Timp liber, agrement, servicii turistice

1. Clarificari conceptuale ale timpului liber si ale agrementului

Serviciile au un aport important in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber si in folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii , in mod special a ofertei de servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, in special in conditii de stres accentuat ce caracterizeaza civilizatia moderna. 1 In acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta , agreabila a timpului liber la locul destinatiei turistice, si anume a serviciilor de agrement reprezinta o cerinta majora in practicarea unui turism modern .

1.1.

Timp liber concept si structura

Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate si reflectau anumite idei filozofice . Aristotel , in lucrarea Politi a! scria " #oi muncim ca sa avem timp liber! $ . In aprecierile altor analisti timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care muncesc!% . &ezvoltandu'si ideile, Aristotel a facut un pas mai departe prin conturarea laturii calitative a modului de petrecere a timpului liber . (apacitatea de a utiliza corect timpul liber este temeiul intregii vieti omenesti. #atura ne cere nu numai sa muncim bine, ci si sa trandavim la fel!, considera filosoful grec ).
1 $

Ioncica, *aria, Economia serviciilor teorie si practica , +d. ,ranus, -ucuresti, $..% ,p./. Sellin,T., Recreation in the Age of Automation , The Annals of the American Academ0 of Political and Social Science , vol.%1%, Philadelphia, p.$.1 op.cit de (osmescu,I. Turismul , fenomen complex contemporan, +d. +conomica, -ucuresti, 1221, p.13 % *iller,#.,4obinson, &., The Leisure Age.Its Challenge to Recreation , 5oeds6orth Publ. (omp., -lemont (alif., 123%, p.)2/, op. cit.de (osmescu , I., Turismul , fenomen complex contemporan, +d. +comonica, -ucuresti, 1221 p.13 ) Sellin,T., op. cit. , p.$.1

Timp liber, agrement, servicii turistice

In opinia lui *iller si 4obinson timpul liber se refera la acel timp aflat la dispozitia individului, dupa munca necesara sau alte activitati si obligatii ce trebuie indeplinite 7 acesta trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala . Timpul de odihna reprezinta acea parte din timpul liber destinata activitatilor angajate in scop de odihna , care prin procese recreative si activitati vesele , poate sau nu sa fie atinsa .

Timp liber Timp pentru odihna Timp pentru recreere

Fig. nr. 1.1. Relatia timp liber-odihna-recreere 8dupa (osmescu,I ,op.cit. p.$.'$$9 Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, si este constituit din timpul constrans 8timpul pentru somn, activitati personale si gospodaresti, sarcini sociale diferite9 si recreerea :. 4ecreerea este o activitate voluntara savarsita fara constrangere si care are ca rezultat revitalizarea trupului si a mintii . Se poate defini ca o activitate in afara muncii, destinata placerii , savurata in timpul odihnei. 4ecreerea este conceputa ca o refacere a individului prin folosirea timpului de odihna intr'un asemenea mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s'a consumat in procesul muncii si sa adapteze cunostintele si calitatile personale in directia unei vieti cat mai depline si mai multumitoare .

&inu, *ihaela, Geografia turismului, +d. &idactica si Pedagogica, -ucuresti, $..$, p.%.

Timp liber, agrement, servicii turistice

Sociologul ;offre *. &umazadier defineste recreerea drept un ansamblu de activitati carora individul li se dedica in mod liber, de voie buna si cu placere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra si a'si satisface nevoile estetice, fie pentru a'si imbogati informatia sau a'si completa in mod dezinteresat formatia, pentru a'si largi si dezvolta participarea sociala voluntara sau capaciatea creatoare, dupa ce s'a eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiale .3 4ecreerea se desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de odihna. Intelegand relatia ca de la intreg la parte se apreciaza ca e<ista si unele activitati care desi angajate in timpul liber nu au numic in comun cu recreerea 8 timpul pentru cultul religios, studiul individual, vizitarea soacrei9. Apartin, de asemenea, acestei categorii" crima,drogurile, rasfatul si alte activitati antisociale . 4ecreerea este constructiva, pozitiva, cu scop precis. &aca in odihna accentul cade pe elementul timp, recreerea se refera la elementul continut, la modul cum este cheltuit timpul de odihna, este modul de comportament ce umple acest timp ./ Activitatile de recreere pot imbraca forme variate , de la cele active pana la cele pasive. 4ecreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, rela<are, distractie, arte, hobb0'uri, practicarea unor vocatii in orele libere. Activitatea de recreere poate fi desfasurata la orice varsta a individului , fiind conditionata de elementul temopral, conditia si atitudinea persoanei, circumstantele ambientale etc. *odalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile corespunzatoare difera , in functie de dimensiunile si localizarea acestuia 8timp liber zilnic, saptamanal, din concediul de odihna9. Se remarca astfel, ca timpul liber zilnic este folosit pentru autoinstruire, activitati distractive, intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii va fi folosit pentru practicare turismului, activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc. In cazul concediului de odihna este destinat in special turismului, tratamentelor balneare, in scopuri culturale etc. 1
3

&umazedier,;.*., Vers une civilisation du loisir, +d. &u Seuil , Paris, 12/1, p.):')3 op. cit. de Ioncica, *aria, Economia serviciilor teorie si practica, +d. ,ranus, -ucuresti, $..%, p.3/'31 / (osmescu,I, Turismul fenomen complex contemporan , +ditura +conomica , -ucuresti, 1221, p.$$'$% 1 Ioncica, *aria, op.cit., p./.

Timp liber, agrement, servicii turistice

*arimea timpului liber este determinata de dimensiunile componente ale bugetului de timp al oamenilor . Structura acestuia este reprezentata grafic in figura nr.1.$.

Timp fiziologic de baza 8somn, repaus etc.9 Timp de munca Timp de transport

Alte secvente de timp impuse! Timp liber

Fig. nr. 1.2. Structura bugetului de timp 8dupa (oralia Angelescu, &orin ;ula, Timpul li er!conditionari si implicatii economice, +d. +conomica, -ucuresti, 122/, p.$3 9 =atura cantitativa al bugetului de timp este determinata de dimensiunea elementelor componente iar aspectul calitativ de continutul activitatii individului sau grupurilor sociale, privite prin prisma scopurilor si mijloacelor, necesitatilor, aspiratiilor si intereselor acestora, ale conditiilor in care se desfasoara activitatea umana . 2

1.2.

Evolutia timpului liber si functiile acestuia

Angelescu, (oralia, ;ula,&., Timpul li er!conditionari si implicatii economice , +d. +cononica, -ucuresti, 122/, p.$3

Timp liber, agrement, servicii turistice

(u toate ca o data cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirma si e<istenta timpului liber din punctul de vedere al sociologilor , istoria dezminte acest fapt deoarece nu in toate societatile si in toate perioadele timpul liber a fost intalnit . In societatile pre'industriale nu e<ista timp liber , munca fiind intensa in anumite sezoane si redusa ca intensitate in altele. Astfel in perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei. In cursul lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supravietuire care era de obicei dificila deoarece oamenii aveau de infruntat frigul, bolile, multe suferinte. Aceasta perioada de inactivitate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca nu prezinta nici o proprietate in intelesul modern al acestuia.1. In afara de aceste activitati specifice perioadei respective ritmul de viata este intrerupt la sfarsit de saptamana 8pentru crestini9 sau cu ocazia sarbatorilor religioase si ceremoniilor . &ar duminicile erau destinate bisericii iar sarbatorile presupuneau un efort , o cheltuiala de hrana si energie . &istractiile populatiei erau legate de ceremonii , insa acestea reprezinta e<presii ale cultului si nu fac parte din timpul liber. 11 Pentru ca timpul liber sa devina posibil este necesar ca productivitatea muncii sa permita aparitia unei secvente de timp in afara muncii suficiente pentru ca acele activitati impuse de comunitate legate de biserica , ceremonii etc. sa nu ocupe intregul timp disponibil . Astfel, din punct de vedere istoric, evolutia timpului liber a fost influentata, in principal, de doi factori importanti si anume" durata medie a vietii si productivitatea muncii. #u se include si timpul fiziologic de baza 8repaus, somn etc.9 deoarece acesta se mentine cu o pondere relativ constanta in bugetul de timp.

