Capitolul I: Introducere

Importanța energiei eoliene

Datorită epuizării rezervelor de combustibili fosili care sunt folosiți în mare parte în
centralele de producere a energiei electrice, la ora actuală se încearcă pe cât posibil să se folosească
resursele inepuizabile, din aceste resurse facând parte si energia eoliană. Deși folosită in trecut doar
pentru aplicatii de mică putere cu funția principală de a încărca acumulatorii, datorită progreselor
facute în domeniul magneților permanenți și al generatoarelor eoliene, astăzi sistemele de conversie
eoliană au ajuns la performanțe superioare performanțelor altor tipuri de centrale.
Studierea ecestei teme este foarte importantă pentru eficientizarea producerii energiei
regenerabile provenită din conversia energiei vântului și pentru soluționarea unor probleme legate
de mediu și de sistemul de conversie în sine. O problemă a eficientizării producerii de energie prin
conversie eoliană constă în variația vitezei vîntului, dar totodată și necesitatea unui vânt de cel puțin
5 m/s pentru a pune în funcțiune agregatele eoliene cu 3 pale (HAWT).

1.1 reglementări legislative

In martie 2007 Comisia europeană lansează Noua Politică Energetică a Uniunii Europene pe
termen mediu, 2007-2020, care se remarcă prin trei obiective importante: creșterea securitații
alimentarii cu energie, creșterea competitivității în domeniul energiei și reducerea impactului asupra
mediului. Ca parte componentă din această politică, sa convenit asupra unor ținte obligatorii pentru
creșterea cotei energiei regenerabile.
Dispozitii europene în vigoare:
- Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind promovarea
electricitații produse din surse de energie regenerabile.
- Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European si a Consiliului de promovare a utilizării
biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru transport.
- in 30 ianuarie 2008 Comisia Europeană a inaintat spre dezbatere, propunerea Directivă
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, o Directivă cuprinde toate cele trei
sectoare ale energiei regenerabile.
- Politica Uniunii Europene în domeniul energiilor regenerabile s-a concretizat în Directiva
2009/28/CE care unifică într-un singur act legislativ prevederi referitoare la energia electrică,
termică, (căldură şi frig) şi transport, produsă din surse regenerabile de energie, completată de
directiva 2010/31/CE, obiectivul principal la nivel UE27 fiind atingerea ţintei de 20% ca pondere a
energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
Agenția Internațională a Energiei estimează ca :
• in anul 2030, Europa va importa energie in proportie de 70%.
• resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani.
• gazele naturale mai sunt disponibile pentru inca 60 de ani de acum incolo.
• consumul actual va duce la epuizarea in 200 de ani a resurselor de cărbune.
Energia eoliană este considerata ca una din opțiunile cele mai durabile dintre variantele
viitorului, resursele eoliene fiind imense. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an,
echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie.[1] [1]- Adevărul, Forța vântului câștigă
teren pe piața energiei regenerabile, autor Laura Toma, 23 august 2007
Energia eoliană este folosită foarte mult în ziua de astăzi, și turbinele noi de vânt, mai
performante se construiesc in toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creștere in ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent
crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

1.1. Potentialul de dezvoltare al sistemului eolian

 Energia eoliană face parte din energiile regenerabile, aceasta este o sursă de energie
inepuizabilă generată cu ajutorul puterii vântului. Energia eoliană este atractivă atât din punct de
vedere ecologic:
- nu produce emisii in atmosferă,
- nu formeaza deseuri radioactive,
cât și din punct de vedere economic:
- ca sursă energetică primară, vântul nu costă nimic.

Noile cerinte in domeniul dezvoltării durabile au determinat statele lumii să iși pună
problema cum să producă energia și să crească cota de energie produsă pe baza energiilor
regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajează statele implicate să reducă emisiile de gaze cu efect
de seră. Acest acord a dus la adoptarea unor politici naționale de dezvoltare a eolienelor și a altor
surse ce nu degajă bioxid de carbon.
Trei factori au determinat ca soluția centralelor eoliene să devină foarte importantă:
• noile cunostințe în dezvoltarea electronicii de putere;
• îmbunătățirea performanțelor aerodinamice în conceperea turbinelor eoliene;
• sprijinul financiar național pentru implantarea de noi eoliene.
Sursele regenerabile sunt a doua resursă in lista de producție globală de energie electrică.
Energia electrică produsă din surse regenerabile provine in principal din conversii de energii
primare, respectiv din centralele hidroelectrice (92%) și din combustibilii regenerabili și deseuri
(5%).
Cu toate că au înregistrat un ritm de creștere foarte accelerat în ultimii ani, energia
geotermală, energia solară și a vantului (eoliană) contribuie cu mai putin de 21%.

