Subiecte rezolvate la M-U

1.

Particulariti ale acionrii hidraulice a mainilor unelte. Avantaje i

dezavantaje.
Primele elemente de acionare hidraulica au aprut in jurul anului 1930, fiind utilizate la
inceput doar la masina de rectificat la care presiunea de lucru nu depaseste 12 15 bari. Treptat
acest tip de actionare s-a extins la toate tipurile de MU, atat pentru realizarea miscrilor de lucru
(micri principale i de avans) precum i a micrilor auxiliare i de comand.
Evoluia acionrii hidraulice a fost frnat datorit dezvoltrii i perfecionrii motoarelor
electrice. La ora actual, att acionarea hidraulic ct i acionarea electric sunt utilizate pe scar
larg la MU, n dauna acionrii mecanice.
Dpdv structural MU acionate hidraulic se deosebesc relativ putin de cele acionate mecanic.
n ceea ce privete generarea suprafeelor prin achiere, piese de aceeai form i dimensiune
vor necesita din partea mainii aceleai micri precum i posibilitatea realizrii valorilor impuse de
gama de reglarea ale vitezelor i avansurilor de lucru.
Ca urmare nn structura MU acionate hidraulic va trebui s existe un nr de LC sau circuite
hidraulice care sa asigure obtinerea miscrii principale circulare sau rectilinii, a miscarilor de avans
circulare sau rectilinii continui sau intermitente precum i a miscrilor auxiliare i de comand.
O categorie aparte o repezinta masinile de danturat i strungurile de filetat, la care, ntre
micrile de lucru exist anumite legturi cinematice (interdependene). Ca urmare la aceste maini
acionarea hidraulic se recomand numai pentru realizarea miscrilor auxiliare i de comanda.
Circuitele hidraulice din structura MU trebuie s asigure realizarea transferului energetic de
la elementul de actionare constituit din electromotor i pompa la elementul final al circuitului (AP,
mese sau snii), precum i posibilitatea reglrii vitezelor i avansurilor de lucru. Circuitele
hhidraulice pt miscri de rotaie sunt mai rar utilizate datorit faptului ca hidromotorul rotativ care le
acioneaz funcioneaz optim la turaii n>200 300 rot/min, valori mult superioare turaiilor
micrilor de avans circulare. n schimb acionarea hidraulic e eficient pe realizarea micrilor
rectilinii.
Avantajele acionrii hidraulice:
1.

Reglarea continu a vitezei de lucru fr trepte i pierderi de productivitate.

2.

funcionarea linitit fr ocuri i fr zgomot

3.

comanda circuitelor hidraulice pot fi realizate fr oprirea mainii

4.

proiectarea circuitelor hidraulice este comod datorit faptului ca elementele din

structura acestora ocupa spaii relativ restrnse i se pot amplasa cu uurin in ansamblul mainii.
5.

datorit faptului ca lichidul hidraulic ce circul prin circuite este de obicei uleiul

mineral, se asigur autoungerea elementelor din componena circuitelor hidraulice.

6.

echipamentele hidraulice se preteaz f bine comenzilor i automatizrilor.

Dezavantajele acionrii hidraulice

1.

rigiditate insuficient n raport cu MU: vitezele i avansurile de lucru variaz mai

mult sau mai putin odat cu verficarea incarcarii mainii. Se datoreaza atat proprietatilor lichidului
hidraulic din circuit cat si imperfectiunilor de construcie i de montaj a elementelor ce compun
circuitul.
2.

n circuitele hidraulice au loc frecvent pierderi volumetrice ce determina pierderi de

vitez i scaderea randamentului energetic al actionrii necesitnd n plus reparaii frecvente cu

pericol de incendii.
3.

pierderile de presiune locale i liniare care duc la scderea randamentului i la

necesitatea limitrii vitezei de curgere a uleiului hidraulic la 10 m/s.

4.

instabilitatea chimica a lichidului hidraulic n special la cresterea temperaturii de

lucru duce la aparitia de spum, vapori i chiar aer n zonele neetane, ceea ce duce la creterea
instabilitii vitezei de lucru.
5.

modificarea vscozitii uleiului la creterea temperaturii de lucru, mpreun cu

deformaiile termice ale conductei din circuit determin slbirea neetaneizrilor i scderea
ranadamentului acionrii.
n concluzie din acest bilan al avantajelor i dezavantajelor rezulta faptul c acionarea
hidraulic poate fi utilizata eficient la toate tipurile de MU inclusiv la cele automatizate.

2.

Caracteristicile lichidelor utilizate n acionarea hidraulic a MU. Tratamente

periodice aplicate.
In principiu actinarea hidaruloca poate utila ca agent de transmitere a energie hidraulice de la pompa
la motorul hidraulic orice lichid suficient de incompresibil si de stabil fizico-chimic in timp si cu
temperatura.
Din acest punct de vedere e convenabil uleiul mineral care indeplineste satisfacator conditiile legate
de stabilitate si incompresibilitate prezentand inplus urmatoarele avantaje:
-

este usor de procurat la un pret relativ scazut

nu degaja vapori si nu poate produce excesiv spuma si depunri asfaltice la

temperaturi normale de lucru

asigura ungerea organelor mobile din circuitele hidraulice.