Tabelul 1.1.
1.

Structura bugetului de timp in anii 1 !! " 1#!! si 2!!!

&umazedier, ;., "ociologie empiri#ue du loisir! criti#ue et contre criti#ue de la civilisation du loisir , +ditions du Seuil, Paris, 12/), p.$) op. cit. de Angelescu, (oralia, ;ula,&. Timpul liber > conditionari si implicatii economice , +d. +conomica, -ucuresti, 122/, p.$1 11 &umazedier. ;. , op. cit , p. $)

Timp liber, agrement, servicii turistice

1 !! $urata medie a vietii Timp fi%iologic de ba%a &somn" repaus etc.' Copilaria si scoala Timp pentru transport Timp de munca Timp liber $urata medie a vietii Timp fi%iologic de ba%a &somn" repaus etc.' Copilaria si scoala Timp pentru transport Timp de munca Timp liber %3 1: : $ 11 % procente 1.. )%.. 1).. :.. %... 1..

1#!! ani :. $$ / % 1$ 3 1.. )%.: 1).. 3.: $).: 11.:

2!!! /$ %1 1 3 1 12 1.. )%.. 11.. 2.. 11.. $3..

8 S,4SA" Angelescu, (oralia7 ;ula, &' op. cit. p.%$ 9 &urata medie a veietii s'a dublat in ultimii $.. de ani , de la %:'%3 ani in jurul anului11.. , la circa /.'/$ de ani in anul $.... Productivitatea muncii, in deosebi in sectoarele primar 8 agricultura, silvicultura, industriile e<tractive9 si secundar 8 industriile prelucratoare si constructiile9, dar si in ramuri ale sectorului tertiar 8 transporturi 9 a crescut in cursul ultimilor 1$: de ani cu un ritm mediu annual de circa %')?. Aceasta crestere a productivitatii muncii in tarile dezvoltate a avut ca efect o crestere a veniturilor disponibile si a puterii de cumparare, iar intre %.':.? din aceasta productivitate a fost transformata in timp liber.

Timp liber, agrement, servicii turistice

2000 1800 0 15

Timp fiziologic de baza Timp pentru transport Timp liber

Fig. 1.(. Repartitita bugetului de timp in anii 1 !! si 2!!! 8dupa Angelescu, (oralia, ;ula, &, op.cit 9 @ dinamica interesanta a cunoscut , in decursul a doua secole , timpul destinat transportului si deplasarii. Aiteza de deplasare a crescut si s'a imbunatatit intr'un mod considerabil infrastructura de transport . &ar o data cu aceste evolutii s'a marit mobilitatea spatiala a populatiei crescand astfel distanta pe care are loc deplasarea . 4educerea timpului de munca intre anii 11..'$... a fost atat absoluta , de la 11ani la 1 ani cat si relativa ca pondere in totalul bugetului de timp, de la %1 ? la 11 ? , dupa cum se poate observa in din fig.nr.1.) , fig. nr. 1.3. si fig.nr. 1./.

31 11 2 5 20

19

8 3

40

Copilaria si scoala Timp pentru munca

60

80

Timp liber, agrement, servicii turistice

Fig 1.).

Fig. 1.*.

Structura bugetului de timp in anul 1800

tim p liber tim p de munca 8% 41% 14% 6% 31% tim p de transport copilaria si scoala tim p fiziologic de baza

Structura bugetului de timp in anul 2000

Tim p liber 26% 44% 11% 8% 11% Tim p de m unca Tim p de transport opilaria si scoala Tim p fiziologic de baza

8 Sursa " dupa (oralia Angelescu, &orin ;ula, op. cit. 9 &oar timpul fiziologic de baza 8somn, repaus etc.9 se mentine la acelasi nivel, in decurs de doua secole ,dar numai ca pondere in bugetul total de timp , circa )%?. Acest fapt se e<plica prin natura activitatilor umane specifice secventei respective de timp . In ultimele doua secole , intelegand timpul liber in sens larg , incluzand si durata inactiva ulterioara pensionarii, aceasta secventa a bugetului de timp a cunoscut o puternica crestere in dinamica sa. +volutia mentionata apare si mai evidenta in e<presie fizica " de la circa % ani in 11.., timp liber cumulat in decursul vietii, timpul liber creste pana la apro<imativ 12 ani la sfarsitul secolului BB . In ceea ce priveste o analiza prospectiva asupra timpului liber , ;.Courastie, in anul 123$ , considera ca pentru un orizont de prognoza mai lung 8 pentru anul $1.. 9, durata anuala a muncii va atinge nivelul de 1$.. de ore fata de $...'$$.. de ore in prezent, repartizate in ). de saptamani a cate %. de ore de munca, iar durata vietii active va fi de %. de ani .1$

1$

;. Courastie, $istoire du confort, Paris, +d. Presses ,niversitaires de Crance, 123$ op.cit. de (oralia Angelescu, &orin ;ula in Timp li er, conditionari si implicatii economice, p. %1

Timp liber, agrement, servicii turistice

(ei mai multi analisti previzioneaza pe termen mediu si lung o crestere a timpului liber sau cel putin a timpului in afara muncii. Insa spre sfarsitul deceniului AII si inceputul deceniului AIII a e<istat o alta parere a lui ;.D. Ealbraith care afirma ca in ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de lucru in industrie a crescut usor de la )..3 ore in 12)1 la )1 de ore in 123: . Asftel pe masura ce veniturile cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de munca si solicita mai putin timp liber .1%

1.+.Servicii de agrement si divertisment concept " functii" tipologie

In prezent timpul liber nu este apreciat doar ca un timp rezidual in raport cu timpul de munca ci acesta este folosit in scopul largirii orizontului de cunoastere precum si de odihna activa pentru reconfortare 1). Astfel, se poate constata ca noile nevoi de consum si noile e<igente privind calitatea componentelor turistice aduc imbunatariri privind consumul timpului liber , stimuland aparitia si dezvoltarea unor servicii specifice , a celor de agrement. Serviciile de agrement fac parte din categoria de baza a produsului turistic deoarece asigura odihna activa a turistilor prin satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, creand cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber. Serviciile de agrement contribuie astfel direct la realizarea calitatii vietii . Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice , capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabila 1:.
1%

;.D.Ealbraith, The %e& Industrial "tate, -oston, Foughton *ifflin, 12/1 op. cit de (oralia Angelescu, &orin ;ula in Timp li er, conditionari si implicatii economice , p. %1 1) Snac ,@ , -aron,P , #eacsu,#, Economia turismului, +d. +<pert, -ucuresti, $..1, p. 1)1 1: Stanciulescu, Eabriela, =upu, #, Tigu, Ga riela 'ictionar poliglot explicativ de termeni utili(ati in turism , +d. All , -ucuresti, 1211, p.3, op. cit de Snac ,@, -aron, P, #eacsu, # Economia turismului , +d. +<pert, -ucuresti, $..1, p. %:.

Timp liber, agrement, servicii turistice

Prin aceasta definitie se remarca atat varietatea activitatilor de animatie si multitudinea planurilor pe care actioneaza precum si faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor de odihna activa ale turistilor, evidentiind statutul agrementului de componenta de baza a serviciilor turistice . @biectivul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o serie de activitati, de care acestia sa fie constienti ca e<ista si la a caror desfasurare pot sa participe activ sau sa aleaga o viata sedentara, fara sa fie preocupati de respectivele activitati. Turistii trebuie sa fie constienti ca activitatile e<ista si daca simt nevoia sa participe nimic nu ii poate impiedica13 . (oncomitent cu aparitia serviciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii nevoilor turistilor legate de oferirea posibilitatii de a avea o viata de vacanta mai activa, sa stabileasca relatii intre ei, motivati de un imbold comun, divertismentul, se dezvolta un alt concept la fel de important si anume animatorul turistic. Animatorul trebuie sa fie abil astfel incat sa motiveze turistii sa participe la diferite activitati, cu unicul scop de a face acestora sejurul cat mai placut si mai amuzant si de a' i ajuta sa'si recuprereze fortele, nu doar fizice cat si cele psihice, inainte de a reveni la viata cotidiana . 1/ Animatorul turistic este persoana care coordoneaza activitatile unui grup de turisti, misiunea sa fiind ca respectivul grup sa'si indeplineasca obiectivele, favorizand in acelasi timp relatiile interumane . Serviciilor de agrement le sunt specifice o serie de functii care privesc atat pe turist cat si pe organizatorii de vacante care sunt statiunile si agentii economici. Agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor turistului, satisfactia psihica prin activitati cultural distractive si instructive'educative, amuzamentul , comunicarea si sporirea volumului de cunostinte.

