Sunteți pe pagina 1din 10

Generaliti: (aspecte istorice) Instalaiile eoliene pot avea o contribuie major la folosirea energiei regenerabile.

Criza petrolului din 197 a stimulat puternic !n "uropa dezvoltarea #i producia comercial a turbinelor eoliene pentru generarea energiei electrice. $ezvoltarea utilizrii energiei eoliene s% a !mbuntit continuu #i& !n ultima decad& energia electric produs din cea eolian a cunoscut o dezvoltare considerabil. 'urbinele au devenit mai mari& av(nd o eficien #i disponibilitate !mbuntite& iar parcurile eoliene au devenit mai importante. Consumul mondial de electricitate continu s creasc. )umeroase guverne europene #i%au propus obiective privind reducerea emisiei de dio*id de carbon !n scopul scderii !nclzirii globale. +pinia& larg acceptat& este c aceste obiective vor fi realizate& pe de o parte& folosind stimulente pentru economia de energie #i& pe de alt parte& prin e*ploatarea pe scar larg a energiei regenerabile. ,tilizarea instalaiilor eoliene reprezint o serioas opiune pentru realizarea acestor obiective. C(teva ri europene au planuri impresionante privind instalarea unui mare numr de generatoare eoliene !n viitor. C(teva guverne sprijin aceste aciuni cu ajutorul unor ta*e #i stimulente. )ord%vestul "uropei & cu rmuri v(ntoase #i o reeua electric ramificat #i puternic ofer posibiliti interesante pentru investiii #i dezvoltare a parcurilor eoliene. Principiu de baz 'urbinele eoliene e*trag energia v(ntului transfer(nd energia aerului care trece prin rotorul turbinei ctre palele rotrului. -alele rotorului au profil de arip& a#a cum este prezentat !n seciunea transversal din .igura 1. -lanul de rotaie al rotorului este controlat astfel ca s fie perpendicular pe direcia v(ntului. .lu*ul de aer rezultant pe pala rotorului (adic vectorul sum al vitezei v(ntului cu viteza local a rotorului) produce o diferen de presiune !ntre partea palei e*pus v(ntului #i cea opus. (/erul ce se scurge peste partea opus v(ntului circul la o vitez mai mare #i& deci& la o densitate #i presiune mai mici). /ceast diferen de presiune produce o for de !mpingere perpendicular pe rezultant flu*ului de aer. + component a acestei fore produce un moment mecanic de rotaie care rote#te rotorul #i a*ul. -uterea la nivelul a*ului poate fi utilizat !n mai multe moduri. 0ute de ani ea a fost folosit pentru mcinatul gr(ului sau pomparea apei& astzi instalaiile mari moderne& cu generatoare integrate& o convertesc !n energie electric.

viteza v(ntului

viteza remanent a v'ntului

Figura 1 Seciune trasversal a unei pale a rotorului indicnd vitezele i direciile


viteza ca de s rotaie a -lanul de rotaie al rotorului este controlat astfel fie perpendicular pe direcia direcia v(ntului. .lu*ul direcia de aer rezultant pe pala rotorului (adic vectorul sum al vitezei v(ntului cu de rotaie a viteza local a rotorului) produce o diferen de presiune !ntre partea palei e*pus v(ntului #i rotorului v'ntului rotorului

cea opus. (/erul ce se scurge peste partea opus v(ntului circul la o vitez mai mare #i& deci& la o densitate #i presiune mai mici). /ceast diferen de presiune produce o for de !mpingere perpendicular pe rezultant flu*ului de aer. + component a acestei fore produce un moment mecanic de rotaie care rote#te rotorul #i a*ul. -uterea la nivelul a*ului poate fi utilizat !n mai multe moduri. 0ute de ani ea a fost folosit pentru mcinatul gr(ului sau pomparea apei& astzi instalaiile mari moderne& cu generatoare integrate& o convertesc !n energie electric.

Ratele de putere i de eficien Masa n micare are o anumit energie. Aceast energie variaz n funcie de produsul masei i ptratul vitezei. Raportat la timp, acesta reprezint putere. Energia cinetic pe secund este:

unde1 P este puterea ()m2s sau 3)4 m este masa pe secund - de itul masic !"g#s$% v este viteza v(ntului (m2s). Aceast lege fizic este de asemenea aplica il aerului n micare. Masa aerului care trece prin rotor este considerat a fi un cilindru. &olumul cilindrului este dependent de aria suprafeei rotorului i de viteza v'ntului, adic lungimea cilindrului care trece prin rotor n unitatea de timp.