În anul 2014, energiile regenerabile erau responsabile pentru acoperirea a 18% din energia
consumată la nivel mondial. Potrivit actualelor strategii naționale în energetică, ponderea energetică
regenerabilă urmează să ajungă la 21% în anul 2030. Însă o dublarea a ponderii acestor energii ar
ajuta la atingerea obiectivului mondial, referitor la reducerea efectului de seră și limitarea creșterii
temperaturii mondiale la sub două grade Celsius, cum s-a stabilit la summitul de la Paris de anul
2013. [2] [2]- http://www.agerpres.ro/economie/2016/03/17/irena-dublarea-ponderii-energiilor-
regenerabile-ar-aduce-economii-de-4-200-miliarde-de-dolari-pe-an-09-10-24

Proiectele României in domeniul energiei eoliene

Parcul eolian CEZ (companie ceha) de la Fantanele și Cogealac se întinde pe o suprafață de
600 de hectare și este cel mai mare parc eolian din Europa, acest loc de frunte a fost deținut de
parcul eolian Whitelee din Scoția. Parcul energetic a fost construit in trei etape.

Prima constă în construirea a 34 de turbine eoliene, în zona de est a localitatii Fantanele; cea
de-a doua etapă presupune construirea celor 105 turbine, în zona de vest a comunei; în ultima etapă,
sau montat 101 turbine în apropierea comunei Cogealac. Din cauza unor probleme cu autoritățile
locale, finalizarea proiectului a fost făcută la sfârșitul anului 2012.

Odată finalizat proiectul, parcul eolian va putea produce o energie egală cu cea a unui reactor de la
Cernavodă (600 megawati). O singură turbină eoliană a fost proiectată pentru a putea produce 2,5
megawati. Turbina eoliană va incepe sa produca energie de la o viteză a vantului de 3 m/s.
 Fig.1.1. Ponderea energiilor regenerabile în Romania [sursa ? ?]

Energia vântului
Cum se formează vântul.
În fiecare oră pământul primeşte 1014 kWh de energie solară. Doar 1-2% din energia solară se
transformă în energie eoliană. Acest indiciu întrece de 5-10 ori cantitatea energiei transformată în
biomasă de către toate plantele Pământului.
Vântul este rezultatul degajării energetice a soarelui şi se formează datorită încălzirii
neuniforme pe suprafeţa Pământului. Mişcarea maselor de aer se formează datorită diferenței de
temperatură dintre două puncte de pe glob, astfel aerul se deplasează dintr-o gegiune in alta
influențat de presiuni diferite, așa se formează vântul.

Caracteristicile Vânturilor şi clasificarea lor

Vântul se caracterizează prin două componente: direcţie şi viteză.
Direcţia vântului este unghiul format între direcţia nordului geografic şi vectorul vânt. Se
exprimă de obicei în grade (°) sau în puncte cardinale şi intercardinale. Direcţia poate fi modificată
de forţa de abatere (forţa Coriollis), generată de mişcarea de rotaţie a Pământului care determină
abaterea spre dreapta a corpurilor în mişcare în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică.
Se poate considera că abaterea pe ocean este între 40°÷45° faţă de direcţia gradientului, iar pe uscat
de 20°÷25°.
Viteza vântului este viteza de deplasare a masei de aer. Se poate exprima în m/s, km/h sau în
noduri. Viteza este modificată de forţa de frecare – 135° faţă de viteza vântului. Vântul de la
altitudini înalte are viteze mai mari datorită lipsei forţei de frecare (la 400÷500 m altitudine dispare
forţa de frecare).
Vântul poate avea viteze într-un domeniu foarte diferit. Pentru a caracteriza intensitatea
acestora, se foloseşte scara Beaufort.
Tabelul nr. 1 Scara beaufort de măsurare a intensităţii vanturilor.
Grd Efectul viteza m/s viteza Caracteristici observabile
Beaufort vântului km/h