13 1/

=upu, #, $otelul. Economie si management. ,+d All -ec , -ucuresti, $..% p.21 =upu,#, op cit . p.21'2)

1.

Timp liber, agrement, servicii turistice

&in punctul de vedere al organizatorilor de turism, agrementul reprezinta un factor de competitivitate , de crestere a atractivitatii statiunilor turistice prin diversificarea si dezvoltarea mijloacelor de agrement . Prezenta animatiei si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori, revenirea acestuia . Aceasta situatie se remarca si in cazul parcului de distractii -lac pool Pleasure -each din Gor shire , Anglia .

+uropa nu este lipsita de parcuri de disractii, dar cel mai mare si mai interesant se afla nu pe continentul propriu'zis , ci dincolo de *area *anecii, in Anglia . -lac pool Pleasure -each este considerat, in ceea ce priveste spectaculozitatea echivalentul britanic al americanului Denn06ood Par 8 Pittsburgh 9. Inaugurat in 1123, el conserva inca un montagne russe din lemn 8-ig &ipper9, laudandu'se totodata cu doua caruseluri, un Ehost Train si o -lac Fole, o centrifuga uriasa 8 Cl0ing *achine9 si o replica moderna a (orabiei lui #oe. (ea mai noua atractie este Aalhalla 8cu o lungime de 3:. de metri, a fost inaugurata in $... si a costat 1: milioane de lire sterline, redand infricosator toata istoria vi ingilor 9. Aalhalla este considerata cea mai mare instalatie tip rollercoaster al carei circuit se desfasoara integral pe intuneric. Pentru copii, s'a construit separat parcul tematic -eaver (ree , cu versiuni mai mici ale tuturor instalatiilor, inclusiv rollercoaster'ului din lemn . *andria parcului de la -lac pool ramane, totusi, rollercoaster'ul -ig @ne . Inaugurat in 122), este construit din otel , masurand 13/:,: metri lungime si 3%,/ metri inaltime . Aiteza ma<ima inregistrata pe circuit este de 112 mHh, iar o calatorie e<trema 8curbe de 3: de grade, in care se e<ercita forte de %')E9 dureaza doua minute si treizeci de secunde. Simultan, pe traseu se afla trei garnituri . S,4SA " &escopera. + lumea ta I! , nr. 1%, $..)

11

Timp liber, agrement, servicii turistice

&atorita competitiei e<istente pe piata se stimuleaza cu ajutorul activitatilor de agrement procesul de dezvoltare, diversificare si individualizare a produselor turistice . Prin cresterea gradului de atractivitate , prin stimularea cresterii circulatiei turistice agrementul devine o importanta sursa de incasari , de crestere a eficientei economice a activitatii de turism . Agrementul poate sa devina motivatia principala de calatorie atragand dupa sine aparitia unor noi tipuri de vacanta cum ar fi " vacanta de schi, vanatoare, pescuit alpinism, echitatie etc11.

Heli schi Feli schiul s'a nascut in (anada, mai precis in *untii Purcell din -ritish (olumbia, unde pe o suprafata de $... mp se afla zone ideale pentru practicarea acestui tip de schi e<trem . Carnham, (auldron, (oppercro6n, +0ebro6 Corster, Paradise si mai ales ;umbo alcatuiesc impreuna cae mai faimoasa locatie din lume pentru schiatul din elicopter! . Sezonul se deschide pe 1: decembrie si dureaza pana in aprilie, pe anumite trasee putandu'se schia chiar pana spre vara . Sezonul de varf este considerat a fi 1 februarie' $. martie . Japada este abundenta si uscata, iar clima blanda, fara furtunile care bantuie frecvent *untii Stancosi, de pilda. In functie de categoria la care se incadreaza fiecare individ 8e<pert, avansat sau intermediar 9 si pe care este obligat sa o inscrie intr'un formular special inainte de a capata permisul de schiat sunt la dispozitie trasee de pana la 1/.. m lungime, cu o diferenta de nivel cuprinsa intre /.. si 1$.. de metri, startul fiind dat la altitudine de $2..'%... m .

11

Snac ,@ , -aron,P , #eacsu,#, op.cit. p.%:.

1$

Timp liber, agrement, servicii turistice

Aarsta minima pentru participare este de 12 ani iar formularul contine prevederi foarte stricte care e<onereaza organizatorii de raspunderea legala in caz de accidente 8inclusiv cele de elicopter9 . (and se schiaza in grup ritmul este intotdeauna dictat de cel mai lent dintre participanti. &in pricina altitudinii mari si a nivelului redus de o<igen, cei care vin de la nivelul marii au nevoie de $'% zile pentru acomodare . Se folosesc schiuri late care asigura o aderenta sporita, iar legaturile sunt altele decat cele obisnuite , data fiind forta de torsiune suplimentara care poate aparea in timpul coborarii . (um coborarea difera semnificativ de una normala, majoritatea instructorilor te obliga la o sesiune speciala de antrenament , pe trasee mai usoare 8 in statiunea de baza" Panorama, Invermere, 4adium Fot Springs 9 inaintea aventurii propriu'zise . +licopterele folosite sunt A'Star -%, durata zborului este de pana la 2. de minute iar participantii sunt in generalin numar de cinci. Intr'o zi de schi se pot efectua intre opt si zece coborari . S,RS-. 4evista &escopera. + lumea ta I!, nr.2, $..), se distribuie cu Jiarul Cinanciar

Activitatile de agrement desi sunt eterogene si dinamice , cu o multitudine de forme particulare se pot grupa in functie de mai multe criterii si anume 12" (el mai frecvent organizarea agrementului se particularizeaza pe forme de turism" de litoral, montan 8de vara si de iarna9, alnear si in orase 8pe trasee turistice9 . In cadrul turismului de litoral se remarca forme specifice de agrement si anume" sporturi nautice, talazoterapia, porturi de agrement si
12

Snac ,@ , -aron,P , #eacsu,# , op.cit. p.%:3'%:/

1%

Timp liber, agrement, servicii turistice

cluburi nautice, amenajarea plajelor pentru cura helio marina activa etc. Pentru agrementul montan se disting activitati specifice pentru cele doua sezoane > de vara " drumetii, alpinism, speologie, mountain bi e etc. si de iarna " soprturi de iarna, schi, bob, saniute, patinaj etc. Pentru turismul balnear activitatile de agrement for fi in concordanta cu nevoile specifice persoanelor de varsta a treia . In functie de spatiul de desfasurare se disting agrement inchis 8club, hotel, teatru, cinema, discoteca etc.9 si agrement in aer li er 8gradini publice, parcuri de distractii, stadioane, comple<uri sportive etc.9 &upa sezonul turistic se evidentiaza agrement de iarna 8sporturi de iarna9 , agrement de vara 8sporturi nautice9 si agrement permanent . @ alta modalitate de structurare a serviciilor de agrement are drept criteriu numarul de participanti si se remarca agrement individual si animatie de grup Prestatiile de agrement se grupeaza si dupa scopul avut in vedere in competitive si ca scop in sine . ,n alt criteriu folosit este varsta si se evidentiaza servicii de agrement pentru copii, pentru tineri, pentru adulti si pentru varsta a treia. In functie de pret serviciile de agrement se impart in servicii gratuite, cu pret unic, cu pret mediu si de lux . =a aceste modalitati de clasificare a serviciilor de agrement se adauga si urmatoarele" &upa nivelul de organizare se disting servicii organi(ate de catre unitatile de ca(are si) sau alimentatie , servicii organi(ate la nivelul statiunilor si servicii organi(ate de catre terti
$.