Aria masei de aer ce trece prin rotorul tur inei ntr-o secund este: m ( )Av unde1 este densitatea aerului (5g2 v este viteza v(ntului (m2s). Aceasta conduce la o important caracteristic: energia rezultat depinde de viteza v'ntului la puterea a treia. )4 )4 A este aria suprafeei rotorului !

Ca e*emplu& la viteza v(ntului de 6 m2s energia este de 178 32 bate cu viteza de 18 m2s energia crete la 1 97 32 la multiplicare cu opt a puterii.

. /tunci c(nd v(ntul

. $ublarea vitezei v(ntului conduce

*u poate fi convertit n energie util toat energia v'ntului de la a+ul rortorului. .olosind principii fizice& se poate arta c eficiena teoretic ma+im a puterii v'ntului este limitat la cca ,- .. Aceast limit este& de asemenea, numit coeficient de putere sau valoarea Cp. /n consecin, ecuaia de mai sus devine:

unde Cp este coeficientul mecanic de putere (la a*ul lent). !0p la 1a+ lent2 este definit ca eficiena conversiei energiei de la puterea v'ntului !nepertur at$ la cea mecanic de rota ie !n raport cu a+ul principal al tur inei, care este amplasat n aval fa de rotor i naintea cutiei de viteze. &iteza de rotaie a a*ului este egal cu cea a rotorului tur inei i, din aceast cauz se refer la 1a+ lent2. 0p poate fi, de asemenea, definit dup cutia de viteze, la a+ul de vitez mare al generatorului, numit 1a+ rapid2 sau la ieirea transformatorului, Cp din 1reea2$. 3uterea electric net la ieirea unei tur ine, eficienele mecanic i electric este dat de: , care ine seama de

unde1 este rata eficienei electrice !a energiei electrice$ !.$. Astzi, tur inele mari moderne sunt capa ile s realizeze o eficien net total, Ce & de :8 ; la :6 ; !n raport cu energia v'ntului nepertur at ntr-un tu cu seciune circular a crui arie transversal este egal cu aria rut a rotorului.

Eficiena turbinei
4olosirea unor instalaii eoliene mai nalte, a unor componente m untite i o mai un amplasare a condus la creterea eficienei cu 5-6 . anual n ultimii 7, ani. /n plus, fa de tendinele menionate, mai tre uie menionat faptul c parcurile eoliene 1off-s8ore2 au crescut n dimensiuni i numr. 9a nceput, tur inele 1off-s8ore2 au fost variante a:ustate ale te8nologiei folosite pe uscat, completate cu o protecie la apa marin srat. ;eneraia actual include modificri su staniale ca, de e+emplu, o vitez periferic a rotorului mai mare i ec8ipament nglo at pentru lucrri de mentenan. <ur inele tre uie s fie poziionate fi+ pe fundul mrii, pe aza unui proiect e+act. <re uie s se instaleze muli "ilometri de ca luri care conecteaz tur inele ntre ele i ntregul ansam lu la reea. 3entru a asigura o fia ilitate ridicat tur inelor, este necesar s fie efectuat mentenana efectiv a tur inelor. 3entru aceaste este nevoie de vase care s transporte ec8ipa de ntreinere la platformele tur inelor n condiii e+treme de vreme. ,nele dintre multele beneficii asociate energiei eoliene1 - Cresterea economica si crearea de locuri de munca. In 8 <& valoarea de turbine de eoliene instalate in "uropa a fost de 11 miliarde de euro. In 8 8 & piata anuala de energie eoliana in ," este de asteptat sa ajunga la 17 miliarde de euro. /pro*imativ 16 . persoane din ," erau incadrate in forta de munca a energiei eoliene in 8 ar putea crea pana la 76<& sfarsitul anului 8 de locuri de munca noi in ," in intervalul 8 =8 8 . <. Industria eoliana

- Curatarea mediului. In "uropa 69 giga>ati (?3) de energie eoliana instalati pana la < vor evita anual 1 < milioane de tone de C+ @ % ecAivalentul a peste 9 de milioane de automobile de pe sosele. /cest lucru se traduce intr%o crestere anuala de evitare de eliberare in atmosfera de C+ @ cu un cost de apro*imativ 8&: miliarde de euro.

- Independenta energetica. "uropa importa acum mai mult de jumatate din energie& o cifra care este de asteptat sa urce la 7 ; in urmatorii 8 pana la 7 de ani. Capacitatea industriei eoliene "uropene instalate de 69 ?3 este suficienta pentru a oferi putere pentru ecAivalentul a 79 milioane de gospodarii media ,". "nergia eoliana a permis natiunilor din ," sa evite plata costurilor de combustibil de 9&: miliarde de euro anul trecut.

