Hidrogenul este unul dintre subiectele momentului în industria energetică.

Se vorbește deja
despre o cursă între marile state ale lumii pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului, un
combustibil nepoluant, considerat sursa de energie a viitorului.
Putem afirma, fără teama
de a greși, că hidrogenul este
unul dintre elementele esențiale
ale Universului nostru, având o
pondere de aproximativ 75% din
masa acestuia. Etimologic,
cuvântul ‘’hidrogen’’ vine din
limba greacă și s-ar traduce prin
“a crea/a face apă’’. Un alt
amănunt interesant este faptul că
hidrogenul este cel mai ușor
element chimic, cu o masă atomică de 1,00794 u.a.m (unitate atomică de masă) și un conținut
energetic foarte ridicat. El nu apare în natură în formă pură, ci întotdeauna legat chimic de alte
elemente.
De asemenea, hidrogenul este legat de toate organismele vii și are un potențial enorm în
ceea ce privește energia. Este o sursă care poate fi folosită pentru a genera energie electrică prin
intermediul apei, deoarece cele mai mari cantități de hidrogen se găsesc în acest element (H2O).
Dacă apa este descompusă în constituenții săi (hidrogen și oxigen), hidrogenul poate fi
utilizat ca materie primă, combustibil sau entru transportul și stocarea de energie. Cel mai
important aspect însă, este faptul că nu emite CO2 (dioxid de carbon) și nu poluează aerul atunci
când este utilizat.
Folosirea hidrogenului în procesul de producere de energie poate fi o variantă foarte bună
deoarece valoarea energetică a acestuia, coroborată cu greutatea, este, cel puțin interesantă: 1 kg
de hidrogen conține la fel de multă energie ca 2,1 kg de gaz natural sau 2,8 kg de benzină.
Cum este produs hidrogenul?
Hidrogenul poate fi produs printr-o varietate de procese, însă ne vom îndrepta atenția asupra
celor mai importante trei dintre ele. Aceste căi de producție sunt asociate cu o gamă largă de
emisii, în funcție de tehnologia și sursa de energie utilizate și au implicații diferite în ceea ce
privește costurile și cerințele privind materialele.
 1. Hidrogenul bazat pe energie electrică
Acest concept se referă la hidrogenul produs prin electroliza apei (în electrolizor, alimentat cu
energie electrică). Emisiile de gaze cu efect de seră ale întregului ciclu de viață al producerii de
hidrogen pe bază de energie electrică depind de modul în care este produsă energia electrică.
Electroliza apei reprezintă descompunerea apei în gazele oxigen și hidrogen ca urmare a
trecerii unui curent electric prin apă. Reacția standard are un potențial de -1.23 V, ceea ce
înseamnă că în mod ideal necesită o diferență de potențial electric de 1,23 de volți pentru a putea
descompune apa

.
2. Hidrogenul pe bază de combustibili fosili

Este vorba despre hidrogenul produs printr-o varietate de procese care utilizează combustibili
fosili ca materie primă, în special reformarea gazelor naturale sau gazeificarea cărbunelui.

Acest tip de hidrogen reprezintă cea mai mare parte a hidrogenului produs astăzi. Emisiile de
gaze cu efect de seră generate de producția de hidrogen din combustibili fosili de-a lungul
întregului ciclu de viață sunt ridicate.

2
 3. Hidrogenul din surse regenerabile
Este hidrogenul produs prin electroliza apei (în electrolizor, cu energie electrică) și cu energia
electrică produsă din surse regenerabile. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția
de hidrogen din surse regenerabile de-a lungul întregului ciclu de viață sunt aproape de zero.
Hidrogenul din surse regenerabile poate fi, de asemenea, produs prin reformarea biogazului (în loc
de gazul natural) sau prin transformarea biochimică a biomasei, dacă este în conformitate cu
cerințele de durabilitate. Acest tip de hidrogen mai este numit „curat” sau „verde” și este considerat
viitorul în ceea ce privește producerea de energie.
Hidrogenul verde se poate adăuga într-o rețea de gaze naturale și astfel putem reduce
emisiile de dioxid de carbon, devenind mai prietenoși cu mediul înconjurător.