. Tipurile de animatie proprii unitatilor

de cazare sunt animatia recreativa, indreptata spre destinderea si petrecerea unui sejur agreabil 8spectacole, concursuri9, animatie culturala, animatie sportiva care are la baza interesul pentru cultura propriului corp 8hotelurile
$.

*inciu, 4odica, Economia turismului, +d. ,ranus, -ucuresti , $..1, p.$11'$1)

1)

Timp liber, agrement, servicii turistice

isi creaza propriile sali de gimnastica9, si animatia infantila, poate cea mai importanta, alcatuita dintr'o seria de activitati placute prin care copiii pot sa se joace, sa convietuiasca si sa participe la jocuri alaturi de altii de varsta lor, sub atenta supraveghere a personalului hotelului $1. Serviciile organizate la nivelul statiunilor au un grad mai mare de comple<itate si diversificare deoarece acestea sunt realizate cu ajutorul societatilor comerciale turistice si cu administratiile locale. Serviciile organizate la nivelul statiunilor pot fi centre de echitatie, centre sportive, cluburi de vacanta etc. Printre serviciile organizate de catre terti se numara parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, muzicale, de dansuri etc . In functie de modaliatatea de participare a vizitatorilor prestatiile de agrement se grupeaza in active prin implicarea turistului in diferite programe de divertisment 8sporturi, concursuri, jocuri9 si pasive in care turistul se comporta ca un simplu spectator 8vizitarea obiectivelor turistice, participarea la anumite evenimente culturale, sportive9$$. ,na dintre modalitatile de structurare cele mai e<presive si complete imparte prestatiile turistice in functie de continutul acestora in " animatie de pura deconectare , animatie recreativa, animatie comerciala, animatie orientata spre realizarea unei depline forme fizice, animatie culturala, animatie spectacol, animatie gastronomica si animatie profesionala$%. Animatia de pura deconectare se refera la acele activitati prin care se evadeaza din cotidian iar in categoria acestora intra baile de soare si mare, plimbarile prin natura, drumetiile, vizitarea diverselor obiective turistice, intalnirile cu rudele si prietenii etc . Animatia recreativa este practicata de un numar mare turisti si nu de putine ori aceasta reprezinta chiar maotivatia principala a calatoriei . Animatia recreativa se constituie din vizitarea parcurilor de loisir " generale 8cu echipamente de distractie, cu personaje indragite din benzi desenate, din povesti etc9, tematice 8planetariu, zoologice9,
$1 $$

=upu, #, op. cit , p. 2% *inciu, 4odica, op. cit., p.$11'$1) $% =upu, #, op. cit. p.2.'21

1:

Timp liber, agrement, servicii turistice

rezervatii si cazinouri . Parcuri de distractie precum &isne0land , orasele ca =as Aagas, Atlantic (it0 atrag un numar impresionant de vizitatori si formeaza un nou tip de vacanta . Animatia comerciala presupune folosirea timpului liber pentru efectuarea unor cumparaturi uzuale sau specifice . Aceasta necesita adoptarea unei strategii adecvate privind dezvoltarea unei retele comerciale si asigurarea unei game sortimentale care sa tina cont de cerintele si nevoile turistilor . Animatia orientata spre reali(area unei depline forme fi(ice se refera atat la posibilitatea efectuarii de cure 8balneare, de infrumusetare, de slabire, fitness etc9 precum si la practicarea diferitelor sporturi 8tenis, volei, golf, inot, schi etc.9 si a unor activitati mai deosebite cu un grad de risc mai ridicat si anume" sarituri cu parasuta si deltaplanul, river rafting etc. Animatia culturala se refera la acele activitati care presupun formarea si educarea si dezvoltarea anumitor cunostinte ale turistului, care pune accent pe latura morala a personalitatii individului. Animatia culturala se prezinta sub forma de vizite la muzee si case memoriale, participarea la evenimente culturale, burse de studii,sejururi de invatare de limbi straine , vizitarea edificiilor de natura religioasa, pelerianje, vizitarea unor obiective istorice etc. Animatia spectacol are o multitudine de forme de manifestare si priveste diversitatea peisagistica, frumusetea florei si a faunei, spectacole de teatru, film, muzica, evenimente de arta, folclorice, competitii sportive etc. Animatia gastronomica genereaza activitati de divertisment legate de e<pozitii si concursuri de natura culinara si circuite pe aceasta tema . Animatia profesionala se refera la targuri , e<pozitii, congrese etc. Acest tip de animatie se adreseaza unui public avizat$) . Strategia de dezvoltare a serviciilor de agrement trebuie sa tina seama de motivatiile , astepatrile si aspiratiile turistilor precum si de profilul, structura si specificul statiunilor in cauza. Astfel , desfasurarea activitatilor de agrement presupune
$)

*inciu, 4odica , Economia turismului, editia a III'a revazuta, +d. ,ranus, -ucuresti, $..), p.$1%'$1)

13

Timp liber, agrement, servicii turistice

e<istenta unor echipamente adecvate, a unui personal cu pregatire de specialitate precum si a unor programe care sa fie pe placul turistilor. (oncluzionand se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea flu<urilor turistice si implicit desfasurarea unei utile si eficiente . activitati

2. Continutul si tipologia serviciilor turistice

Prin specificul sau , turismul apartine structural sferei sectorului tertiar. &iversitatea si eterogenitatea serviciilor turistice , trasaturile conume cu celelalte activitati ale tertiarului, tendintele in evolutia acestora, dinamica sub impulsul acelorasi grupe de factori > cauza confirma apartenenta turismului la acest sector $:. Turismul a devenit , in conditiile contemporane , un fenomen de masa, dezvoltarea acestui tip de activitati fiind una dintre cele mai importante consecinte ale cresterii dimensiunii timpului liber .$3 Se remarca faptul ca serviciile sunt antrenate intr'o proportie insemnata in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber cat si in folosirea propriu'zisa a acestuia . Astfel , diversificarea ofertei de servicii si in special a ofertei turistice, prin punerea accentului in ultima perioada pe serviciile de animatie, are efecte atat asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber cat si pentru cresterea calitatii vietii populatiei $/. Serviciile turistice trebuie vazute si tratate pornind de la conceptul si evolutia timpului liber. (resterea secventei din timpul liber dedicata practicarii turismului va depinde direct de dimensiunea timpului liber saptamanal si anual si indirect de marimea timpului liber cotidian. Aceasta din urma conditionare rezulta din modul in care se asigura posibilitatea unei distributii echilibrate a numarului de ore disponibile zilnic
$: $3

(osmescu,I ,op. cit. p. 1)/ Angelescu, (oralia , ;ula,& op.cit., p.$%3'$). $/ Ioncica, *aria, op cit., p./.

1/

Timp liber, agrement, servicii turistice

pentru celelalte activitati de timp liber astfel incat timpul liber de la sfarsitul saptamanii si vacanta sa ramana intr'o proportie cat mai mare pentru practicarea turismului .

