97

Articol bibliografic

Integrarea biomasei lignocelulozice conceptul de producere de energie regenerabila

KUSCH Sigrida*, Maria V. MORARb
a

Universitatea din Stuttgart, Instiutul pentru Inginerie Sanitar a, Managementul Apei si Gestionarea DeseurilorSolide, Bandtaele 2, 70569 Stuttgart, Germaia bUniversitatea de Stiin_e Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca, Facultatea de Agricultura, Manastur 3 5, 400372 Cluj Napoca, Romnia
Primit n data de 17 mai 2009; primit n forma finala dupa recenzie n 28 mai 2009; acceptat n 15 iunie 2009 Disponibil online din 15 august 2009

Rezumat n toate _arile Europei, au nceput sa fie utilizate diferite biomase lignocelulozice pentru producerea de energie regenerabila. Dintre acestea, putem aminti: reziduurile agricole (paie, paie ce con_in dejec_ii) sau frac_iuni din deseuri municipale solide disponibile n cantita_ii mari, nsa pu_in din acest poten_ial este utilizat la momentul de fa_a. n aceasta lucrare sunt prezentate diferite op_iuni ce includ scheme de transformare a biomasei lignocelulozice n energie regenerabila. Nu toate deseurile au un con_inut adecvat tratarii lor cu ajutorul tehnicilor disponibile cum este digestia anaeroba, producerea de etanol sau valorificarea termica. n lucrarea de fa_a este prezentat un tablou general al op_iunilor de utilizare a masei lignocelulozice att pentru a produce biocombustibili, ct si pentru integrarea biomasei n procese de digestie anaeroba. Este discutat, de asemenea si conceptul de biorafinare.
Cuvinte cheie: lignoceluloza, bioenergie, biocombustibili, biogaz, biorafinare

1.Introducere Pe plan mondial, n ultimii ani a crescut tot mai mult gradul de constientizare a publicului asupra schimbarilor climatice si a necesita_ii reducerii impactului uman asupra mediului.Luarea n considerare a emisiilor de gaze de sera este strns legata de actualul context al energiei. Dintre sursele poten_iale de energie alternativa, lignocelulozele au fost identificate ca surse de prima importan_a pentru biocombustibili si alte produse cu valoare adaugata [13].
Autorul caruia i se va adresa coresponden_a Tel.: ++49 711 68565409; Fax: ++49 711 68563729 e-mail: sigrid.kusch@iswa.uni-stuttgart.de

Lignocelulozele sunt prezente n frac_iuni mari de deseuri municipale solide, reiziduuri de la culturile agricole, gunoiul de grajd de la animale, resturi de lemne, deseuri forestiere sau culturi agricole energetice [26]. Focusing on residuals, it

can be stated that lignocelluloses such as agricultural, industrial and forest residuals account for the majority of the total biomass present in the world [12]. Global crop residues alone were estimated at about 4 billion Mg for all crops and 3 billion Mg per annum for lignocellulosic residues of cereals [14]. Exisa diferite tehnologii de conversie a biomasei lignocelulozice; tehnologiile principale sunt disponibile comercial n perspectiva si pot urma
Disponibil online la adresa www.proenvironment.ro

ProEnvironment
ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

98

KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

cai descries n tabelul 1. n Europa, generarea clasica de energie din surse lignocelulozice consta n particular din incinerarea substaturilor lemnoase sau a paielor, iar biogazul este produs din material degradabil anaerob. Bioetanolul se gaseste deja pe pia_a europeana, dar este vorba n principal de produc_ia de etanol din plante bogate n glucide, ceea ce reprezinta la momentul de fa_a cel mai nalt nivel de dezvoltare n domeniu, n timp ce utilizarea lignocelulozelor este subiectul unor cercetari n desfasurare.
Tabelul 1. Principalele alternative ale utilizarii furnizorilor de energie din biomasa lignocelulozica Purtatorul de energie Conversia Utilizarea principala Nivelul de dezvoltare Pelete de lemn, pelete de paie Termica Caldura, electricitate Cel mai nalt nivel de dezvoltare Biogaz Biocimica Caldura, electricitate Cel mai nalt nivel de dezvoltare Etanol, etil butyl-eter ter_iar (ETBE) Biocimica Combustibil, aditivi (Cel mai nalt nivel de dezvoltare, n cazul culturilor), ce con_in lignoceluloze: scara pilot Combustibili Fischer-Tropsch (FTF); Combustibili lichizi si pe baza de biomasa (BTL) Termochimica Combustibil Scara pilot Metanol; Metanolpna la combustibili sintetici (MTS) Termochimica Combustibil, posibile cellule de combustibil Hidrogen Termochimica Combustibil, posibile cellule de combustibil Scara pilot Biocimica Combustibil, electricitate, caldura

