CHE reprezentative echipate cu

turbine Kaplan
Exemple de CHE echipate cu turbine Kaplan:
John Day Dam (pe fluviul Columbia, în Nord-Vestul SUA)
 Construcţia a început în 1958. CHE John Day Dam este echipată cu 16 turbine Kaplan, puse în
funcţiune între 1968 şi 1971. Rotorului turbinei are 6 pale şi un diametru exterior de 7.925 m
 Puterea unei turbine în regim nominal de funcţionare este de 135 MW, putând atinge 155.3 MW la
suprasarcină. Deci, puterea instalată în centrală poate varia între 2160 MW şi 2485 MW. Căderea
netă este de 28.7 m în regim nominal [conform datelor din 1997].
 CHE John Day Dam = centrală-baraj. Clădirea centralei este în jumătatea stângă a fluviului,
urmată în cealaltă jumătate de fronturile deversante, iar către malul drept sunt scări de peşti şi
apoi ecluza pentru navigaţie. Şi pe malul stâng sunt scăriţe de peşti.

sala mașinilor
Scăriţe de peşti
(EN: Fish ladders, Fish bypass)

Barajul John Day (fluviul Columbia)

Scăriţe de peşti
Exemple de CHE echipate cu turbine Kaplan:
Sistemul hidroenergetic și de navigaţie
(SHEN) Porţile de Fier I, pe Dunăre
 Amplasare: la circa 15 km amonte de Turnu Severin
 SHEN în parteneriat cu Serbia (fostă Iugoslavia), cu 12 turbine
Kaplan, cu PIF în 1971 (6 turbine în centrala românească de
pe malul stâng şi 6 în centrala sârbească de pe celălalt mal al
Dunării) + 2 ecluze (1 RO și 1 RS) + 14 fronturi deversante.
 Inițial, puterea totală instalată a fost de 2100 MW, fiecare
turbină având 175 MW. Diametrul exterior al rotorului turbinei
= 9.5 m. La nivelul anului de PIF a fost cea mai mare turbină
Kaplan existentă în lume (record mondial).
 În 1998 a început retehnologizarea hidroagregatelor. După
retehnologizare, puterea totală instalată a atins valoarea de 2334
MW. În prezent, puterea unei turbine = 194.5 MW. Debitul
instalat variază în intervalul 870010080 m3/s. Debitul de calcul
al unei turbine = 732 m3/s. Căderea netă medie = 27.17 m.
 Rotorul turbinei are un diametru exterior = 9.5 m, fiind printre
cele mai mari turbine Kaplan din lume.
 Puterea instalată în prezent în centrala românească = 1167
MW. Într-un an mediu hidrologic (cu debitul mediu multianual
= 5520 m3/s), producția anuală de energie a centralei românești
Porțile de Fier I = 5241 GWh/an (5.24 TWh anual reprezintă de
18 mai puțin decât producţia record de energie a CHE Itaipú).
rotorul hidrogeneratorului
SHEN Porţile de Fier I
(după retehnologizare – mai 2003)

arborele turbinei

pală rotorică

fusul palelor
directoare ogiva

aparatul director rotorul turbinei

SHEN Porţile de Fier I (iulie 2008)
Exemple de CHE echipate cu turbine Kaplan:
CHE Turnu, pe Oltul mijlociu (amonte de Cozia)
Echipată cu 2 turbine Kaplan (PIF 1982). Puterea unei turbine = 35 MW, deci puterea
instalată în centrală = 70 MW. Debitul instalat = 330 m3/s. Căderea brută = 24 m.

