din lume, unde
vegetează endemismele:garofiţa Pietrei Craiului(Dianthus callizonus), simbolul floristic al
masivului şi Aubrieta intermedia ssp. Falcata.Vegetaţia se remarca printr-o mare diversitate
pe toată suprafaţa judeţului Braşov, existând arii protejate actual dar şi arii propuse spre
protejare .
Multe specii rare şi endemice se afla în zona Tampa şi Dealul Cetăţii. Pe versanţii
însoriţi ai Dealului Cetăţii sau Tâmpei se păstrează specii originale din stepele sau silvostepele
care în terţiar ocupau zone mai mari(zambila sălbatică, colilia, pătlagina argintie, nemţişorul
destânca, migdalul pitic, cununiţa de calcar, vişinelul, etc.). Culmile înalte ale Pietrei Craiului
adăpostesc numeroase specii specific carpatice (garofiţa Pietrei Craiului, obsiga bârsana,
maculde munte, crucea voinicului, etc.).Unele specii sunt declarate monumente ale naturii,
găsindu-se numai în munţii Carpaţi şi trăiesc în rezervaţii naturale fiind ocrotite de lege
(garofiţa Pietrei Craiului- specie unicat mondial).

Municipiul Braşov
Flora municipiului Braşov nu diferă de cea a județului, întâlnind şi aici piese rare
ocrotite de lege. În această zonă animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din
împrejurimi. Turiștii care se aventurează în aceste zone sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi
sau vulpi. Muntele Tâmpa, muntele la ale cărui poale se întinde municipiul Braşov este declarat
rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre
exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de stepă. Brașov este singurul
oraș din lumecare include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală - muntele Tâmpa,
și un vârf muntos, vârful Postăvaru.
 Zone şi arii protejate din judeţul Braşov
Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate actuale, dar şi arii protejate propuse şi un
număr impresionant de monumente ale naturii, plante şi animale care aparţin unui număr de 82
de specii diferite, toate existând în păduri şi nu numai,pe teritoriul judeţului pădurile acoperind
cca. 187.700 ha(vezi fig. 3.18).

Fig. 3.18 Harta zonelor naturale protejate din județul Brașov

Sursa: www.judetulbrasov.ro

.Crestele cele mai înalte ale munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Piatră Mare, etc., cu
înălţimi de până în 1.800 m, sunt acoperite de vegetaţie alpină şi subalpină formată din ierburi
scunde (rogozul alpin, păruşcă, ţepoşică) şi tufişuri de arbuşti (afin, smirdarul, jneapăn). De la
1.800-1.700 m în jos începe domeniul forestier al pădurilor de răşinoase şi foioase. Din cauza
intervenţiei omului, limita superioară a pădurii coboară până la 1.600 m. Pădurea de molid
ocupă partea superioară a etajului forestier ajungând până la 1.500 m. Alături de molid mai
apar păltinul de munte, sorbul de munte iar din loc în loc apar poieni folosite pentru păşunat.
Sub 1.500-1.300 m îşi face apariţia o zonă de amestec între răşinoase şi fag cu o dezvoltare
mare în Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului şi Făgăraş şi coboară până la 1.000-700 m. Poala
muntelui este acoperită de păduri de fag ce pot coborâ până la 700-500 m, uneori chiar mai
jos. Etajul forestier se încheie în partea cea mai joasă cu păduri de stejar şi gorun care acoperă
versanţii expuşi spre sud şi est. În multe masive din arealul judeţului, în etajul pădurii, pot
apărea şi petice de vegetaţie stepică în funcţie de condiţiile locale (înclinarea versanţilor, sol,
etc.). Alături de vegetaţia zonală, pe teritoriul judeţului se găseşte şi vegetaţie azonală şi este
formată din frasin, plop, arin, anin negru şi ulm de câmpie. Judeţul Braşov cuprinde foarte
multe arii protejate ( vezi tabelul 3.2) valoarea lor (relief, vegetaţie, faună, roci, fosile, peisaj,
etc.) impune protejarea lor în cadrul unor structuri bine organizate şi reglementate oficial, care
presupun anumite reguli privind activităţile ce pot fi desfăşurate în interiorul lor (deci şi
turistice), precum şi anumite reglementări de vizitare specifice. Aceste zone deţin un potenţial
turistic extrem de ridicat, fiind printre cele mai atractive areale naturale, în special datorită
valorii deosebite a elementelor naturale pe care le conţin şi care au constituit motivul pentru
care au fost protejate în primul rând. [12]