Avanta e ale energiei eoliene


$intre toate sursele alternative de energie & energia eoliana inregistreaza la ora actuala cea mai semnificativa crestere. "nergia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea vantului. $esi este inca o sursa minora de energie electrica pentru majoritatea tarilor & productia energiei eoliene a crescut practic de 9 ori intre 1999 si 8 din ce in ce mai semnificativ. $ar cea mai importanta caracteristica a energiei eoliene este ca aceasta reduce poluarea mediului inconjurator cu o cantitate de peste < tone C+8(dio*id de carbon) anual. Principalele avanta e ale energiei eoliene sunt urmatoarele1 %emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera datorita faptului ca nu se ard combustibili4 %nu se produc deseuri4 %costuri reduse pe unitatea de energie produsa& s%a ajuns ca in unele tari energia eoliana sa coste mai putin decat cea rezultata din energia generata din combustibili4 %costuri reduse de scoatere din functiune & costurile sunt minime acestea putand fi integral reciclate. In prezent Bomania detine doar 77 de eoliene dar se preconizeaza ca in viitor productia de centrale eoliene pe teritoriul Bomaniei sa creasca semnificativ. -robabil cele mai bune locatii pentru centralele eoliene vor fi in $obrogea unde puterea vantului are o valoare mai semnificativa. In concluzie nu ne mai ramane decat sa sustinem proiectele de dezvoltare a centralelor eoliene si sa privim cu incredere in viitor. 6 si astfel ajungandu%se ca in unele tari ponderea energiei eoliene in consumul total de energie sa fie

Tehnologia turbinelor eoliene

Cutie de viteze Bulmentul principal

?irueta si anemometru generator

Intrerupator principal

$ulap de control2comanda Dotor de directionare Figura 4 = Seciune n tur ina eolian 'eAnologia turbinelor eoliene modern s%a dezvoltat rapid !n ultimele dou decade. -rincipiul de baz al turbine eoliene a rmas aproape nescAimbat #i const din dou procese de conversie realizate de componentele principale1 C rotorul care e*trage energia cinetic a v(ntului #i o converte#te !n cuplu generator4 C generatorul care converte#te acest cuplu !n energie electric #i o livreaz reelei. >ei pare simpl, o tur in eolian este un sistem comple+ n care se fructific cunotine din domeniul aerodinamicii, mcanicii, electrote8nicii i automaticii. Rotor i pale + turbin eolian modern are dou& de preferin trei& pale sau aripi. -alele sunt realizate din poliester !ntrit cu fibre din sticl sau carbon. $in motive comerciale& palele au

lungimi de la 1 m la 1

m #i cAiar mai mult. -alele sunt montate pe o structur din oel

numit butuc. /#a cum s%a menionat& anumite pale sunt ajustabile prin controlul ungAiului de !nclinare (EpitcA controlE). Nacel *acela poate fi considerat camera mainilor pentru tur in. Acest spaiu este realizat astfel nc't s se poat roti pe turnul !din oel$ ca s permit orientarea rotorului perpendicular pe direcia v'ntului. Aceasta se realizeaz de ctre un sistem de control automat legat la girueta care se afl pe nacel. 0amera manilor este accesi il din turn i conine toate componentele principale cum sunt ar orele !a+ul$ principal cu rulmentul su, cutia de viteze, generatorul, sistemul de fr'nare i sistemul de rotire !orientare$. Ar orele principal transfer cuplul rotorului la cutia de viteze. Cutia de viteze ? cutie de viteze este necesar pentru trecerea de la viteza relativ redus a rotorului !cca 5@ rotaii#minut pentru un diametru de ,5 m$ la cea a generatorului !7,@@ rotaii#minut$. Generator Fn mod curent& e*ist trei tipuri de tur ine eoliene. >iferena principal ntre aceste concepte se refer la generator i la modul n care eficiena aerodinamic a rotorului este limitat atunci c'nd viteza v'ntului este mai mare dec't cea nominal, cu scopul de a evita suprasarcina. 0a i n cazul generatorului, aproape toate tur inele instalate folosesc unul din sistemele urmtoare !vezi 4igura ,$: A generator asincron cu rotor !n scurtcircuit4 rotorA generator asincron cu du l alimentare !rotor o inat$% A generator sincron

?enerator asincron cu rotor in scurtcircuit

?enerator rotor asincron cu dubla alimentare

rotor ?enerator sincron

retea

retea

retea

convertor Condensatoare pentru compensare

convertor

Figura ! = Sisteme de generare aplicate la tur ine eoliene"