rotor
turbină

lac amonte

pale aparat director vedere din aval

CHE și CHEAP reprezentative
echipate cu turbine bulb
 CHE echipate cu turbine bulb:
SHEN Porţile de Fier II, pe Dunăre
 Amplasare: la circa 80 km în aval de SHEN Porţile de Fier I, în zona
în care Dunărea se ramifică și formează 2 brațe ce cuprind între ele
insula Ostrovul Mare. Brațul secundar (în stânga insulei) este
denumit brațul Gogoșu sau Dunărea Mică.
 SHEN în parteneriat cu Serbia (RS), fostă Iugoslavia. Lucrările au
început la finele anului 1977. Amenajarea hidroenergetică de la
Porţile de Fier II cuprinde două centrale de bază (1 RO și 1 RS),
amplasate pe brațul principal al Dunării (în drepata insulei
Ostrovul Mare), echipate fiecare cu câte 8 turbine bulb (cu un
diametru al rotorului de 7.5 m), puse în funcţiune în 1986, respectiv
două centrale suplimentare, cu câte 2 turbine bulb, identice cu
cele din centralele de bază. Turbinele din centrala suplimentară din
România, numită CHE Gogoşu, au fost puse în funcţiune în 1994,
iar cele aferente celei suplimentare din Serbia au fost puse în
funcţiune în 2000.
 Sunt 3 ecluze (2 RO și 1 RS) și în total 14 fronturi deversante (7 RO
pe barajul Gogoșu + 7 RS pe barajul de pe brațul principal al
Dunării).
 Puterea fiecărei turbine bulb este de 27 MW, deci considerând
totalul de 20 de turbine bulb, puterea totală instalată în SHEN
Porțile de Fier II = 540 MW, dintre care 270 MW în partea
românească a amenajării Porţile de Fier II. Debitul instalat este de
8500 m3/s. Căderea netă = 7.45 m. Randamentul maxim = 94%.
Centrale hidroelectrice cu acumulare prin
pompare (CHEAP) echipate cu turbine axiale
CHEAP = Pumped-Storage Power Plants

Turbina bulb poate avea funcţionare reversibilă. În România, echipează CHE de pe

Olt-aval, de exemplu: CHE Ipoteşti pe Oltul inferior, echipată cu 4 turbine bulb
reversibile (PIF 1986). Puterea unei turbine = 13.25 MW, deci puterea instalată în
centrală = 53 MW. Debitul instalat = 500 m3/s. Căderea brută = 13.5 m.

În general, turbinele bulb reversibile echipează centralele electrice maree-motrice

(Tidal Power Plants)
Exemplu de centrală electrică maree-motrice:
CHE La Rance, din Franța
Cea mai mare centrală maree-motrice din lume,
dotată cu 24 turbine bulb, puse în funcţiune între 1966
şi 1967 (cu 4 pale rotorice şi diametrul rotorului de 5.35
m). Puterea unei turbine este de 10 MW, deci puterea
totală instalată în centrală = 240 MW.
În urma retehnologizării, în 1997, turbinele iniţiale au
fost înlocuite cu turbine bulb reversibile. În prezent,
CHE La Rance produce energie prin turbinare pentru
două sensuri de curgere ale apei, anume şi la flux şi la
reflux, însă poate funcţiona şi în ciclu de pompare.
Unghiul de aşezare a palelor rotorice variază de la -50 la
+350 în funcţie de sensul curentului.
În regim de turbinare, în sensul de curgere directă
dinspre bazinul de retenţie către mare, puterea unei
turbine este de 10 MW, la o căderea netă maximă de 11 m
şi debit turbinat de 110 m3/s, respectiv de 3.2 MW, la o
cădere de 3 m şi un debit de 200 m3/s.
În regim de turbinare, în sensul de curgere
inversată dinspre mare către bazinul de retenţie,
puterea unei turbine este de 10 MW, la o căderea netă
maximă de 11 m şi debit turbinat de 130 m3/s, respectiv de
2 MW, la o cădere de 3 m şi un debit de 135 m3/s.
În regim de pompare directă, în sensul de curgere
dinspre mare către bazinul de retenţie, puterea unui
grup este de 10 MW, atât la o înălţime de pompare de
maxim 6 m şi debit pompat de 105 m3/s, cât şi la o
înălţime de pompare de 1 m şi un debit de 225 m3/s. estuar mare
http://www.ina.fr/video/I06215506/l-usine-maremotrice-de-la-rance-video.html
Domeniile de utilizare ale turbinelor hidraulice
1800
turbine cu actiune
1600 turbine Francis
turbine Dériaz
1400 turbine axiale