Nivel de cercetare

2. Biocombustibili din lignoceluloze Se discuta mult despre bioetanol ca despre combustibilul viitorului mai ales pentru motoarele cu combustie. Cu toate acestea, costurile de produc_ie sunt nca ridicate. Cnd se utilizeaza culturi, n mod obisnuit peste 80% din costul total de produc_ie este reprezentat de costul materiei prime [2] si astfel, utilizarea deseurilor poate avea o influen_a decisiva n reducerea drastica a costurilor globale. n mod obisnuit, bioetanolul este produs din materii prime celulozice, cum sunt: tulpinile de porumb, paiele, reziduul celulozic rezultat de la prelucrarea treistiei de zahar, celuloza de la prelucrarea materiilor lemnoase, iarba din specia Panicum vigratum si deseuri municipale solide [2]. Cnd se utilizeaza biomasa lignocelulozica, pretreatmentul este un factor important n realizarea unor produc_ii mari de etanol [6]. Prelucrarea lignocelulozelor n etanol are loc n patru etape principale: pretratarea, hidroliza, fermentarea si purificarea produsului. Prin hidroliza, polimerii carbona_i sunt converti_i n glucide monomere, care apoi fermenteaza producnd etanolul. Scopul oricarui pretratament consta n ruperea nvelisului ligninei si distrugerea structurii cristaline a celulozei n vederea transformarii acesteia n substrat mult mai accesibil enzimelor care vor converti polimerii glucidelor n glucide fermentabile [20]. Un pretratament efficient si economic ar trebui sa ndeplineasca urmatoarele cerin_e: producerea de fibre celulozice reactive la atacul enzimelor, evitarea distrugerii hemicelulozelor si celulozei, evitarea formarii posibililor inhibitori ai enzimelor hidrolitice si microorganismelor de fermentare, minimalizarea necesarului de energie, reducerea costurilor pentru micsorarea volumului materiilor prime, reducerea costurilor pentru materialele de construc_ie a reactoarelor de pretratare, producerea unor cantita_i mi mici de reziduuri, consumul unor cantita_i mici de szbstan_e chimice sau, unde este posibil, lipsa consumului acestor si utilizarea substan_elor chimice ieftine [27]. Metodele de pretratare sunt subiectul unei intense activita_i de cercetare n desfasurarere peste tot n lume. Posibilele metode de tratament pot fi clasificate dupa cum urmeaza, desi nu toate au fost sufficient de bine puse la punct pentru a deveni fezabile pentru a fi aplicate proceselor ce se

desfasoara la scara industriala [27]: Pretratamente fizice: macinarea (moara cu bile, moara cu doua sisteme de rota_ie, moara cu ciocane, moara coloidala,moara cu vibroenergie), iradierea (raze gamma, unde electronice, microunde), altele (tratamente hidrotermice, abur de nlta presiune, expansiunea, extruziunea, piroliza) Pretratamente prin metode fizico-chimice si chimice: explozia (explozia cu abur, explozia cu fibre de amoniac, explozia cu CO2, explozia cu 99
KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