0 Calm 0-0,5 0-1 Fumul se ridica vertical

1 Aproape liniştit 0,6-1,7 2-6 Fumul este purtat de vânt

2 Puţin vânt 1,8-3,3 7-12 Se simte vântul pe fată. Foşnesc

frunzele
 3 Vânt slab 3,4-5,2 13-18 Frunzele şi crenguţele sunt în mişcare

4 Vânt potrivit 5,3-7,4 19-26 Se ridica praf şi bucăţi de hârtie

5 Vânt puţin tare 7,5-9,8 27-35 Copacii mici se balansează. Pe ape apar
unde

6 Destul de tare 9,9-12,4 36-44 Agită crengi mari. Sârmele de telegraf

şuiera

7 Vânt tare 12,6-15,2 46-54 Agită copaci întregi. Se înaintează cu

greu

8 Vânt puternic 15,3-18,2 55-65 Rupe crenguţe de copaci. Nu se poate

înainta

9 Vijelie 18,3-21,5 66-77 Provoacă avarii mici construcţiilor.

10 Vijelie 21,6-25,2 78-90 Provoacă avarii însemnate

puternică construcţiilor. Smulge copacii

11 Tempesta 25,9-29,0 91-104 Rar întâlnită. Distrugeri la scară mare

12 Uragan peste 29 peste Calamitate naturală

104

[4] [4]- http://revista.meteo.ro/stiinta-natura/cum-se-formeaza-vantul/

Fig.1.3. Distributia teritoriala a energiilor regenerabile [3] [3]- MEF- 2007

1.2. Istoricul eolienelor

Energia eoliană este una din cele mai vechi surse de energie regenerabilă. În istoria
energeticii ca sursa energetică, vântul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani, incă de la începutul
civilizației energia vântului se utiliza în navigația maritimă. Se presupune că egiptenii străvechi se
deplasau cu pânze cu 5.000 ani în urmă. În jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului se utilizau
masini eoliene cu axă de rotatie verticală, se utilizau pentru macinarea grănelor. Instalatiile eoliene
(mori cu elicele conectate la turn) asigurau funcționarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din
Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor, ce functionau cu ajutorul energiei vântului,
sunt una din cele mai mari performanțe din evul mediu, în sec. XIV olandezii au imbunătățit
modelul morilor de vânt și au inceput utilizarea largă a instalațiilor eoliene pentru măcinarea
boabelor, așadar moara de vânt este stramosul generatoarelor eoliene.
 Fig.1.4. Moara de vânt
Mai târziu, morile se orientau dupa directia vântului si au fost puse pânze pentru a capta mai
bine energia vântului.

Fig.1.5. Moara de vânt cu pânze din zona etnografica Dobrogea de sud

(sursa: www.cimec.ro)
Prima moară de vânt cu pale profilate a aparut in secolul doisprezece. Chiar dacă era foarte
simplă, este totusi o dovadă de cercetare aerodinamică a palelor. Acestea au fost utilizate în
principal pentru pomparea apei sau pentru macinarea grâului.
În perioada Renașterii, inventatorii celebri ca Leonardo da Vinci s-au interesat foarte intens
de morile de vânt, ceea ce a contribuit la numeroase inovatii. De atunci, morile s-au inmulțit și în
Europa.
Revoluția industrială a oferit un nou inceput pentru morile de vânt, prin aparitia de noi
materiale in ansamblarea lor. În consecință, utilizarea metalului a permis modificarea formei
turnului și creșterea considerabilă a mașinilor pe care le numim pe scurt "eoliene" (Fig. 1.6.).
 (Fig. 1.6.) Eoliana moderna
(sursa http://www.babilim.co.uk/)
1.3. Importanța Eolienelor

Conversia eoliană este una dintre cele mai disponibile tehnologii de energie regenerabilă,
fiind un domeniu în care au avut loc numeroase realizări, care au contribuit la creșterea
randamentului generării de electricitate. Între 1991 și 2006, capacitatea utilizării energiei eoliene
din Uniunea Europeană a crescut, aproximativ cu 33 % pe an. În anul 2012 în România au fost
instalaţi 923 MW, aceasta reprezintă o creştere de 94% a capacităţii eoliene totale din ţara noastră.
Capacitatea cumulată de energie eoliană a României a atins 1905 MW la sfârşitul lui 2012, depăşind
estimările făcute de ANRE precum şi planul naţional de acţiune pentru energia regenerabilă
(PNAER).