1200

1000
H [m]

800

600

400

200

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Q [m3/s]
Domenii utilizare turbine hidraulice cu acțiune
1800
turbine Pelton
1600 6 injectoare
4 injectoare
1400 2 injectoare
1 injector
1200 turbine Turgo
turbine Banki
1000
H [m]

800

600

400

200

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Q [m3/s]
Turbine hidraulice cu acțiune: domeniul de utilizare
Tipul turbinei Debitul Căderea netă Puterea Randamentul
[m3/s] [m] [MW] optim max. [%]
PELTON 1  83 50  1869 0.44  423 93
MICRO PELTON 0.02  1 30  400 0.002  1 90
TURGO 1  10 50  260 0.44  4.4 90
BÁNKI 0.02  10 1  200 0.001  1.5 80  86
ȘURUBUL LUI 1  10 0.002  0.6
ARHIMEDE ÎN 0.2  6 pentru o treaptă pentru o treaptă 80  82
TURBINARE (un șurub) (un șurub)
 Funcționarea turbinei Pelton
Componente și rolul lor: ax orizontal
 rotor cu cupe (în general 19-22 cupe)
 1 până la 6 injectoare pentru reglarea
debitului
 deflector pentru devierea jetului la oprirea
turbinei
 servomotor pentru acționarea injectorului
 1 injector de frână, al cărui jet bate pe dosul
cupelor pentru oprirea turbinei
 carcasă a cărei jumătate superioară este
demontabilă la turbinele cu ax orizontal ax vertical
 bazin de refulare, pentru evacuarea apei (fosă
de evacuare pentru turbinele cu ax vertical)
Mărimea rotorului turbinei Pelton
 Rotor cu gabarit mic: construit în general
dintr-o bucată, prin turnare, cu materiale
feroase puternic aliate cu crom și nichel
 Rotor cu gabarit mediu: are diametru ≈ 1 ÷
1,5 m, constituit dintr-o coroană cu cupe,
obținută prin turnare; coroana este fixată
între două discuri care realizează prinderea
pe arbore
 Rotor cu gabarit mare: diametru > 2 m,
cupele sunt turnate separat și sunt fixate pe
disc cu buloane

Exemplu: CHE Lotru-Ciunget, rotor cu

diametrul = 2,95 m, 21 cupe, 6 injectoare și
puterea = 170 MW.
Sunt 3 astfel de turbine la Lotru-Ciunget,
deci puterea instalată în CHE = 510 MW
 Configurații posibile de turbine Pelton
cu ax orizontal,
cu un singur rotor, montat în consolă
cu ax orizontal, cu două rotoare
și generatorul între cele 2 rotoare Pelton
(ex.: CHE Moroieni, pe Ialomiţa; 7,5 MW/grup)

cu ax vertical, cu un rotor, montat în consolă

(ex: CHE Lotru-Ciunget, 170 MW/grup)
Pelton cu ax orizontal: 1 ÷ max. 2 injectoare
Pelton cu ax vertical: 1 ÷ 6 injectoare
Componentele hidroagregatului
Cupa rotorului turbinei Pelton,
injectorul și deflectorul
Injectorul

CHE Lotru-Ciunget:
acul injectorului
Deflectorul
turbinei Pelton
Pentru oprirea turbinei sau
pentru variaţia bruscă a debitului
fără a crea suprapresiuni în
conducta de distribuţie a apei,
este utilizat un deflector
Deflector
CHE Lotru-Ciunget

