HIDROGENUL ENERGIA VIITORULUI

Dependena energetic a U.E.

Aproximativ 50% din energia consumat n cadrul U.E. provine din ri care nu sunt membre ale U.E. Fr schimbarea nivelul produciei energetice i innd cont de creterea previzibil a consumului, aceast dependen va ajunge la 70% pn n 2030

 Anul 1986 este anul n care s-a definit conceptul de dezvoltare durabil dup cum urmeaz: "satisfacerea necesitilor prezentului fr a ipoteca capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti". Acest concept implic interesul dezvoltrii a noi surse de energie i minimizarea reziduurilor care afecteaz mediul. Combustibilii fosili se prezint ca o resurs finit i economic limitat, inducnd emisii ce afecteaz mediul i contribuie la schimbarea climatului.

Tratatul de la Kyoto
n 1997, prin tratatul de la Kyoto s-a fixat ca obiectiv reducerea cu 5,2% a reziduurilor de gaz cu efect de ser pe plan mondial, pn n 2010 fa de 1990. Uniunea European promite o reducere cu 8% a emisiilor pentru 2010, i fiecare din membrii si i-au asumat propria cot a emisiilor, innd cont de particularitile fiecrei ri.

 Astfel a aparut problema cautarii unor altor tipuri de combustibili cu efect aproape nul asupra mediului, avand in vedere ca sursele regenerabile au un procent foarte mic din totalul de energie produs.
13,8

PETROL

6,8

34,8

GAZE

CARBUNE

NUCLEARE
23,5

21,1

SURSE REGENERABILE

 Una dintre problemele ridicate de sursele de energie reutilizabile, este stocarea. Energia electrica este de obicei utilizata ca atare, iar pentru stocarea ei exista deja soluii. In ce privete energia solara si eoliana, insa, stocarea acestor forme de energie pentru utilizare este destul de greu de realizat, de aceea a aprut si noua varianta cu hidrogenul, un combustibil 100% nepoluant, daca motoarele care l folosesc ca si combustibil au o ardere corecta. [1]

Proprieti ale hidrogenului care l recomand ca vector de energie

Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai uor dect aerul. Hidrogenul se condenseaz la -252.77C iar greutatea specifica a hidrogenului lichefiat este de 71 g/L, ceea ce ii confer cea mai mare densitate de energie pe unitatea de masa intre toi combustibilii si purttorii de energie: 1 kg de hidrogen conine la fel de multa energie ca si 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol. Arderea hidrogenului in motoare cu combustie interna sau turbine de gaze produce emisii neglijabile de noxe. Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura, emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hidrogen si aer sau oxigen singurul produs de reacie este apa distilata.

Celula de combustie
O celula de combustie electrica are o structura foarte simpla, fiind constituita din trei straturi suprapuse: unul este anodul, al doilea este electrolitul, al treilea este catodul. Procesul de producere a energiei electrice prin celule de combustie este exact inversul electrolizei. In procesul electrolizei, prin aplicarea unui curent electric apa este descompusa in componentele sale gazoase, oxigen si hidrogen. In celulele de combustie aceste doua componente gazoase se unesc pentru a forma apa si se elibereaz electroni, care formeaz curentul electric

Aplicaii care utilizeaz hidrogenul sau care ar putea sa utilizeze hidrogenul in viitor

Maini ecologice pe baza de hidrogen

Autovehiculele cu hidrogen, care eman n atmosfer numai vapori de ap, par s fie cea mai bun soluie pentru circulaia urban din anii care vin. Hidrogenul poate fi ars n motor, aa cum arde i benzina, sau poate produce energie electric, prin intermediul unor celule de combustie. Ambele metode presupun arderea hidrogenului pentru a furniza energia necesar deplasrii vehiculului. Astfel, dintre firmele care au produs deja maini cu celule de combustie menionm: Toyota, Hyundai, BMW, Daimler Chrysler, Ford, General Motors, Honda, Mazda, Nissan, Morgan Motor Company i Volkswagen ntre ele, singura care a construit i a vndut deja autobuze cu celule de combustie a fost Daimler Chrysler, care a produs mainile Mercedes-Benz Citaro, cumprate de primria Londrei nc din octombrie 2005.

Un prototip valabil pentru viitorul apropiat este aa numita Hysun3000, prezentata la recentul Congres al Celulelor de Combustibil din Stuttgard, a fost condusa din Berlin pana in Barcelona, consumnd mai puin de 3 litri de combustibil hidrogen. Constructorii spera ca succesul acestui test sa atrag atenia publica nspre celulele de combustibil, ca alternativa
la combustibilii fosili.

Case care produc energie proprie pe baza de hidrogen

n Marea Britanie s-a realizat o central termic de apartament care funcioneaz numai cu hidrogen. Ideea de a folosi aceste dispozitive i n cadrul locuinelor aparine britanicilor, care deja au o cas experimental n care curentul electric i cldura sunt produse prin arderea hidrogenului. Neavnd nc un sistem de distribuie a hidrogenului, n apropierea casei din oraul Lye, situat lng Stourbridge, n West Midlands, a fost construit o mic central de obinere a hidrogenului din gazul metan livrat de sistemul naional. n interiorul casei se afl ns numai un minigenerator, de dimensiunile unui frigider, n care are loc trecerea hidrogenului prin celulele de combustie. Acesta produc 1,5 kilowai de electricitate i 3 kilowai sub form de energie termic.

Avion pe baza de hidrogen

Primul avion pe hidrogen pilotat de un om a fost lansat de o echipa de ingineri germani. Aparatul zboar numai cu ajutorul energiei generate de celulele de hidrogen. Denumit Antares DLR-H2, avionul are un motor cu o viteza maxima de 750 km si un timp de operare de aproximativ 5 ore. Cercettorii din spatele acestui proiect au declarat ca energia pe baza de hidrogen este nc la ani deprtare de a deveni o sursa primara de combustibil, insa avnd in vedere beneficiile aduse mediului, hidrogenul ar trebui privit drept combustibilul verde
al viitorului.

Centrale electrica pe baza de hidrogen

Guvernul de la Abu Dhabi a anunat c e gata s investeasc 15 miliarde de dolari pentru a realiza cea mai mare central electric pe baz de hidrogen din lume. Pentru c nu se va arde hidrogen pur, ci unul obinut din prelucrarea gazului de sond, amestecul de gaze arse va conine aburi i o oarecare cantitate de dioxid de carbon. Acesta din urm va fi presurizat i pompat n sondele de petrol, pentru a stoarce ct mai bine rezervele de iei.

Concluzii
Evaluand efectele trecerii economiei mondiale la sistemul energetic bazat pe hidrogen, se constata ca:

- poluarea mediului prin producerea energiei nu va mai fi o problema; - toate natiunile vor putea dispune de suportul tehnic pentru a produce energia necesara in limitele propriilor granite; - transportul de marfuri si de persoane va fi mai usor de efectuat si mai ieftin de intretinut; - economia hidrogenului va determina transformari industriale comparabile cu cele produse in industrie de microelectronica; - economisirea zilnica a zeci de milioane de litri de combustibil va avea un impact deosebit asupra industriei in general si a industriei petrochimice in special; Hidrogenul, in calitate de carburant, este din ce in ce mai mult considerat ca reprezentand solutia, atat de constructorii de automobile, de ecologisti, cat si de guverne, care nu doresc sa impuna masuri impopulare destinate limitarii circulatiei auto. Utilizarea hidrogenului se va extinde de la alimentarea telefoanelor mobile pana la centrale electrice de putere.