http://incomemagazine.ro/articole/romania-a-5-a-putere-europeana-in-materie-de-energie-eoliana

Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului prin transferarea momentului cinetic al
aerului aflat în mișcare către paletele rotorului. Puterea care poate fi generată de turbină depinde de
densitatea aerului, de viteza vântului și de dimensiunea turbinei. Rotoarele majoritații turbinelor
sunt orientate spre vânt și se mișcă în funcţie de direcţia vântului. Energia este concentrată într-un
ax rotativ și este transformată în electricitate. Argumente în sprijinul energiei eoliene:

• Este o sursă de energie ecologică, fără emisii de gaze poluante.

• Furnizează energie la costuri scăzute.

• Reprezintă o importantă mare în industria exporturilor.

• Deși modifică peisajul, totuși în jurul său se pot desfășura fara influențe negative activităţi
agricole/industriale.

• Se poate instala atât pe uscat, cât și în larg.

Energia eoliana prezinta și cateva dezavantaje, anume:

 Resursa energetică relativ limitată, datorită nestabilității vitezei vantului și numarului redus de
amplasamente posibile. Un exemplu: (potentialul Romaniei de productie de energie eoliana este
de 14.000 megawati. Pana in prezent, exista cereri pentru o capacitate de 10.000 de megawati,
din care au fost aprobate doar 2.000 de megawati).
 Poluarea sonora (sunt prea zgomotoase).
 Riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, dacă viteza vantului depașește limitele admise la
proiectare. Oricat de mare ar fi limita admisă, intotdeauna există posibilitatea ca ea să fie
depașită.

Harta eoliană a României

• Pentru scopuri energetice ne intereseaza zonele în care viteza medie a vântului este cel putin
egala cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului.
• vitezele egale sau superioare pragului de 4m/s, (redate prin nuante de albastru), se regăsesc
in Podișul Central Moldovenesc și mai ales in Dobrogea.
• peste 8m/s, sunt redate prin culoare mai inchisa, repartizate indeosebi pe vârfurile cele mai
inalte ale Lantului Carpatic.

Fig.1.10. Harta eoliana a României [sursa???]

2.7. Potentialul energetic eolian al României. Perspective de utilizare

[http://retele.elth.ucv.ro/Bratu%20Cristian/EGCE/007%20-%20Curs%207%20-%20CEEG%20-
%20Conversia%20energiei%20eoliene.pdf pag.2] În strategia de valorificare a surselor
regenerabile de energie, potenţialul eolian declarat este de 14000 MW (putere instalată), care poate
furniza o cantitate de energie de aproximativ 23000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a
potenţialului teoretic, şi trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi
economică.

Puterea instalată în România în instalațiile eoliene,

Până la sfârșitul anului 2015

 Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
MW 10 14.1 462 850 1165 2600 2954 2977

România are cel mai ridicat potenţial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene,
sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent.

În România s-au facut evaluarile principalelor zone favorabile în ceea ce priveste energia
eoliana. Ele cuprind partea de nord a litoralului Marii Negre, inclusiv platforma continentala care
beneficiaza de vânturi cu viteze medii multianuale de 5-7 m/s, zona muntilor înalti - platoul
Muntilor Semenic, Muntii Carpati, - dealurile subcarpatice de curbura si altele, cu vânturi cu
viteze medii de 6-10 m/s, în cea mai mare parte a anului, zona de dealuri si paduri din Dobrogea si
Sudul Moldovei, cu vize de cca 5,5 m/s. În aceste zone s-au identificat si pozitii favorabile pentru
instalarea centrelor eoliene totalizând de 550 MW, cu o medie de utilizare de 2500 h/an. Aceasta
este potentialul economic care ar putea fi instalat pe termen mediu (pâna în anul 2010): expertii au
facut estimari conform carora potentialul pe termen lung va fi de cca 3 000 MW. Pentru aceste
centrale eoliene se efectueaza lucrari experimentale vizând asimilarea industriala a turbinelor
eoliene de 100 kW cu ax vertical la Tulcea si a turbinelor eoliene de 300 kW cu ax orizontal la
Semenic. Pentru Sulina sunt în faza de proiect turbinele de 1000 kW cu ax orizontal.

Distribuția vitezei vântului pentru înălțimea de 50 m