Deflectorul are o suprafaţă curbată şi prin

rotire (coborâre) permite tăierea şi devierea
jetului de apă într-un timp foarte scurt, jetul
fiind astfel dirijat direct către bazinul de
refulare de dedesubt. Pentru oprirea curgerii
apei, acul injectorului va obtura lent orificiul
după devierea jetului. Turbina Pelton este
prevăzută şi cu un injector de frânare, al cărui
jet acţionează pe dosul cupelor pentru a
facilita frânarea bruscă (această frânare este
necesară, deoarece la turaţii mici, se distruge
filmul de ulei din lagăre).
 Servomotorul injectorului turbinei Pelton
 Extern (în exteriorul
injectorului)

 Intern (în interiorul

injectorului)
 Turbina Turgo
Turbina Turgo a fost inventată în 1920 de
către Eric Crewdson.
Turbina Turgo este mai mică şi mai ieftină
decât o turbină Pelton de aceeaşi putere.

Rotorul turbinei Turgo are pale lungi, dublu

curbate, care formează o singură
concavitate; palele sunt montate în jurul
arborelui. Deoarece palele rotorice sunt
fragile, rotoarele au diametru mic
Axa injectorului (deci şi axa jetului de apă)
este înclinată în raport cu planul rotorului.

Jetul de apă loveşte cupele rotorice,

imprimând rotorului mişcarea de rotaţie:
apa este rotită cu circa 145 de grade între
intrarea şi ieşirea din pale.

Există şi variante constructive cu mai multe

injectoare.
Turbina Bánki sau Ossberger-Michell
(turbină transversală cu ax orizontal)
 admisia apei pe direcţie orizontală

 admisia apei pe direcţie verticală

rotorul
Componentele turbinei Bánki și micro Bánki
Caracteristicile de randament ale turbinei Bánki, la sarcini
parțiale – clapeta de admisie a apei se poate deschide
parțial, pe sectoare (1/3; 2/3) sau total
 Șurubul lui Arhimede folosit ca turbină
(soluție pentru micro hidrocentrale  MHC)

Debit: Q = 0.2  6 m3/s

Cădere netă: H = 1  10 m
Datorită căderii limitate (din considerente legate de
încovoierea șurubului prin greutatea proprie), se
efectuează turbinarea în trepte (ex. 2 șuruburi)
Componente ale șurubului lui Arhimede
folosit pentru turbinare
INSA de Strasbourg, 2015 http://www.elleo.fr
Referința: http://www.theses.fr/2015STRAD046
Exemple de CHE echipate cu turbine Pelton
din România: CHE Lotru-Ciunget (râul Lotru)
 Cea mai mare CHE echipată cu turbine Pelton din
România: putere instalată în centrală = 510 MW, iar
debitul instalat = 80 m3/s
 Cea mai mare putere instalată, dintre centralele
hidroelectrice de pe râurile interioare ale țării
 Centrală subterană echipată cu 3 turbine Pelton
cu câte 6 injectoare. În anul 1972, au fost puse în
funcţiune turbinele echipate cu rotoare construite de
către Neyrpic, rotoare cu câte 20 de cupe.
 Între 1996 şi 2002, rotoarele turbinei au fost
înlocuite cu rotoare produse de către Sulzer, noile
rotoare având câte 21 de cupe, la acelaşi diametru de
2,95 m al rotorului.
 Puterea nominală a unei turbine este de 170 MW,
debitul nominal al unei turbine este de 26,67 m3/s,
respectiv turaţia de sincronism este de 375 rot/min.
 În prezent, căderea brută este de 792,5 m (calculată
ca diferenţă între nivelul normal de retenţie de 1289
mdM din lacul Vidra şi cota de 496,5 mdM de la
ieşirea apei din injectoare). Căderea brută maximă
este de 809 m. Pierderile de sarcină hidraulică pe
circuitul hidraulic principal sunt de circa 40 m în
condiţii nominale de funcţionare.
 Randamentul maxim al turbinelor este de 92%.
 Lucrările de retehnologizare aferente celorlalte
echipamente din CHE Lotru Ciunget au demarat în
2008 și în prezent sunt finalizate.
 Exemple de CHE echipate cu turbine Pelton
din România: CHE Dobrești, pe râul Ialomiţa
 O centrală mică, cu valoare istorică,
echipată cu 4 turbine Pelton, a câte
4 MW, puse în funcţiune în 1930 !
 Puterea instalată în centrală = 16 MW
 Debitul instalat = 7 m3/s
 Căderea brută = 305 m.
 Exemple de CHE echipate cu turbine Pelton
din România: CHE Moroieni, pe râul Ialomiţa
 Echipată cu 2 turbine Pelton,
a câte 7,5 MW, cu PIF în 1953
 Puterea instalată în centrală =
15 MW
 Debitul instalat = 8,5 m3/s
 Căderea brută = 232 m
 Fiecare turbină are câte două
rotoare, cu ax orizontal;
fiecare rotor are cu câte un
injector; hidrogeneratorul este
între cele 2 rotoare Pelton
 Exemple de microhidrocentrale (MHC) echipate cu turbine
Bánki din România: MHC Zervești, pe râul
 În aval de CHE Ruieni, din
amenajarea hidroenergetică Bistra 
Poiana Mărului  Ruieni  Poiana
Ruscă, Sucursala Hidrocentrale
Caransebeș
 2 turbine  770 kW, fabricate de
CINK (Cehia)
 PIF în 2005
 debit = 7 m3/s
 cădere netă = 13.5 m
 randament = 83%
 turația turbinei = 125 rot/min
 turația generatorului = 1000 rot/min
(există amplificator de turație)
 volumul util al polderului Zervești
care alimentează MHC ≈ 1 milion m3
Centrala cu cea mai mare cădere din lume (1869 m) şi
cu cele mai mari turbine Pelton (423 MW)