SO2), tratamentul cu substan_e alcaline (tratamentul cu hidroxid de sodium, ammoniac, sau sulfite de amoniu), tratamentul cu acizi acid sulfuric, acid clorhidric, acid fosforic), tratamentul cu gaze (dioxid de clor, dioxid de azot, dioxid de sulf), adaugarea agen_ilor oxidan_i (peroxidul de hidrogen, oxidarea umeda, ozonul), extrac_ia ligninei cu solven_i (extrac_ia etanol - apa, extrac_ia benzen apa, extrac_ia etilenglicol apa, extrac_ia butanol apa, extrac_ia cu agen_i de marire de volum). Pretratamente biologice: cu fungi si actinomicete. Desi s-a stabilit ca biomasa lignocelulozica reprezinta materia prima cea mai promi_atoare, _inndu-se cont de marea sa disponibilitate si costul redus, producerea de combustibil biotehnologic din lignoceluloze nu a fost implementata la scara comerciala [3]. Combustibilii de tip Fischer - Tropsch sunt genera_i prin procese de sintaza speciale si ofera oportunitatea utilizarii combustibililor cu compozi_ie speciala bine definita, ap_i sa respecte toate limitele impuse de emisie n aer. Hidrocarburile C1 pna la C35 sunt roduse prin utilizarea gazelor de sinteua (H2 si CO). Gazele de sinteza pot fi produse din gazul natural dar si dintr-o varietate dstul de mare de biomasa solida. Totusi aceste tehnologii sunt foarte complexe, investi_iile sunt costisitoare si viabilitatea economica trebuie stabilita cu multa precau_ie. Demn de men_ionat este faptul ca exista mai multe uzine pilot n Europa si n lume [21]. Combustibilii de tip Fischer-Tropsch ar putea fi integra_i n infrastructura existenta si ar putea deveni combustibili pentru motoarele cu ardere. Metanolul si hidrogenul sunt considera_i combustibilii viitorului. Totusi aceasta necesita o infrastructura noua si foarte costisitoare.

Disponibilitatea acestora n viitor depinde n mare masura de posibilitatea crearii unei asemenea infrastructuri. Factorii care influen_eaza o asemenea produc_ie nu sunt numai de ordin ethnic. Decisive vor fi, politicile generale, viabilitatea economica a unei asemenea solu_ii, precum si cadrul legislative. 3. Digestia anaeroba ce conduce la biogaz si biohidrogen Digestia anaeroba ce are ca rezultat produc_ia de biogas reprezinta la momentul de fa_a o tehnica de vrf n prelucrarea materiilor prime agricole, substraturilor municipale si apelor reziduale industriale. n ferme, aceasta poate deveni o sursa de venit suplimentara, transformnd fermierul n producator de energie [24]. n present, se poate observa tendin_a de a utilize culturile energetice, de tipul porumbului siloz, sau a ntregii plante de porumb siloz, pentru producerea de biogas. Pentru ca nu sunt dezirabile nici monoculturile nici competi_ia acestora pentru a fi utilizate ca materie prima n alimenta_ie, materiile prime pentru produc_ia energetica ar trebui sa ia n considerare materiile prime lignocelulozice, cum sunt paiele, reziduurile agricole si materialele de ntre_inere a peisajului [8]. n plus, aceste materiale au costuri mult mai accesibile dect biomasa cultivata, factor care influen_eaza viabilitatea economica a unei asemenea facilita_i de producere a biogazului. Producerea de biogaz din biomasa lignocelulozica este un process lent (fara aplicarea pretratamentului substratului anterior digestiei) dar sigur. Metanul provine n cea mai mare parte din hemiceluloze si nu din lignina care nu poate fi degradata de microorganismele anaerobe. La fel ca si n cazul altor cai biochimice de conversie, n digestia anaeroba a acestui tip de substrat, enzimele trebuie sa distruga ini_ial bariera ridicata d elignina, pentru a avea acces la componentele degradabile. Rata reac_iei este legata direct de suprafa_a pe care ac_ioneaza bacteriile hidrolitice [28]. Reducerea dimensiunilor particulelor este o metoda adecvata de intensificare a producerii metanului din substraturi lignocelulozce de tipul paielor si dejec_iilor ce con_in aceste componente ct sunt utilizate ca ngrasamnt natural, dar gradul de utilizare realizabil nu se ridica la nivelul poten_ialului total de producere a metanului [13]. Pentru a mari disponibilitatea acestui tip de biomasa pentru degradarea anaeroba, sunt utilizate