2.1.Continutul si caracteristicile serviciilor turistice

Serviciul turistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta . @ parte dintre aceste activitati satisfac pe de o parte nevoi de baza cum ar fi odihna, hrana, iar altele vor fi destinate unor trebuinte specific turistice . Serviciul turistic trebuie sa creeze conditiile pentru refacerea capacitatii de munca, concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber 7 totodata el trebuie conceput astfel incat , in urma derularii consumului turistic , oamenii sa dobandeasca un plus de cunostiinte , informatii , chiar deprinderi noi. #umai in felul acesta prestatia turistica isi contureaza un continut concordant cu e<igentele vietii moderne, cu cerintele turismului contemporan $1. &atorita faptului ca timpul de munca se reduce ca o consecinta a cresterii productivitatii muncii si perfectionarii proceselor de productie, precum si al promovarii pe scara larga , in economie, a progresului stiintific si tehnic se va amplifica dimensiunea timpului liber . Acest fapt duce la transformarea intr'o constanta a timpului de odihna pasiva si cresterea solicitarilor fata de formele odihnei active , simulate si de efectele negative ale concentrarii urbane , intre care poluarea si stresul . @dihna activa reprezinta , de fapt, un procedeu modern , eficient , de deconectare , folosit in tratamentul de ameliorare a efectelor negative, nefavorabile ale suprasolicitarii
$1

Clorina -ran, &inu *arin, Tamara Simon, Economia turismului si mediului incon*urartor , +ditura +conomica, -ucuresti , 1221 , p.31'32

11

Timp liber, agrement, servicii turistice

nervoase. Acest lucru se va concretiza prin faptul ca organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, aranjamente turistice , cu posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative menite sa diversifice si sa sporeasca atractivitatea ofertei , sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari isi maresc dimensiunea o data cu transformarea turismului intr'un turism de masa , cu cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente. In perioada contemporana se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati , e<presie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum , a cresterii rolului in formarea si educarea indivizilor . ,n alt element ce argumenteaza caracterul turismului de activitate prestatoare de servicii il constituie modul de definire al produsului turistic si corespunzator, al ofertei. Produsul turistic este considerat, astfel, a fi rezultatul asocierilor interdependentelor dintre atractivitatea unei zone si facilitatile sau serviciile oferite cumparatorului , resursele luand forma diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice > gazduire, alimentatie , transport, agrement . Se remarca importanta deosebita a serviciilor prin faptul ca in crearea si in individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii$2 . (ontinutul particular al produsului turistic , modul sau de determinare demonstreaza atat caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii cat si nota sa de specificitate . Turismul reprezinta unul dintre domeniile tertiarului, poate chiar singurul , unde nu se opereaza cu servicii pure , activitatea are un continut comple< , luand , asa cum s' a aratat forma unei asociatii de elemente cu caracter diferit , iar produsul turistic este in fapt unitatea organica a efectelor resurselor bunurilor si serviciilor . Totodata, fiecare componenta avand trasaturi proprii, mecanisme specifice de functionare si intrand in

$2

4odica *inciu, op.cit., p. $13'$1/

12

Timp liber, agrement, servicii turistice

proportii variate in alcatuirea ofertei turistice, influenteaza diferit realizarea efectului global imprimandu'i o multitudine de forme de manifestare %.. Aprecierea turismului ca activitate de prestari servicii rezulta atat din continutul acesteia cat si din particularitatile serviciului turistic , din elementele ce'i contureaza un specific distinct de alte prestatii care apartin sectorului tertiar. ,nele din particularitatile serviciilor turistice sunt comune tuturor componentelor tertiarului , altele sunt specifice numai turismului. &in randul caracteristicilor de ordin general %1se remarca " Caracterul imaterial al prestatiei 7 serviciul turistic se concretizeaza numai in momentul intalnirii cererii cu oferta turistica 7 %estoca ilitatea se refera la faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior 7 astfel , in vederea unui consum in viitor se remarca atat e<istenta unor avantaje in desfasurarea activitatii ca urmare a a eliminarii cheltuielilor si dificultatilor legate de distributia fizica cat si anumite dificultati legate de asigurarea echilibrului oferta'cerere si realizarea efectiva a serviciilor. &in aceasta cauza apar consecinte negative asupra gradului de utilizare a capacitatilor productiei turistice 8 de transport, cazare, alimentatie, tratament9 si a resurselor umane. simultaneitatea atat a productiei cat si a consumului serviciilor . Captul ca prestatiile turistice se e<teriorizeaza sub forma unor activitati , impune pentru realizarea lor efectiva , prezenta atat a prestatorului cat si a beneficiarului in acelasi loc, simultaneitatea e<ecutiei si consumarii serviciilor. &aca acestea nu sunt indeplinite apar efecte nefavorabile la nivelul volumului activitatii realizate cat si asupra satisfacerii nevoilor turistilor. "erviciile sunt insepara ile de persoana prestatorului , incetand sa e<iste din momentul incheierii actiunii acestuia. (omercializarea serviciilor presupune
%. %1

+. #icolescu, +ar,etingul in turism, +ditura Sport'Turism, -ucuresti, 12/:, p.$%$ 4odica *inciu, op.cit., p. $11'$12

$.

Timp liber, agrement, servicii turistice

contactul nemijlocit intre producatorul' prestator si consumator. Astfel este necesara o buna cunoastere a nevoilor pietei si o riguroasa delimitare a sferelor de actiune datorita faptului ca acelasi producator nu isi poate oferi serviciile simultan pe mai multe piete . Pe de alta parte, fiind strans legata de de prezenta si participarea lucratorului, calitatea serviciului, realizarea lui corespunzatoare depind de nivelul pregatirii acestuia , de corectitudinea si modul in care isi indeplineste atributiile. Serviciile turistice detin o pondere mare in cheltuielile cu munca vie . Astfel , patrunderea progresului tehnic se face mai lent si cu eforturi mari. Prestarea serviciilor turistice ramane un domeniu in care prezenta lucratorului continua sa fie importanta , atat prin specificul activitatilor , cat si datorita psihologiei consumatorului turist. @ alta caracteristica generala se refera la intangi ilitatea serviciilor care genereaza un comple< de probleme privind organizarea productiei si comercializarii lor deoarece nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor . Astfel turistul prezinta neincredere si retineri cu privire la achizitionarea serviciului turistic . Printre caracteristicile specifice pot fi mentionate -. " /ersonali(area serviciului atat la nivelul grupului dar si la nivelul individului face ca motivatiile, nevoile foarte variate ale cererii , precum si comportamentul difertit al turistilor fata de fiecare componenta a prestatiei sa fie satisfacute . Individualizarea serviciilor se regaseste in caracterul unicat al vacantelor , prezentand avantaje notabile in realizarea confortului psihologic al turistului si reduce sensibil posibilitatile de copiere ale acestora . Apar insa probleme legate de asigurarea calitatii serviciilor si de standardizare ale acestora.

%$

4odica *inciu, op.cit., p.$12'$$%

$1

Timp liber, agrement, servicii turistice

"erviciile turistice se caracteri(ea(a printr!un dinamism inalt . &eosebit de sensibile la mutatiile inregistrate in dezvoltarea economico'sociala, dar si la schimbarile comportamentale, serviciile turistice cunosc ritmuri de crestere superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic . Prestatiile turistice manifesta si o puternica fluctuatie se(oniera fiind rezultatul oscilatiilor cererii turistice precum si al concentrarii acesteia in anumite perioade. Serviciile turistice se caracterizeaza si prin complexitate datorita faptului ca prestatia turistica este rezultatul diferitelor combinatii intre elemente decurgand din conditiile naturale si antropice specifice fiecarei tari sau zone si serviciile furnizate de organizatori . @ alta caracteristica se refera la su stitui ilitatea serviciilor turistice . Aceasta presupune inlocuirea unor elemente care intra in proportii diferite in alcatuirea produsului final . +<istenta unei multitudini de posibilitati de combinare si substituire a elementelor care alcatuiesc produsul permite realizarea unei game largi de produse turistice. Prestatiile turistice sunt eterogene. Aceasta caracteristica este dependenta de structura comple<a a serviciului turistic . In relatie foarte stransa de eterogenitate se afla caracteristica care se refera la participarea unui numar mare de prestatori la realizarea produsului turistic . (onsumul serviciilor turistice se efectueaza intr'o ordine riguroasa , determinata de specificul prestatiei , locul si momentul actiunii , forma de turism.

$$

Timp liber, agrement, servicii turistice

Principalele prestatii si succesiunea acestora ar putea fi urmatoarea "

Propaganda Informare (ontractarea aranjamentului Transport pe ruta ducere (azare si au<iliare Alimentatie si au<iliare 4elatii publice

Agrement Transport pe ruta intoarcere

$%

Timp liber, agrement, servicii turistice

Fig .2.1.