http://www.cleuson-
dixence.ch/en/amenagement/description.htm
 Descrierea CHE Bieudron
 CHE Bieudron este o centrală subterană, amplasată în Alpii
Elveţieni, în cantoanele Valais şi Wallis şi aparţine amenajării
hidroenergetice complexe Cleuson-Dixence. CHE Bieudron
este alimentată din lacul de acumulare creat de barajul Grande
Dixence.
 Volumul escavat pentru galerii şi clădirea subterană a centralei
Bieudron a fost de 7 milioane m3.
 CHE Bieudron este echipată cu 3 turbine Pelton cu câte 5
injectoare, puse în funcţiune în anul 1998.
 Puterea unei turbine este de 423 MW, deci puterea instalată în
centrală este de 1269 MW.
 Căderea netă maximă este de 1869 m, iar cea minimă de 1633 m.
 Debitul nominal al unei turbine este de 25 m3/s.
 CHE Bieudron deţine trei recorduri mondiale: pentru cea mai
mare cădere netă prelucrată într-o centrală hidroelectrică,
pentru cea mai mare putere a unei turbine Pelton şi pentru
puterea aparentă de 35,7 MVA pe fiecare pol al celor 3
hidrogeneratoare.
Amenajarea hidroenergetică
Cleuson-Dixence
Amenajarea hidroenergetică complexă Cleuson-Dixence a fost realizată între 1933 şi
1998, pentru a mări capacitatea de producţie a amenajării Grande Dixence. Mai jos este
prezentată schema iniţială a amenajării. În prezent, puterea centralelor hidroelectrice
este mai mare.
Barajul Grande Dixence