tehnici de pretratament adecvate dar sofisticate. Se cunosc diverse tehnologii fizice si chimice de pretratare, inclusiv tehnici de pretratare termochimice sau care utilizeaza ultrasunetele; se mai utilizeaza si diversi aditivi sau distrugerea structurii lignocelulozice cu ajutorul presiunii aburilor, toate avnd drept scop intensificarea degradabilita_ii anaerobe a biomasei [17, 23, 31]. Totusi, la scara mica, este dificil sa se ob_ina o viabilitate economica acceptabila. Implemetarea etapelor suplimentare de pretratare n vederea cresterii produc_iei de biogas, necesita utilizarea unor facilita_i situate ntr-o ferma n care sunt de interes facilita_i reduse n care se realizeaza digestia. Digestia anaeroba a biohidrogenului este o alternativa care este intens cercetata peste tot n lume. Hidrogenul este considerat ca principalul purtator de energie cu poten_ial ridicat de nlocuire a combustibililor fosili n viitor. Este vorba n particular de hidrogenul provenit din biomasa ce include diferite deseuri organice, ca sursa versatila si regenerabila de energie ce prezinta o atractivitate speciala [7, 25]. Producerea de biohidrogen prin fermentarea la ntuneric este un poces foarte similar 100
KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

producerii conven_ionale de biogaz, dar n care condi_iile specifice ale procesului sunt men_inute n vederea producerii de hydrogen prin activitatea metabolica a microorgansimelor. n general, valorile pH-ului situate ntre 5,0 si 5,5 au fost considerate optime [11, 16, 22]. Bacteriile producatoare de hidrogen au nevoie sa fie mboga_ite n popula_ie microbiana, ceea ce se poate realiza prin diferite tehnici cum ar fi tratamentul inoculului sau reciclarea cu acizi, baze, cloroform, socuri fierbin_i sau aerare [30]. Biomasa lignocelulozica are un con_inut de 70 pna la 80% glucide si ar putea constitui materia prima ideala pentru produc_ia fermentativa de hidrogen [5]. La fel ca si n cazul altor cai de conversie biochimica, identificarea si optimizarea metodelor de pretratament necesare pentru a disponibiliza glucidele pentru consumul microbian este una dintre provocarile cheie ale ingineriei. 4. Biorafinarea si conceptele de integrare Pe lnga faptul ca reprezinta o sursa de producere a energiei, biomasa lignocelulozoica are poten_ialul de a servi unor scopuri multiple. Nu esista nsa o concuren_a ntre diferitele op_iuni. Cea

