Universitatea Dunarea de Jos

Facultatea de Automatica, Calculatoare, Inginerie Electrica si Electronica

Specializarea: Utilizarea Eficienta a Energiei si Surse Regenerabil

Disciplina: Proiectare asistata de calculator

Proiectarea unui generator sincron cu

flux transversal cu magneti
permanenti

Indrumator: Student:

Prof. Dr. Ing. Fetecau Grigore Vizureanu Cristinel Ciprian

 = 2012 – 2013 =

Introducere

Este o mașină electrică la care turația rotorului este egală cu turația câmpului magnetic
învârtitor indiferent de încărcarea motorului. Motoarele sincrone se folosesc la acționări electrice
de puteri mari și foarte mari de până la zeci de MW.
Statorul generatorului sincron este asemănător cu statorul motorului de inducție (este
format dintr-o armătură feromagnetică statorică și o înfășurare trifazată statorică). Rotorul
motorului sincron este format dintr-o armătură feromagnetică rotorică și o înfășurare rotorică de
curent continuu. Pot exista două tipuri constructive de rotoare: cu poli înecați și cu poli aparenți.
Rotorul cu poli înecați are armătura feromagnetică crestată spre exterior și în crestătură este
plasată înfășurarea rotorică. Acest tip de motor are uzual o pereche de poli și funcționează la
turații mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenți are armătura feromagentică sub forma
unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici și bobine polare concentrate.
În unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneți permanenți. Motorul
sincron cu poli aparenți are un număr mare de poli și funcționează la turații mai reduse. Accesul
la înfășurarea rotorică se face printr-un sistem inel-perie asemănător motorului de inducție.
Motoarele sincrone cu poli aparenți pot avea cuplu chiar și în lipsa curentului de excitație,
motorul reactiv fiind cel ce funcționează pe baza acestui cuplu, fără înfășurare de excitație și
fără magneți permanenți.
Înfășurarea rotorică (de excitație) a motorului parcursă de curent continuu creează un
câmp magnetic fix față de rotor. Acest câmp „se lipește” de câmpul magnetic învârtitor statoric
și rotorul se rotește sincron cu acesta. Datorită inerției, câmpul magnetic rotoric nu are timp să
se lipească de câmpul magnetic învârtitor și motorul sincron nu poate porni prin conectare
directă la rețea. Există trei metode principale de pornire a motoarelor sincrone:

 pornirea în asincron - pe tălpile polare rotorice este prevăzută o colivie asemănătoare

coliviei motorului de inducție și motorul pornește pe același principiu ca al motorului de
inducție.
 pornirea la frecvență variabilă - este posibilă doar atunci când este disponibilă o sursă de
tensiune cu frecvență variabilă sau un convertor cu frecvență variabilă. Creșterea frecvenței

2
 se face lent, astfel încât câmpul învârtitor să aibă viteze suficient de mici la început pentru a
putea permite rotorului să se „lipească” de câmpul magnetic învârtitor.

Neglijarea fenomenelor tranzitorii din stator

- la fenomenele tranzitorii obisnuite cauzate de modificarea P si Q,

(dψ d/dt, dψ q/dt )<< (ω ⋅ψ d, ω ⋅ψ q)
- numai la scurtcircuite, cele două componentepot sunt comparabile

1. Modelul maşinii sincrone cu curenţi impuşi pe stator.

Luăm în considerare modelul maşinii sincrone în valori pe unitate, cu timpul exprimat în

secunde.

Ecuaţia statorului:

(1.1)

(1.2)

Ecuaţia de excitaţie:

(1.3)

Ecuaţia de amortizare:

(1.4)

3
 (1.5)

Ecuaţia cuplului electromagnetic:

(1.6)

A doua lege a lui Newton:

(1.7)

Valorile de bază sunt definite:

Relaţia dintre fluxuri şi curenţi este dată de:

Axa d:

(1.8)

Axa q:

(1.9)

4
 Scopul este de a obţine un model în care intrările sunt curenţii şi , tensiunea de excitaţie şi

cuplul de sarcină . Ieşirile vor fi , , , , , , , , şi .

Luăm în considerare ecuaţiile privind axa q. Din ecuaţia 1.9:

(1.10)

Rezultă:

(1.11)

Ecuaţia 1.5 spune că:

(1.12)

Fluxul va fi dat de:

(1.13)

adică:

(1.14)

Considerăm acum ecuaţia pe axa d. Expresia 1.8 poate fi scrisă ca:

(1.15)

5
 şi

(1.16)

Curenţii şi putem sa-i scriem de la fluxuri şi curenţi prin intermediul:

(1.17)

Fluxul poate fi de asemenea, calculat de la fluxurile şi curentul

(1.18)

cu alte cuvinte:

(1.19)

unde:

(1.20)

(1.21)

2. Comanda maşinii sincrone cu magneţi permanenţi

Comanda motorului sincron cu excitaţie cu magneţi permanenţi se face aplicând strategia

cunoscută a comenzii cu orientare după câmpul rotoric.

6
 Există şi situaţii când se renunţă la realizarea ortogonalităţii celor două componente de câmp
şi respectiv de cuplu, şi anume în cazurile când se doreşte îmbunătăţirea factorului de putere sau
când este necesară o slăbire de câmp pentru creşterea turaţiei.

În cazul în care cele două componente nu sunt perpendiculare, răspunsul

sistemului este mai lent, cuplul electromagnetic reducându-se.
În cazul maşinii sincrone cu magneţi permanenţi comanda se realizează cu orientare după
fluxul de excitaţie ΨE.

Deci curentul de cuplu din stator trebuie să fie pe direcţia axei q şi în consecinţă id=0.
Neglijând rezistenţa fazei statorice, se obţin ecuaţiile de regim staţionar.

Fig. Reprezentarea fluxurilor

Cuplul:

Factorul de putere:

7
 La creşterea sarcinii, adică a lui iq, factorul de putere scade şi creşte energia reactivă
absorbită.
Pentru menţinerea unei valori acceptabile a factorului de putere, deci a energiei reactive
cerute de motor, trebuie să existe o componentă de curent pe direcţia axei d cu caracter
demagnetizant .

În această situaţie cuplul nu mai este maxim şi răspunsul motorului este mai lent.

3. Modelarea motorului sincron

Modelul mathematic al generatorului sincron cu magneti permanenti

8
 Semnal treapta

Masina sincrona cu magneti permanenti

9
Parametrii RLC

Parametrii RLC1

10
 Masurarea tensiunii si a curentului

Parametrii Generatorului (setarea frecventei) = 60 Hz – am luat ca exemplu un generator de pe o

nava (portcontainer).

11
Obtinerea tensiunii de linie

Tensiunea de faza

12
 Bibliografie

1. 'Brushless Permanent-Magnet and Reluctance Motor Drives',T.J.E. Miller, Oxford

Science publications 2011;
2. 'Brushless Permanent-Magnet Motor Design', Duane C. Hanselman, Ed Mc Graw Hill,
2004;
3. DSP Solutions for BLDC Motors, Texas Instruments, March 2008, Literature Number:
BPRA055;
4. 'Vector control of AC Drives' Arpad Kelemen & Maria Imecs, Ed.G.J. Retter, 2007;

13