Tabel 3.2Arii protejate în judeţul Braşov

Denumire arie Suprafaţă

Localizare Tip
protejată (ha)
Bucegi (Abruptul
Bran , Râşnov,
Bucșoiu, Mălăești, mixt 113
Moeciu
Gaura)
Bălțile piscicole Rotbav Rotbav avifaunistic 42
Cheile Zărneștilor Moieciu geologic 109,8
Apața, Hoghiz, geologic și
Cheile Dopca 4
Racoş geomorfologic
Coloanele de bazalt de
la Piatra Cioplită Comana geologic 1
Coloanele de bazalt de
la Racoș Racoș geologic 1,1
Complexul Geologic
Racoșul de Jos Racoș geologic 95
Complexul piscicol
Dumbrăvița Dumbrăvița avifaunistic 414
botanic și
Cotul Turzunului
Hoghiz ornitologic 0,2
Dealul Cetății Lempeș Sânpetru botanic 275,4
Locul fosilifer Carhaga Racoș paleontologic 1,6
Locul fosilifer Ormeniș Ormeniș paleontologic 2,8
 Locul fosilifer Purcăreni Purcăreni paleontologic 0,2
Locul fosilifer de la
Vama Strungă Moieciu paleontologic 10
Microcanionul în bazalt
de la Hoghiz Hoghiz geologic 2
Mlaștina Hărman Hărman botanic 2
Muntele Tâmpa Brașov mixt 150
Brașov, Predeal,
Munții Postăvarul mixt 1.025,50
Râşnov
Apaţa, Hoghiz,
Pădurea Bogății mixt 6,329
Măieruş
Pădurea și mlaștinile
Prejmer botanic 258
eutrofe de la Prejmer
Poienile cu narcise din
botanic
Dumbravă Vadului Văd 394,9
Peștera Comăna Comana speologic 41,56
Peștera Liliecilor
speologic
(Rucăr-Bran) Peștera Moieciu 4,78
Peștera Bârlogul
speologic
Ursului Apața 1
Peștera Valea Cetății Râșnov speologic 1
geologic și
Rezervația Holbav Holbav 4,1
paleontologic
Stânca bazaltică de la
geologic
Rupea Rupea 9
Stejerișul Mare (Colții
botanic
Corbului Mare) Brașov 16,3
Vulcanii Noroioși de la
geologic
Băile Homorod Homorod 0,1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Bra
%C8%99ov

Alte atracții turistice ale judeţului Braşov

* Pietrele lui Solomon

Cheile râului Solomon din Scheii Braşovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon
(vezi figura 3.19), iar râul poartă numele aceluiaşi personaj. Solomon ar fi, după legendă, un
rege maghiar care ar fi sărit cu calul său peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul.
 Figura 3.19 Pietrele lui Solomon

Sursa:http://www.romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/300-pietrele- lui-solomon-un- loc-

pe-cat-de-salbatic-pe-atat-de-frumos

 Canionul Sapte Scari – poate fi vizualizat în fig. 3.20

Fig. 3.20 Intrare în Canionul Șapte Scări

Sursa: www.wikipedia.com

 Templul de la Șinca Veche - peste 7.000 ani vechime

 Pârtii de schi în județul Braşov

 Municipiul Brașov și împrejurimile sale

 Rezervația Naturală Tâmpa (singura din lume aflată în centrul unui oraș)

 Munții Făgăraș

 Tigăile din Munții Ciucaș

 Complexul piscicol Dumbrăvița

 Bălțile piscicole Rotbav

 Parcul Național Piatra Craiului

 Poiana Narciselor de la Dumbravă Vadului, (rezervație naturală), (momentan închisă
pentru conservare)

 Pădurea Bogății

 Coloanele de bazalt de la Racoș

 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită de la Comăna de Sus

 Peștera Comăna

 Mlaștina Hărmanului

 Peștera Bârlogul Ursului

 Peștera Valea Cetății

 Peștera Liliecilor, monument al naturii de la Peștera, comună Moieciu

 Cheile Zărneștilor, monument al naturii

 Vulcanii noroioși de la Băile Homorod

 Muntele Postăvaru

 Cascada Tamina și Canionul Șapte Scări din Masivul Piatră Mare

 Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (rezervația naturală), pe teritoriul administrativ

al orașului Râșnov și al comunelor Bran și Moieciu

 Dealul Lempeș, Sânpetru

 Cheile Văii Mari - Dopca, monument al naturii, pe teritoriul administrativ al

comunelor Apața, Hoghiz și Racoș
 Stejărișul Mare (Colții Corbului Mare) (rezervație naturală)

 Cotul Turzunului, satul Hoghiz

 Situl fosilifer Ormeniș

 Microcanionul în bazalt de la Hoghiz

 Turbăria de la Mândra, (Rezervație naturală)

 3.3 Concluzii

În urma studiului geografic făcut cu privire la analiza patrimoniului turistic natural al

judeţului Braşov, putem trage o concluzie şi anume că teritoriul judeţului Braşov dispune de
un potenţial turistic natural influenţat pozitiv de către condiţiile climatice şi nu numai.
Din punct de vedere al resurselor naturale, judeţul Braşov este bine reprezentat de către
atracţiile turistice, rezervaţiile naturale, precum şi de fondul cinegetic.
Relieful cu cele trei trepte majore ( munţii înalţi, munţii scunzi , depresiunile şi
dealurile de podiş ), răul Olt cu afluenţii lui şi vegetaţia, fauna şi flora existenta, apele minerale
şi clorosodice pot creea şi susţine cu succes dezvoltarea şi practicarea activităţilor turistice pe
toată durata anului ( drumeţii, activităţi culturale, pescuit, vânătoare, tratament, agrement,
afaceri, etc.) dar şi cele sezoniere precum alpinism, ski, etc.