1994 – Bieudron
Barajul Grande Dixence
 Construcţia barajului Grande
Dixence a început în 1933 şi s-a
terminat în 1961 (cu întrerupere,
datorită celui de-al 2-lea Război
Mondial).
 Este un baraj de greutate din beton,
care deţine un record mondial pentru
1933
înălţimea sa de 283 m (recordul se
referă la acest tip de baraj).
 Are o lăţime de 200 m la bază, o
lungime a coronamentului de 695 m,
un volum de beton de 6 milioane m³ şi
cântăreşte 15 milioane de tone.
 În interior are 32 km de galerii şi puţuri
de vizitare.
 Lacul de acumulare creat, Lac des Dix,
are 400 milione m3, apa fiind colectată
de pe un bazin hidrografic cu o
suprafaţă de 420 km2.
 Apa acestui lac alimentează 4 centrale
hidroelectrice, anume: Fionnay (321
MW), Nendaz (408 MW), Chandoline
şi Bieudron (1269 MW), apoi este
restituită în fluviul Rhône.
Turbina Pelton de la CHE Bieudron
 3 turbine Pelton cu câte 5 injectoare
 diametrul rotorului: 4,63 m
 puterea unei turbine: 423 MW
 turaţia: 428,6 rot/min
 rotor cu 26 de cupe

Notă: Apa iese din injectoare cu o

viteză de 190 m/s = 684 km/h şi
loveşte cupele rotorului cu 57 tone-
forţă pe jet !
 Ruperea accidentală a puţului forţat de la CHE Bieudron
 La data de 12 decembrie 2000, orele 20.10, conducta forţată subterană (denumită şi puţ blindat, sau puţ
forţat), care aducea apa de la barajul Grande Dixence, la CHE Bieudron, s-a spart la altitudinea de 1234 m.
Ruptura conductei a avut o secţiune de 9 m lungime şi 60 cm lărgime.
 În ciuda operării rapide a aparaturii de control în caz de avarii, o mare cantitate de apă s-a revărsat în zonele
Nendaz şi Fey. Câteva cabane au fost rase de pe sol şi sute de hectare de pădure şi păşuni au fost acoperite cu
noroi. Trei persoane au fost date dispărute.
 Cauzele accidentului încă nu au fost stabilite în mod legal. Ancheta juridică este încă pe rol. Raportul
de expertiză judiciară depus în septembrie 2002 desemnează clar anumite tipuri de sudură ale pereţilor
conductei ca fiind cauzele accidentului. În 2003, Energie Ouest Suisse SA şi Grande Dixence SA şi-au cerut
drepturile de la companiile din consorţiul care a construit puţul forţat.
 Nota din 5 febr. 2008, în procesul “Cleuson-Dixence”, de la tribunalul din Lausanne: Le maintien du verdict de
culpabilité d'un des deux cadres d'EOS dans la rupture du puits blindé demeure incompréhensible pour Energie
Ouest Suisse SA et Grande Dixence SA. Quant à l'ancien cadre d'EOS, acquitté en première instance mais dont la
condamnation aux frais est en partie maintenue, l'incompréhension reste totale. Si après analyse des
considérants, ce dernier décidait de recourir au Tribunal fédéral, il pourrait compter sur le soutien d'EOS SA et de
Grande Dixence SA.
 În 2003 s-a găsit soluţia tehnică acceptabilă pentru reabilitarea puţului forţat. Fuseseră analizate soluţii de la
repararea puţului existent, până la construirea unui nou puţ. Soluţia aleasă constă în cămăşuiala conductei
aferentă puţul forţat existent, însă pe partea interioară (este ca şi când s-ar monta o altă conductă în
interiorul celei vechi, lipită de cea veche): La solution qui se dégage comme la plus adéquate est celle du
chemisage intérieur de la conduite. L’ ancien blindage ne serait alors plus qu’un coffrage et un confinement.
Au stade actuel, diverses solutions de chemisage sont encore évoquées.
 Conducta forţată subterană va fi astfel reabilitată de la Tracouet şi până la distribuitorul din CHE Bieudron. În
plus, zona în care s-a produs ruptura, unde roca din jurul puţului forţat a fost distrusă, va fi tratată prin
procedee specifice.
 Lucrările de reabilitare au fost executate între 2005 şi 2006 (cu câteva lucrări de suprafaţă în 2004, pentru
drumul de acces).