Schema de derulare a prestatiei turistice

8dupa Ion Istrate, Clorina -ran, Anca Eabriela 4osu, Economia turismului si mediului
incon*urator , +ditura +conomica, -ucuresti, 1223, p.1/$ 9

1. actiunile de propaganda si informare turistica, realizate de agentii de specialitate, birouri de turism, reprezentanti, prin contact direct dar si prin intermediul materialelor publicitare7 $. contractarea aranjamentului , a minimului de servicii solicitate si stabilirea programului de desfasurare a actiunii7 %. transportul , transferul turistilor si bagajelor la hotel sau de la un mijloc de transport la altul, in cazul in care comporta utilizarea mai multor mijloace de transport , dar si anumite facilitati de care beneficiaza turistul pe durata deplasarii7 ). cazarea si serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere7 :. alimentatia si prestatiile au<iliare acesteia7 3. agrementul in varietatea formelor sale 7 /. transportul turistilor pe ruta de intoarcere7 1. de'a lungul tuturor momentelor calatoriei este necesara prezenta activitatii de relatii publice , menite a asigura climatul favorabil desfasurarii consumului turistic si revenirea turistului. Trecerea in revista a principalelor caracteristici ale serviciilor turistice, in interdependenta lor organica, demonstreaza atat caracterul comple< al prestatiilor turistice , cat si rolul diferentiat in combinarea lor pentru a deveni componente ale produselor turistice oferite in cadrul diferitelor forme de turism .

2.2.

Tipologia serviciilor turistice

$)

Timp liber, agrement, servicii turistice

&atorita diversitatii si comple<itatii serviciilor turistice s'a ajuns la concluzia ca pentru a putea fi usor de identificat , localizat, comparat si analizat acestea trebuiesc grupate in categorii omogene .

2.2.1. Clasificarea serviciilor turistice

(aracteristicile numeroase ale serviciilor precum si rolul deosebit pe care il au prestatiile turistice in activitatea turistica au condus la nenumarate preocupari de structurare a acestora , in diferite unghiuri de abordare . &iferiti autori%% clasifica serviciile turistice dupa urmatoarele criterii " Serviciile care sunt incluse in produsul turistic se grupeaza , in functie de etapele principale din desfasurarea unei calatorii in servicii legate de organi(area voia*ului si servicii determinate de se*ur .In grupa serviciilor legate se organizarea voiajului pot fi incluse prestatiile oferite de companiile de transport > facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, transferuri, transportul bagajelor, fluiditatea calatoriei > dar si serviciile prestate de agentiile de voiaj si touroperatori, legate de publicitate, informare, comercializarea vacantelor, facilitati de plata . In cadrul serviciilor determinate de sejur se satisfac necesitati cotidiene ale turistului 8alimentatie , odihna 9 precum si asigurarea conditiilor de agrement .Acestora li se adauga si servicii cu caracter special, determinate de formele particulare de turism.
%%

4odica *inciu, op.cit. p.$$$'$$37 Ion Istrate, Clorina -ran, Anca Eabriela 4osu, Economia turismului si mediul incon*urator, +ditura +conomica, -ucuresti, 1223, p. 13/'132.

$:

Timp liber, agrement, servicii turistice

In functie de importanta in consum si de motivatia cererii , prestatiile turistice se clasifica in " de a(a 8 transport, cazare, alimentatie,inclusiv activitatea care reprezinta motivatia de baza, scopul final al calatoriei cum ar fi tratament, vanatorare, schi, hipism, 0achting 9 si suplimentare 8 informatii, activitati cultural >sportive, inchirieri de obiecte si altele 9. Impartirea in servicii de baza si suplimentare se face si in interiorul grupelor principale , intre prestatia propriu' zisa si activitatile au<iliare . Ponderea cea mai mare o au serviciile de alimentatie si cazare , urmate de cele de transport si agrement si apoi de cele suplimentare . 4aportul dintre serviciile de baza si cele suplimentare, precum si in interiorul grupelor, intre diferite prestatii este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate. &upa forma de manifestare a cererii si modul de formulare a deciziei de cumparare putem vorbi despre serviciile turistice ferme care sunt angajate anterior desfasurarii consumului turistic cu ajutorul agentiilor de specialitate iar decizia de cumparare a fost formulata in localiatea de resedinta a turistului si servicii spontane care sunt solicitate atunci cand cererea intra in contact cu oferta. Serviciile spontane se confunda de cele mai multe ori cu prestatiile suplimentare , iar in cazul turismului individual si cu cele de baza. In functie de modalitatile de plata sau natura relatiilor financiare angajate intre prestatori si beneficiari diferentiem servicii cu plata care pot fi realizate anterior, simultan sau ulterior consumului 8 in functie de momentul efectuarii platii9, cu bani gheata, cu cecuri turistice sau carti de credit 8dupa mijlocul de plata folosit9 si servicii gratuite sub forma de facilitati , costul acestora fiind inclus in pretul prestatiilor de baza sau suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor. @ alta clasificare dupa natura ,caracterul lor imparte prestatiile turistice in servicii specifice , create prin desfasurarea propriu'zisa a activitatii turistice si servicii nespecifice care reprezinta rezultatul e<istentei unei infrastructuri generale.8 transport in comun, telecomunicatii , reparatii, artistice etc.9 .
$3

servicii cultural'

Timp liber, agrement, servicii turistice

Serviciile turistice se impart dupa categoria de turisti carora se adreseaza in servicii pentru turisti interni si servicii pentru turisti internationali 8 schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice 9 .

=a aceste tipologii se adauga si alte clasificari facute de alti autori %) cum ar fi" Interdependenta dintre potentialul solicitarilor de servicii intr'o statiune in care s' a decis turistul sa'si petreaca timpul de vacanta si categoriile comportamentale ale clientelei turistice poate fi reflecata in urmatoarea clasificare" a. "ervicii aferente unor preocupari pasive in timpul se*urului turistic > vizeaza timpul petrecut in camerele unitatilor de cazare pentru odihna, vizionare programelor TA,lectura, activitati cu caracter personal etc.7 b. "ervicii aferente unor preocupari conditionat pasive >privesc timpul afectat consumului de hrana, cel petrecut in barul de zi, braseria sau clubul unitatii, intalnirii si discutiilor cu prietenii, timpul alocat tratamentelor balneo'medicale. c. "ervicii aferente unor preocupari conditionat active > vizeaza timpul alocat vizionarii de spectacole.,manifestari sportive, plibari si e<ercitii de gimnastica in aer liber la recomandarea sau si cu supravegherea cadrelor de specialitate7

%)

Ioan (osmescu, Turismul , +ditura +conomica, 1221 , p.1:%'13) . @scar Snac , Petre -aron, #icolae #eacsu, op.cit., p.$/:'$1: .

$/

Timp liber, agrement, servicii turistice

d. "ervicii aferente unor preocupari active > privesc timpul afectat agrementului si destinderii cu participare nemijlocita la libera alegere" plimbari, e<cursii, concursuri distractive etc. @ alta grupare a serviciilor turistice priveste prestatiile turistice din punctul de vedere al gradului de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru aceste servicii . Se remarca astfel servicii turistice generate de necesitati relativ putin urgente , a caror satisfacere poate fi amanata in timp si servicii turistice generate de necestati urgente , care nu ofera alternative de amanare a satisfacerii lor cum ar fi cele " ' ' dictate de limitele impuse de timpul in care pot fi efectuate concediile si vacantele7 dictate de perioadele limitate de tipm in care pot fi practicate anumite forme de turism, care provoaca o sezonalitate acuta a miscarii turistice in anumite perioade ale anului7 ' ' dictate de datele calendaristice precise ale unor manifestari turistice7 dictate de motive de ingrijorare privind starea sanatatii .

(ererea de servicii turistice este mai putin stringenta iar din punctul de vedere al ordinii de urgenta , necesitatile de recreere se situeaza , in general, in urma satisfacerii necesitatilor pentru alimentatie, imbracaminte, marfuri de folosinta indelungata, locuinte. Totusi, in realitate se remarca un proces de evolutie constant in acest domeniu deoarece , in pas cu dezvoltarea economiei nationale si cresterea nivelului de trai al populatiei, aceste necesitati de servicii turistice tind sa se transforme treptat in necesitati indispensabile pentru populatie .