mai nalta valorificare s-ar pute ob_ine prin divizarea componentelor individuale si utilizarea acestora pe cai optime, cu scopul valorificarii complete a materialului. Printe posibilele op_iuni de utilizare merita men_ionate n special: Producerea de electricitate si combustibili Producesarea de substan_e chimice Precursori pentru produse industriale cum ar fi plasticul biodegradabil Utilizarea ca amendamente ale solului. Ideea asa numitei biorafinari cnsta n prelucrarea bioresurselor cum este biomasa provenita din agricultura sau silvicultura pentru a produce energie si o larga varietate de procursori chimici si materiale bazate pe resurse bio. n cadrul acestui concept, substan_ele chimice specifice platformelor industriale, cum este acidul acetic, combustibilii lichizi de tipul bioetanolului si materialele plastice biodegradabile cum sunt polihidroxialcanii pot fi produse din lemn si alte tipuri de biomasa lignocelulozica [10]. La momentul de fa_a, n ciuda disponibilita_ii n cantita_i mari, biomasa lignocelulozica nu este utilizata pe scara larga pentru producerea de substan_e chimice, ca factor negativ putnd fi men_ionata eterogenitatea substratului [4]. Frac_ionarea biomasei lemnoase n componente majore este discutata n cadrul conceptului de biorafinare [1]. S-a constatat faptul ca lemnul delignificat ar putea constitui o materie prima adecvata pentru producerea de biohidrogen prin fermenta_ie la ntuneric [15]. Spre exemplu, acesta ar putea constitui un punct de plecare n cadrul conceptului de biorafinare. Se cunoaste faptul ca lignina are poten_ialul de a mbunata_i stabilitatea mecnica mterialelor plastice biodegradabile produse din resurse agricole. Materialul delignificat ar putea fi astfel utilizat pentru a produce biohidrogen prin fermenta_ie la ntuneric. Producerea de biohidrogen si biogaz poate fi eficient cuplata n doua reactoare n serie, alimentate cu rezultatul digestiei de la reactorul de hidrogen ce va servi ca materie prima ideala pentru etapa metanogenica [9, 29]. Identificarea componentelor urmatoare sau alternative din fluxul tehnologic al procesului ar putea conduce n acest fel la valorizarea universala si eficienta a substratelor. O abordare holistica a valorificarii biomasei lignoceluozice necesita sa se ia n considerarea durabilitatea op_iunilor alese. Daca conceptele sunt orientate n prea mare masura spre producerea de

energies au utilizare industriala, aceasta poate avea chiar repercusiuni asupra protec_iei mediului. Daca reziduurile provenite de la culturi, cum sunt paiele, nu mai sunt lasate pe cmp, aceasta va conduce la scaderea con_inutului de substan_a organica a solului. n timp ce digestia anaeroba va avea ca rezultat un produs de digestie care va putea fi adus napoi n camp pentru a furniza nu numai nutrien_ii dar si substan_a organica, valorificarea termica si producerea biocombustibililor de genera_ia a doua va avea drept rezultat consumul complet al biomasei si drept consecin_a caren_e n elemente nutritive si substan_a organica. Necesarul solului n aceste elemente difera n limite largi si trebuie stabilita la nivel local. Doar masa lignocelulozica ce se gaseste n surplus fa_a de cerin_ele solului n substan_a organica trebuie luata n considerare pentru op_iunea de tratare si consum complet al substratului. n regiunile n care exista ngrijorare cu privire la scaderea con_inutului de substan_a organica a solului, trebuie acordata o aten_ie speciala digestiei anaerobe chair si atunci cnd recuperarea energiei nete este scazuta n compara_ie cu cea ob_inuta n cazul aplicarii altor tehnologii alternative cu consum total de biomasa. n ceeea ce priveste importan_a reziduurilor culturilor pentru con_inutul solului n substan_a organica, se recomanda ca sa se acorde prioritatea principala utilizarii dejec_iilor animale si dejec_iilor solide municipale pentru produc_ia generala de biocombustibili [14].Stabilirea de terenuri de cultura pentru producerea de materie prima pentru transformarea acesteia n combustibili se recomanda sa ia n considerare zonele situate n zonele agricole marginale, sau chiar terenuri degradate, fapt ce se 101
KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

considera ca prezinta un caracter durabil puternic, precum si beneficii pentru mediu [14], cum a fost cazul mpaduririi zonelor degradate [18]. Compostarea merita men_ionata ca op_iune de tratare a deseurilor organice. Aceasta produce un material ce poate fi utilizat ca amendament al solului. Compostarea biomasei elibereaza si energie sub forma de caldura, dar aceasta energie nu poate fi recuperata economic [19]. Un concept foarte valoros include procesul n doua etape ce consta n digestia anaeroba urmata de compostare. n Germani, din anul 2009 Legea Energiei Regenerabile garanteaza materii prime la costuri avantajoase pentru