3
 Este „hidrogenul verde” o soluție viabilă pentru viitorul energiei?
În luna iulie 2020, Comisia Europeană a stabilit două strategii pentru sistemul energetic al
viitorului și pentru hidrogenul „verde”. Sistemul energetic actual al Uniunii Europene generează
până la 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră, iar această situație nu mai poate continua în
acest ritm, potrivit oficialilor și a agențiilor de protecție a mediului. Din acest motiv, Europa trebuie
să își schimbe abordarea și să devină neutră climatic până în 2050.
Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate
cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul
verde european.
Până în acest moment, se preconizează o trecere în 3 faze la tehnologiile care au la bază
„hidrogenul verde”:
1.În perioada 2020-2024 Uniunea Europeană va sprijini sprijini instalarea unei capacități de
cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru
2.În perioada 2025-2030, se dorește ca hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a
sistemului energetic integrat al Uniunii Europene, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de
electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de
hidrogen regenerabil în UE.
3. Între 2030 și 2050, se dorește ca tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabili să ajungă
la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Hidrogenul verde” în România. Premise și avantaje

România este o țară care produce hidrogen de mult timp pentru diferite utilizări industriale.
Hidrogenul face parte din producția industrială de gaze chimice inflamabile și presurizate și are
reglementări bine definite. Totuși, nu există niciun proces simplificat pentru stimularea producției
de hidrogen, în special al celui regenerabil, atât pentru propunerea de energie,cât și pentru
mobilitate.

4
 Este versatil și poate fi folosit în varii domenii, precum industrie, transporturi, construcții
producerea de energie electrică sau de căldură, precum și sub formă de combustibil pentru
autovehicule.
Producerea de „hidrogen verde” va stabiliza piața de producere și distribuire a energiei
electrice și a căldurii. Se preconizează că folosirea acestuia va produce un surplus, care va putea
fi folosit în ajutorarea mai multor consumatori la un preț mai bun.
Se preconizează faptul că multe dintre costurile combustibililor, a energiei electrice și a
căldurii vor scădea vizibil după ce producerea de „hidrogen verde” va deveni ceva normal.
Care sunt avantajele hidrogenului?
Hidrogenul reprezintă aproximativ 2% din mixul energetic al UE, din care 95% este produs
prin arderea de combustibili fosili, ceea ce degajă 70-100 milioane de tone de CO2 în fiecare an.
Potrivit cercetărilor, energiile regenerabile ar putea furniza o parte substanțială din mixul energetic
european până în 2050. În acest mix hidrogenul ar putea reprezenta până la 20%, respectiv între
20-50% din necesarul de energie în transporturi și între 5-20% din necesarul în industrie.
O economie bazată pe hidrogen regenerabil poate reduce semnificativ impactul asupra
încălzirii globale față de o economie bazată pe combustibili fosili.
El este folosit în principal ca materie primă în procesele industriale, dar și drept combustibil
pentru rachete spațiale.
APLICATII ALE HIDROGENULUI VERDE
a)Înlocuirea materiilor prime existente pe bază de hidrogen
Poate cea mai evidentă utilizare pentru hidrogenul verde este pur și simplu înlocuirea
cantităților mari de gaz care sunt deja produse utilizate metode cu emisii ridicate de carbon
pentru a satisface nevoile industriilor. Pe baza cifrelor Agenției Internaționale pentru
Energie,  38,2 milioane de tone metrice (MT) de hidrogen au fost folosite pentru rafinarea
petrolului în 2018; alte 31,5 tone au mers către producția de amoniac.

Fabricarea oțelului este o altă țintă potențială pentru hidrogenul verde, mai multe organizații
dezvoltând procese de fier reduse direct care utilizează gazul pentru a elimina oxigenul din
minereu, potrivit NREL.