2.2.2. Servicii turistice de ba%a si suplimentare

$1

Timp liber, agrement, servicii turistice

In functie de importanta in consum pentru turisti si motivatia cererii prestatiile turistice se impart in doua categorii si anume servicii de baza si servicii suplimentare .

'transport 'cazare de baza ' alimentatie ' agrement Servicii turistice specifice ' informare ' organizare si comercializare a voiajelor ' intermediere ' sportive'recreative suplimentare ' cultural'artistice ' financiare ' cu caracter special ' diverse Fig. 2.2. Tablou sinoptic al serviciilor turistice 8 dupa 4odica *inciu, op.cit.p.$$:9

$2

Timp liber, agrement, servicii turistice

Serviciile de ba%a sunt acele prestatii prin care se satisfac nevoile primare , generale ale consumatorilor, sunt acele servicii la care turistul nu poate renunta . &in cadrul serviciilor de baza fac parte transportul, cazarea, alimentatia si agerementul. Acesta din urma, insa, este acceptat ca fiind o prestatie de baza numai de catre o anumita parte a specialistilor, fiind un element nou care dobandeste un rol din ce in ce mai important in structura consumului turistic .

"erviciile de transport Transportul asigura deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei , in cazul turismului de sejur , sau pe toata durata calatoriei , in cazul turismului itinerant. Serviciile de transport presupun atat transportul propriu'zis cat si anumite servicii oferite pe durata calatoriei legate de transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei, rezervari etc. Sunt cuprinse si serviciile oferite turistilor ce practica o forma organizata de turism si prestatiile efectuate celor ce calatoresc cu mijloace proprii . In functie de natura mijlocului folosit se disting urmatoarele tipuri de transport si amune" transport rutier, feroviar, aerian si maritim. Acestea determina o gama larga de aranjamente rezultate din combinarea lor , precum si din apelarea la cursele obisnuite sau speciale, care pot fi realizate de agentiile de turism sau de companiile de transport . "erviciile de ca(are Sunt considerate servicii de baza si presupun crearea conditiilor si confortului pentru adapostirea si odihna calatorului . Sunt alcatuite din serviciul de cazare propriu' zis care se bazaeaza pe e<ploatarea capacitatilor de cazare precum si dintr'un gurp de servicii suplimentare oferite turistului pe perioada sejurului .

%.

Timp liber, agrement, servicii turistice

(alitatea serviciilor de cazare depinde atat de e<istenta unei baze tehnico'materiale satisfacatoare cat si de personalul implicat in acest domeniu, de nivelul de instruire, de calificare al lucratorilor precum si de organizarea muncii in unitatile hoteliere %:. (alitatea serviciului de cazare influenteaza atat dezvoltarea turismului in general cat si eficienta acestei activitati . "erviciile de alimentatie Serviciile de alimentatie , alaturi de transport si cazare constituie o alta componenta importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrandu'se structural in categoria serviciilor de baza.%3 Acestea au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor dar si a unor nevoi de recreere si distractie .%/ Serviciile de alimentatie publica trebuie sa se gaseasca in toate momentele >cheie ale consumului turistic 8in puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si sejur, locuri de agrement 9, sa e<iste o diversitate structurala, prin prezenta unei game largi de unitati de alimentatie publica, capabila sa satisfaca o varietate de nevoi . Trebuie avuta in vedere si relatia dintre serviciile de alimentatie publica atat cu specificul formelor de turism cat si cu particularitatiele segmentelor de turisti . Alimentatia publica determina, astfel, calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei , influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra dimensiunilor si orientarii flu<urilor turistice . "erviciile de agrement @ alta componenta de baza , dupa unii specialisti este reprezentata de serviciile de agrement care presupune asigurarea unei odihne active a turistilor . @dihna activa este o caracteristica fundamentala a vacantelor in zilele noastre , contribuind la satisfacerea

%: %3

Ion Istrate, Clorina -ran, Anca Eabriela 4osu, op.cit., p.1/%'1// Ioan (osmescu, op.cit., p. $1: %/ 4odica *inciu, op.cit., p.$$1

%1

Timp liber, agrement, servicii turistice

nevoilor fizice si psihice ale turistului , conturand cadrul necesr petrecerii placute si instructive a timpului liber%1. Serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestatii marginale, solicitate ocazional deoarece reprezinta una din motivatiile decizionale in alegerea ofertei de vacanta , agrementul capatand astfel un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Alaturi de serviciile de baza , serviciile suplimentare sunt privite cu un interes crescand deoarece aduc o contibutie din ce in ce mai mare in activitatea turistica. Cara sa inlocuiasca serviciile de agrement , serviciile suplimentare stimuleaza odihna activa si a petrecerii timpului liber intr'un mod cat mai placut . &in categoria serviciilor turistice suplimentare pot fi mentionate%2 " ' ' ' ' ' ' ' servicii de informare a clientelei turistice 7 servicii de intermediere 7 servicii cu caracter special 7 servicii turistice cultural ' artistice 7 servicii si activitati turistice cu caracter sportiv7 servicii pentru tratament si cure balneare 7 servicii diverse .

"erviciile de informare le dau posibilitatea turistilor de a obtine informatii corect si la timp asupra continutului programelor oferite de o agentie, e<cursiilor organizate, tururile de oras, asupra unor aspecte ale organizarii calatorilor . Serviciile de informare constituie o conditie esentiala a bunei desfasurari a consumului turistic astfel turistul poate obtine intformatii atat in perioada de pregatire a calatoriilor turistice precum si in cursul desfasurarii aranjamentelor . Serviciile de informare indeplinesc si functia de

%1 %2

@scar Snac , Petre -aron, #icolae #eacsu, op.cit.., p.%:. @scar Snac , Petre -aron, #icolae #eacsu, op.cit., p.$1:'$21

%$

Timp liber, agrement, servicii turistice

sfatuire si de informare a turistilor. (ei care ofera aceste servicii intra inatributiile tuturor organizatorilor de turism , distribuitorilor si a unitatilor prestatoare de servicii . "erviciile de intermediere includ" serviciile de rezervari 8 bilete de calatorie pe mijloace publice de transport, bilete pentru spectacole, rezervari de ore pentru consultatii medicale, servicii de rezervari prestate in alte unitati etc9, servicii de intermediere 8obtinerea vizelor pentru calatoriile in strainatate, procuarea de marfuri si medicamente si e<pedierea lor la resedinta turistului, mijlocirea unor servicii de service, intretinere, reparatii si altele 9 si servicii de inchiriere 8autoturisme cu si fara sofer, rulote, echipament sportiv, ambarcatiuni nautice, inventar pentru plaja etc 9 "ervicii turistice cu caracter special sunt menite sa faciliteze un sejur agreabil si diversificat. Acestea sunt determinate , in majoritatea lor , de forma particulara a turismului . &intre serviciile cu caracter special se numara " ' servicii generate de forme specifice de turism 8 programe de vanatoare, pescuit, , organizare de congrese, simpozioane, servicii de secretariat, traduceri, inchirieri de apartamente , de birouri etc9 ' programe si servicii speciale pentru copii 8 supraveghere, unitati de alimentatie publica specifice , terenuri de joaca cu dotari adecvate, programe artistice etc9 ' ' ' asistenta medicala si ingrijirea persoanelor handicapate 7 asistenta medico'veterinara pentru animalele turistilor7 servicii de ghid insotitor, interpret, dispecer .