electricitatea ob_inuta din biogas n facilita_i de tipul celor descrise anterior. 5. Concluzii Biomasa lignocelulozica are poten_ialul de a deveni elemnentul cheie n cresterea viitoare a cantita_ii de bioenergie generata. Disponibilitatea sa universala n cantita_i mari, precum si faptul ca este utilizata n mica masura la ora actuala sunt motive pentru care biomasa lignocelulozica este considerata ca una dintre cele mai promi_atoare resurse pentru viitorul producerii de bioenergie. Caile de conversie biochimica, n particular producerea de biogaz si fermenta_ia etanolica sunt privite ca alternative atractive din punct de vedere economic, la procesele termochimice. Caile biochimice includ o etapa de hidroliza. Structura cristalina a celulozei, zona de suprafa_a accesibila, protejarea de catre lignina, precum si nvelisul hemicelulozic sunt factori care contribuie la rezisten_a acestei biomase la hidroliza enzimatica [20]. Pretratamentele pot mbunata_i semnificativ produc_ia de energie si trebuie private ca element cheie n conversia biochimica a lignocelulozelor. Trebuie acordata o mare aten_ie integrarii no_iunii de biomasa lignocelulozica n conceptul de biorafinare. Tebuie re_inut faptul ca biomasa lignocelulozica de tipul reziduurilor culturilor sau compostului are un rol important n stabilizarea con_inutului de substan_a organica a solului. Utilizarea lignocelulozei pentru producerea de energie nu trebuie sa se realizeze pe seama reducerii pe o perioada lunga a productivita_ii solului. Bibliografie
[1]Amidon, T.E.; Wood, C.D.; Shupe, A.M.; Wang, Y.; Graves, M.; Liu, S.J. 2008, Biorefinery: Conversion of woody biomass to chemicals, energy and materials. Journal of Biobased Materials and Bioenergy 2, pp. 100200 [2]Balat, M.: Bioethanol as a vehicular fuel: a critical review. Energy Sources Part A, vol. 31, 2009, pp. 12421255 [3]Balat, M.; Balat, H.; Oz, C., 2008, Progress in bioethanol processing. Progress in Energy and Combustion Science 34, pp. 551-573 [4]Binder, J.B.; Raines, R.T. 2009, Simple chemical transformation of lignocellulosic biomass into furans for fuels and chemicals. Journal of the American Chemical Society 131, pp. 1979-1985 [5]Datar, R.; Huang, J.; Maness, P.C.; Mohagheghi, A.; Czemik, S.; Chornet, E., 2007, Hydrogen production from the fermentation of corn stover biomass pretreated

with a steam-explosion process. Int. J. Hydr. Energy 32, pp. 932-939 [6]Demirbas, A., 2008, Products from lignocellulosic materials via degradation processes. Energy Sources Part A, vol. 30, pp. 27-37 [7]Fountoulakis, M.S.; Maniosa, T., 2009, Enhanced methane and hydrogen production from municipal solid waste and agro-industrial by-products co-digested with crude glycerol. Bioresource Technology, pp. 3043-3047 [8]Gerath, H.; Sakalauskas, A.; Koehn, J.; Knitter, C.; Geick, T.; Boettcher, R., 2008, Extension of the raw material basis for the production of biogas through an efficient conversion of biomass. Agronomy Research 6, pp. 199-205 [9]Han, S.K.; Shin, H.S., 2004, Performance of an innovative two-stage process converting food waste to hydrogen and methane. J. of the Air & Waste Management Association 54, pp. 242-249 [10]Huang, H.J.; Ramaswamy, S.; Tschirner, U.W., 2008, Ramarao, B.V.: A review of separation technologies in current and future biorefineries. Separation and Purification Technology 62, pp. 1-21 [11]Jun, Y.S.; Yu, S.H.; Ryu, K.G.; Lee, T.J., 2008, Kinetic study of pH effects on biological hydrogen production by a mixed culture. J. Microb. Biotechn. 18, pp. 1130-1135 [12]Kumar, R.; Singh, S.; Singh, O.V., 2008, Bioconversion of lignocellulosic biomass: biochemical and molecular perspectives. Journal of Industrial Microbiology & Biotechnology 35, pp. 377-391 [13]Kusch, S.; Oechsner, H.; Jungbluth, T., 2008, Biogas production with horse dung in solid-phase digestion systems. Bioresource Technology, pp. 1280-1292 [14]Lal, R., 2008, Crop residues as soil amendments and feedstock for bioethanol production. Waste Management 28, pp. 747-758

