Convertizoarele de frecvență electronice sunt principial construite din trei etaje
integrate logic printr-un circuit de comandă și control care lucrează conform cu cerințele aplicației. Cele 3 etaje ale echipamentului sunt:
Un etaj redresor, care este conectat la rețeaua de alimentare mono/trifazată și
care generează la ieșire spre etajul următor o tensiune de curent continuu, pulsatorie Un etaj intermediar, care are rolul de a filtra tensiunea pulsatorie de la ieșirea redresorului. Are în componență un circuit condensator pentru netezirea tensiunii continue pulsatorii și un circuit inductiv (inductivitate) pentru deparazitare de impulsuri distorsionante. Un etaj de conversie din curent continuu în curent alternativ, care în continuarea etajului intermediar transformă tensiunea continuă în tensiune alternativă de amplitudine și frecvență variabile.
Principiul de funcţionare este de a converti tensiunea de la reţea (3 x
400 V, 50Hz) intr-o tensiune continua, apoi utilizând un circuit intermediar de stocare a energiei sub forma unei baterii de condensatoare de a converti aceasta tensiune continua intermediara intr-o tensiune alternativa cu alţi parametri de amplitudine si frecventa. Succesiunea de transformări de la o tensiune alternativa, la una continua si apoi din nou la una alternativa a făcut ca in literatura de specialitate, convertizorul de frecventa sa fie numit si invertor, deoarece “inversează” de doua ori forma de energie absorbita din reţeaua de alimentare naţionala (alternativ – continuu – alternativ). Schema bloc a CSF În același timp cu frecvența se modifică și valoarea tensiunii, pentru a păstra un cuplu dezvoltat de motor constant. De exemplu, dacă motorul operează în regim nominal la 400V și 50Hz, când reducem viteza lui la jumătate, deci frecvența la 25Hz, tensiunea de alimentare va fi scăzută de variator, în mod automat, la 200V. Funcționarea la viteze (frecvențe) peste cea nominală este posibilă; în acest caz tensiunea va rămâne constantă, ceea ce va conduce la o scădere a cuplului dezvoltat de motor. Variatoarele de frecvență pot funcționa în buclă deschisă sau buclă închisă. În buclă deschisă înseamnă că nu au nici o informație despre viteza reală a motorului acționat. Această metodă funcționează bine peste frecvențe de 10 Hz. Pentru o bună funcționare în tot domeniul de turație se folosesc encodere montate pe motor, care trimit microprocesorului poziția rotorului în timp real (funcționare în buclă închisă). Controlul vitezei prin metoda U/f (tensiune/frecventa) este foarte important, deoarece permit integrarea in multe aplicaţii. Pentru perioade scurte de timp un motor poate livra un cuplu mai mare de 100%. Marimea cuplului si timpul depind de motor si in mod obisnuit sunt limitate de incalzire.
Controlerul motorului poate de asemenea limita marimea cuplului. Pentru a
proteja componentele de putere, curentul este de obicei limitat la 150%, ceea ce inseamna limitarea cuplului la 150%.
Cuplul incepe sa scada liniar dupa atingerea frecventei nominale deoarece
convertizorul nu poate continua cresterea tensiunii si astfel nu poate fi mentinut raportul corespunzator tensiune/frecventa (V/Hz). Aceasta se numeste functionare la putere constanta. La un moment dat, in functie de conceptia motorului, functionarea la putere constanta nu este posibila iar cuplul scade dramatic la viteze mari.