În 2015, piața totală a materialelor prime pe bază de

hidrogen din SUA sa ridicat la 10 MT, iar McKinsey estimează
că aceasta ar putea crește între 13 MT și 14 MT până în 2030.

b)Încălzire

Decarbonizarea sistemelor de încălzire rezidențiale și

comerciale este o provocare majoră în țările care se
bazează în prezent pe gaze naturale pentru a face treaba. Un răspuns imediat – deși

5
parțial – la această problemă este amestecarea hidrogenului verde în gaz natural pentru a
reduce conținutul de carbon al acestuia din urmă.

6
 Dar acest lucru este probabil să fie util
doar în locurile în care prețurile gazelor
naturale sunt relativ ridicate, cum ar fi în
Europa. Și există limitat pentru cât de
departe pot merge.

„Amestecarea până la 20% hidrogen (pe

bază de volum) este probabil să fie fezabilă
pentru aplicațiile de gaze naturale, deși nu
toate sistemele de conduită de gaze
naturale sunt construite din materiale care
pot rezista la această concentrație”, au
declarat cercetătorii NREL. într-un articol publicat în august.

c)Stocarea energiei
O utilizare multă lăudată a
hidrogenului verde este utilizat
pentru producerea de energie
electrică prin intermediul pilelor
de combustie. Dar există
provocări semnificative de
depășit.
Dacă hidrogenul este produs din
energie regenerabilă prin electroliză,
eficiența dus-întors de la AC la CURENT
alternativ scade la aproximativ 35 la sută,
cu mult sub eficiența de 95 la sută care
poate fi obținută cu bateriile.

Cu toate acestea, un studiu NREL  publicat la începutul acestui an a constatat că ar avea

financiar sens să se utilizeze hidrogenul verde pentru aplicații de stocare a energiei cu o
durată de 13 ore sau mai mult – și care să folosească tehnologia de astăzi.

e)Combustibili alternative
Deși este utilizat pe scară largă în scopuri industriale, extinderea producției de hidrogen
pentru o gamă mai largă de aplicații ridică provocări legate de distribuție și depozitare.
O modalitate de a obține în jurul acestor lucruri de a converti gaz extrem de volatile și
inflamabile într-un combustibil ceva mai maleabil, cum ar fi amoniac sau metan. Cu toate
acestea, deoarece energia s-ar pierde în această conversie, probabil că ar merita să se facă
numai în cazul în care rezultatul este relativ mare.

Prin urmare, spune NREL , “Oportunitățile de piață sunt susceptibile de a fi determinate fie de

dorința de a utiliza dioxidul de carbon, fie de capacitatea de a adapta anumite produse care pot
fi dificil de produs direct din gaze naturale.”

f) Vehicule cu pile de combustie

Alimentarea vehiculelor cu pile de combustie este una
dintre cele mai citate aplicații pentru hidrogenul verde. Dar
rămâne de văzut dacă vehiculele cu pile de combustie pot
câștiga tracțiunea pe măsura ce piețele auto se întorc de la

7
motoare cu ardere internă la mașini din ce în ce mai competitive din punct de vedere al
costurilor, alimentate cu baterii.
„În următorii 10 ani, există probabilități de utilizare mai atractive pentru hidrogenul verde
decât introducerea acestuia în mașini”, a declarat Colin McKerracher, șeful departamentului de
transport avansat din cadrul firmei de analiză Bloomberg New Energy Finance.

Excepția ar putea fi în zonele de transport specializate, cum ar fi camioanele grele sau

stivuitoarele. McKinsey estimează că există o piață imediată pentru 25.000 de stivuitoare și alte
vehicule cu pile de combustie care manipulează materiale în SUA, comparativ cu doar 7.600 de
mașini alimentate cu hidrogen pe șosea.

BIBLIOGRAFIE
https://despreenergie.ro/cum-poate-deveni-hidrogenul-sursa-de-energie-a-viitorului/-

https://evonews.ro/evonews/5-aplicatii-timpurii-pentru-hidrogenul-verde/