'urbinele eoliene din prima generaie au folosit generator asincron cu rotor !n scurtcircuit. $in cauza diferenei mari dintre viteza de rotaie a turbinei #i cea a generatorului& este necesar o cutie de viteze. Fnf#urarea rotorului este conectat la reea. /cest concept se nume#te Gviteza constant a turbinei eolieneEde#i generatorul asincron cu rotor !n scurtcircuit permite mici variaii ale vitezei rotorului (apro*imativ 1;). $eoarece generatorul asincron cu rotor !n scurtcircuit consum putere reactiv& care un este dorit& !n particular !n reele slabe& este necesar conectarea unor condensatoare pentru compensare. Celelalte dou sisteme de generare permit un factor 8 !ntre viteza ma*im #i minim a rotorului. /ceste nivele diferite de vitez sunt adaptate cu ajutorul electronicii de putere care decupleaz frecvena rotorului de cea a reelei. ?eneratorul asincron cu dubl alimentare utilizeaz electronica de putere pentru a alimenta !nf#urrile rotorului generatoului. .recvena curentului rotorului este variat astfel !nc(t frecvena curentului generat !n !nf#urrile statorului este potrivit cu cea a reelei la care este direct conctat. + cutie de viteze este necesar pentru a potrivi vitezele rotorului #i generatorului. ?eneratorul sincron conectat direct nu are nevoie de cutie de viteze. ?eneratorul #i reeaua electric sunt complet decuplate prin electronic de putere. Hiteza generatorului este mult mai mic dec(t a sistemelor indirecte astfel !nc(t la generator pot fi utilizate viteze mici4 acestea sunt u#or de recunoscut datorit diametrelor mari #i pro*imitii fa rotorul turbinei. Sistem de blocare <ur inele eoliene sunt ec8ipate cu un sistem de siguran ro ust incluz'nd un sistem aerodinamic de locare. /n cazuri de pericol sau pentru oprirea necesar mentenanei se folosete un disc de locare.

Sistem de control / comand <ur inele eoliene au sisteme de control#comand comple+e care folosesc computer i care pot, de asemenea s furnizeze informaii detaliate asupra strii tur inei. Adesea aceast informaie poate fi refcut i anumite funcii de control realizate printr%o cale de comunicare. ezvoltri viitoare /n prezent !5@@B$ tur inele eoliene cu o te8nologie verificat sunt disponi ile n gama 7&9 % 7 D3. Fn "uropa de &est atenia este ndreptat, n principal, spre gama de tur ine eoliene de 5-6 MC. <oate ntreprinderile de v'rf din domeniu au una sau mai multe tur ine eoliene de ordinul MC D un segment de pia. Fn anumite regiuni& de e*emplu n Europa de Eud, Asia i America 9atin cu o mai puin dezvoltat infrastructur sau unde ariile muntoase domin, tur inele eoliene fizic mai mici sunt mai adecvate. 3entru aceste motive, tur inele eoliene din gama @,F - 7,6 MC sunt mai cutate n toat lumea. 3rototipuri ale unor tur ine de , i B MC vor deveni comerciale ncep'nd cu 5@@B. Aceste tur ine sunt caracterizate de faptul c au a+ul la nlimea de 75@ m sau mai mult i au diametrul rotorului adesea mai mare de 77@ m. /n afar de cost urile !n continuare ridicate per D3 instalat al acestor turbine 9ID3& principal pro lem o reprezint greutatea i dimensiunile componentelor care sunt dificil de transportat pe structura rutier a Europei de &est. Anumii productori rezolv pro lema ofer ind aceste turbine numai pentru amplasament Go##s$oreE sau pentru amplasamente accesi ile pe ap. Alii rezolv aceast pro lem logistic, cel puin parial, prin construirea i instalarea turnurilor realizate prin montarea in%situ a unor elemente prefabricate din beton !n locul segmentelor tu ulare din oel. /n te8nologia eolian, urmtoarele evenimente sunt n curs sau sunt anticipate: A proporia te8nologiei cu rotor cu vitez varia il, incluz'nd electronic de putere modern, va crete% A n segmentul mai mare de 7 MC, cutia de viteze este una din cele mai sla e legturi necesit'nd frecvente operaii de mentenan sau c8eltuieli mari de reparaii sau nlocuire. Anumii productori ofer tur ine eoliene

fr transmisie care folosesc generatoare sincrone multipolare mari !cu diametre p'n la , m$. Ee o ine un proiect 8i rid care are un eta: cu cutie de viteze urmat de un generator sincron multipolar mai puin masiv. Ee consider c, n urmtorii ,-7@ ani, aceste diferite concepii se vor dezvolta.