102

KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

[15]Levin, D.B.; Islam, R.; Cicek, N.; Sparling, R., 2006, Hydrogen production by Clostridium thermocellum 27405 from cellulosic biomass substrates. Int. J. Hydr. Energy 31, pp. 1496-1503 [16]Liu, D.W.; Liu, D.P.; Zeng, R.J.; Angelidaki, I., 2006, Hydrogen and methane production from household solid waste in the two-stage fermentation process. Water Research 40, pp. 2230-2236 [17]Liu, H.W.; Walter, H.K.; Vogt, G.M.; Vogt, H.S.; Holbein B.E., 2002, Steam pressure disruption of municipal solid waste enhances anaerobic digestion kinetics and biogas yield. Biotechnology and Bioengineering, pp. 121-130 [18]Metzger, J.O.; Huttermann, A., 2009, Sustainable global energy supply based on lignocellulosic biomass from afforestation of degraded areas. Naturwissenschaften 96, pp. 279-288

[19]Montoneri, E.; Savarino, P.; Bottigliengo, S.; Boffa, V.; Prevot, A.B.; Fabbri, D.; Pramauro, E., 2009, Biomass wastes as renewable source of energy and chemicals for the industry with friendly environmental impact. Fresenius Environmental Bulletin 18 (2), pp. 219-223 [20]Mosier, N.; Wyman, C.; Dale, B.; Elander, R.; Lee, Y.Y.; Holtzapple, M.; Ladisch, M. 2005, Features of promising technologies for pretreatment of lignocellulosic biomass. Bioresource Technology 96, pp. 673-686 [21]Munack, A.; Krahl, J., 2007, Generation and utilization of bio-fuels national and international trends. Clean Soil Air Water 35, pp. 413-416 [22]Pan, C.M.; Fan, Y.T.; Hou, H.W., 2008, Fermentative production of hydrogen from wheat bran by mixed anaerobic cultures. Ind. Eng. Chem. Res. 47, pp. 5812-5818 [23]Petersson, A.; Thomsen, M.H.; Hauggaard-Nielsen, H.; Thomsen, A.B., 2007, Potential bioetanol and biogas production using lignocellulosic biomass from winter rye, oilseed rape and faba bean. Biomass & Bioenergy, pp. 812-819 [24]Ranta, O.; Molnar, A.; Gheres, M.; Deac, T. 2008, The agriculture as energy producer (B). ProEnvironment 2, pp. 39-41 [25]Sikora, A., 2009, Hydrogen production by microorganisms. Postepy Mikrobiologii, pp. 465-482 [26]Sims, R., 2003, Biomass and resources bioenergy options for a cleaner environment in developed and developing countries. Elsevier Science, London, UK, [27]Taherzadeh, M. J.; Karimi, K., 2008, Pretreatment of lignocellulosic wastes to improve ethanol and biogas production: a review. International Journal of Molecular Sciences, pp. 1621-1651 [28]Tong, X.; Smith, L.H.; McCarty P.L., 1990, Methane fermentation of selected lignocellulosic materials. Biomass, pp. 239-255 [29]Ueno, Y.; Fukui, H.; Goto, M., 2007, Operation of a two-stage fermentation process producing hydrogen and methane from organic waste. Env. Sci. Tec. 41, 14131419 [30]Wang, J.; Wan, W., 2008, Comparison of different pretreatment methods for enriching hydrogen-producing bacteria from digested sludge. Int. J. Hydr. Energy 33, pp. 2934-2941 [31]Yadvika; Santosh; Sreekrishnan, T.R.; Kohli, S.; Rana, V., 2004, Enhancement of biogas production from solid substrates using different techniques a review. Bioresource Technology, pp. 1-10