"ervicii turistice cultural!artistice au rolul de a asigura turistilor petrecerea placuta a timpului liber de vacanta dar si de imbunatatire a cunostintelor de cultura generala prin practicarea urmatoarelor activitati " spectacole si manifestari folclorice, vizitarea de muzee, case memoriale, e<pozitii, obiective istorice, intalniri cu anumite personalitati, , organizarea de e<cursii, de concursuri etc.
%%

Timp liber, agrement, servicii turistice

"ervicii si activitati turistice cu caracter sportiv sunt de o mare diversitate si include toate manifestarile la care turistii participa activ . Acestea se pot desfasura individual sau in grup . Activitatile sportive necesita e<istenta unui personal de specialitate care sa organizeze si sa supravegheze desfasurarea activitatii, e<istenta unor dotari adecvate si a unor puncte de inchiriere a materialelor sportive. "ervicii pentru tratament si cure alneare sunt considerate servicii suplimentare in masura in care turistul isi completeaza sejurul intr'o statiune cu efectuarea unor tratamente " bai de namol, gimnastica, cure de ape minerale, aerosoli, etc. ). In afara de serviciile mentionate mai sus se adauga si serviciile financiare
)1

care

sunt legate de asigurarea turistului 8 servicii asigurare medicala, servicii de asigurare a bunurilor materiale si a bagajelor etc.9 precum si diverse tranzactii 8servicii bancare, sisteme de plata, schimb valutar etc.9 si anumite facilitati menite sa stimuleze activitatea turistica cum ar fi" reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului in rate, vanzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament etc. In categoria serviciilor diverse se remarca serviciile de pastrare a obiectelor de valoare, comercializarea produselor in sistem dut0'free etc. &in cele prezentate se poate desprinde concluzia ca toate clasificarile analizate au caracter pur conventional, reluand intr'o forma sau alta aceleasi elemente ce determina caracterul predominant al unui produs turistic sau al unei forme de turism. Astfel, nici o clasificare nu epuizeaza integral problematica prestatiilor, deoarece nu este suficient de cuprinzatoare pentru a delimita in detalii toata gama posibilitatilor de servicii turistice )$ .

). )1

(lasificare realizata dupa @scar Snac , Petre -aron, #iclolae #eacsu' op.cit. p.$1:'$21 4odica *inciu, op.cit. , p.$%1 )$ @scar Snac , Petre -aron, #iclolae #eacsu' op.cit. p.$1%.

%)

Timp liber, agrement, servicii turistice

+. Cercetarea

selectiva

privind

marimea timpului

liber

si

modalitatile de petrecere a timpului liber +.1 /dentificarea problemei si stabilirea scopului cercetarii
Problema se refera la necunoasterea detaliata a dimensiunii timpului liber precum si la modurile in care acesta este folosit de catre populatia tinta . Scopul cercetarii il reprezinta stabilirea atat a marimii timpului liber de care dispun persoanele tinere din municipiul -ucuresti, cat si modalitatile de petrecere a acestuia .

+.2

Stabilirea obiectivelor " ipote%elor si variabilelor cercetarii

%:

Timp liber, agrement, servicii turistice

Cormularea obiectivelor consta in precizarea , la nivel operational, a informatiilor care sunt necesare in cercetarea de mar eting. @biectivele cercetarii sunt urmatoarele" &eterminarea dimensiunii timpului liber in medie pe zi Stabilirea modalitatilor de petrecere a timpului liber a9 In functie de venit b9 In functie de segmentul de varsta Stabilirea activitatilor preferate de petrecere a timpului liber &eterminarea nivelului cheltuielii pe care indivizii o aloca pentru petrecerea timpului liber in medie pe saptamana &eterminarea gradului de satisfactie pe care il au respondentii cu privire la marimea timpului liber &eterminarea gradului de satisfactie pe care il au indivizii referitor la modalitatea de petrecere a timpului liber

+.+

$efinirea colectivitatii cercetate" a unitatii de observare si a unitatii de sonda0

Colectivitatea cercetata este reprezentata de persoanele care dispun de timp liber din -ucuresti , cu varsta intre 11 si 3: de ani . ,nitatea de observare este reprezentata de individul cu varsta intre 11 > 3: de ani care locuieste in -ucuresti . ,nitatea de sonda0 este reprezentata de individul care locuieste in -ucuresti care are varsta cuprinsa intre 11 > 3: de ani .

+.(

-legerea metodei de recoltare

%3

Timp liber, agrement, servicii turistice

(ulegerea datelor, in functie modul de comunicare cu unitatea cercetata se va realiza printr'un interviu fata in fata . In functie de locul cercetarii , recoltarea datelor se va efectua pe strada iar modul de consemnare a raspunsurilor se va face prin inregistrarea raspunsului de catre operatorul de interviu . Perioada de realizare a cercetarii " $:'$/ aprilie $..: intre orele 1."..'1$".. si 13"..'1/".. .

+.1

Elaborarea chestionarului Chestionar

%r. Chestionar0000 'ata completarii000 1ra completarii000

2una (iua3 +a numesc 4 si sunt studenta la Academia de "tudii Economice. Ela oram un studiu referitor la marimea timpului li er si la modalitatile de petrecere ale acestuia, si ne!ati putea fi de un mare a*utor raspun(andu!ne la cateva intre ari. Toate informatiile furni(ate de d!vs sunt confidentiale si vor fi folosite doar in scopul acestei cecetari. 56 Locuiti in 2ucuresti7 K &A 8daca LnuM stop interviu9 .6 Lucrati d!vs sau vreun mem ru al familiei d!vs intr!unul din urmatoarele domenii7 %/ K #,

Timp liber, agrement, servicii turistice

K mar etingH studii de piata K mass'mediaH publicitateH relatii publice K nu 8daca da! la cel putin una din cele de mai sus, stop interviu9 -6 In ce categorie de varsta va incadrati7 Ksub 11 ani $: > 11 K %: > $3 K ): > %3 K 3: > )3 K 8daca se raspunde sub 11 ani!, stop interviu9

86 Cat timp li er aveti in medie pe (i 7 K sub 1 ore K intre 1'$ ore K peste $ ore 96 "unteti satisfacut de marimea timpului li er pe care il aveti la dispo(itie in medie pe (i 7 K da K nu K indiferent :6 Cum va petreceti timpul li er in general 7 ;puteti alege una sau mai multe variante de raspuns 6 Kvizionare TA Kcumparaturi Kvizite H intalniri cu prietenii Kiesiri din oras Kcititul presei Kiesiri la restaurant H terasaH fast food Kascultat muzica Kutilizare calculator H jucat la calculator Kspectacole de teatru, muzica, film Kgradinarit Kmers la -iserica

%1

Timp liber, agrement, servicii turistice <6 Care este suma de ani pe care o alocati in medie pe saptamana pentru petrecerea placuta a timpului li er7 Ksub :...... lei Kintre :......'1........ lei Kpeste 1........ lei =6 +entionati primele trei activitati in ordinea preferintelor dumneavoastra > Kvizionare TA Kcumparaturi Kvizite H intalniri cu prietenii Kiesiri din oras Kcititul presei Kiesiri la restaurant H terasaH fast food Kascultat muzica Kutilizare calculator H jucat la calculator Kspectacole de teatru, muzica, film Kgradinarit Kmers la -iserica +<primati' va opinia cu privire la urmatoarele propozitii " ?6 "erviciile care se refera la petrecerea timpului li er sunt diversificate in 2ucuresti . K Acord total K Acord K Indiferent K &ezacord K &ezacord total

5@6Calitatea serviciilor legate de petrecerea timpului li er in 2ucuresti *ustifica nivelul preturilor acestora . K Acord total K Acord K Indiferent K &ezacord K &ezacord total

556Reparti(ati 5@@ de puncte urmatoarelor elemente in functie de factorul care micsorea(a cel mai mult in opinia dumneavoastra timpul li er ;acordati criteriului mai important un numar mai mare de puncte comparativ cu restul criteriilor 6 > *unca NNNN TransportulNNN.. @bligatiile socialeNNN.. CamiliaNNNN... 5.6Care este nivelul dvs de pregatire7

%2

Timp liber, agrement, servicii turistice

K studii primare K studii medii K studii superioare 5-6Care a fost venitul d!vs. net in lei pe luna7 %........ OK lei :........ ' %........ K lei /........ ' :........ K lei Kpeste /........ 586Aamilia d!vs este alcatuita din > $'1 K persoane % K persoane ) K persoane K peste ) persoane

+.) +.* +.

Stabilirea marimii esantionului si alegerea metodei de esantionare 2relucrarea informatiilor -nali%a si interpretarea re%ultatelor

).