Stabilitatea uleiului mineral se refera si la mentinerea proprietatilor sale fizice dintre care esentiala e
vascozitatea.
Datorita faptului ca uleiurile din istalatiile hidraulice trebuie sa lucreze timp indelungat la viteze,
presiuni si temperaturi ridicate este necesar sa indeplineasca urmatoarele conditii specifice:
-

sa aiba bune proprietati de lubrifiere

sa nu degajeze vapori si sa nu spumeze la temperaturi de lucru

sa nu contina impuritati mecanice

sa fie stabil fizico chimic

sa-si mentina vascozitatea in limitele impuse la variatii de temperatura

sa aiba punct de inflamabilitate ridicat.

Dintre uleiurile hidraulice produse in Romania, singurele care respecta aceste conditii specifice sunt:
uleiurile rafinate parfimice, uleiurile de turbina, uleiurile de transformator.
In instalatiile hidraulice ale MU care lucreaza la presiuni sczute si medii de pana la 40 bari se
recomanda uleiurile parafimice cu adaos de ameliorator de indice de vascozitate si aditiv antispumant care lucreaza optim pana la temperaturi de 50 grade Celsius.
Pentru prelucrari care se desfasoara la presiuni > 50 bari in circuitele hidraulice se va utiliza ulei
mineral aditivat cu vascozitate ridicata care isi mentine proprietatile la temperaturi de pana la 85
grade Celsius.
Datorita faptului ca uleiul din instalatiile hidraulice lucreaza timp indelungat la viteze si presiuni
ridicate acesta dupa un anumit timp se altereaza, isi pierde proprietatile fizico-chimice, spumeaza
excesiv si produce compusi insolubili sub forma de gudroane. Efectul de alterare al uleiului de

manifesta in principal prin schimbarea culorii (ce devine mai intunecata) si prin cresterea rapida a
temperaturii. Din aceste motiv uleiurile hidraulice se supun periodic unor tratamente specifice care
sa asigure mentinerea cat mai indelungata a propritatilor fizico-chimice.
Tratamente:
-

dezaerarea ( reducerea continutului de aer din ulei) presupune:

montarea

conductelor de aspiratie si de refulare la o anumita cota sub nivelul lichidului din

rezervor; confectionarea conductei de aspiratie a lichidului din rezervor din teava de
sectiune mare cat mai scurta si fara coturi; alegerea formei si capacitatii rezervorului.
-

Racirea uleiului. Temperatura de regim a uleuiului hidraulic este de max 50 grade

Celsius. Pentru realizare unei raciri accentuate se pot monta in rezervos serpentine
prin care circula apa rece.

Filtrarea aerului care se realizeaza prin intermediul unor filtre de constructie

speciala montate in circuit.

3. Structura circuitelor hidraulice ale MU. Schema-bloc. Circuite hidraulice nchise i

deschise.
n principiu acionarea hidrauliic a unei MU se desfoar pe baza urmtoarei schme bloc:

P= pomp hidraulic acionat de motorul electric asincron Me

Mh = motor hidraulic care asigur transformarea energiei hidraulice a lichidului debitat de pompa P
n energie mecanic la elementul de execuie E
Ec i ER = echipamente de comand respectiv de reglare care stabilesc condiii de funcionare ale
circuitului hidraulic n funcie de regimul de lucru impus pe MU.
Legturile intre P, Mh i celelalte componente ale circuitului hidraulic se realizeaz prin conducte.
Echipamentul de comand e format din:
-

distribuitoare

regulatoare

diferite aparate de control

Echipamentul de reglare realizeaz reglarea presiunii i debitului lichidului care evolueaz n circuit
cu ajutorul supapelor i a rezistenelor fixe sau reglabile.
n afara acestor elemente structura circuitelor hidraulice mai cuprinde aparatajul auxiliar constituit
din: rezervoare, acumulatoare, filtre.
Dpdv a structurii exista 2 criterii care clasific circuitele hidraulice:
a) Dup modul de circulaie a lichidului n circuit
b) Dup modul de reglare a vitezei organului de executie

a) Se deosebesc:
-

circuite deschise la care lichidul aspirat din pomp dintr-un rezervor e dirijat la M h
dup care revine n rezervor. Datorit existenei n circuit a rezervorului crete f mult
probabilitatea ptrunderii aerului n ulei i un alt dezavantaj: acest tip de circuite se
folosesc pt volum mare de uleiuri hidraulice.

Circuite inchise: lichidul circul intre pompa i motorul hidraulic fr a trece prin
rezervor. Circuitele inchise sunt mai economice n exploatare, nu permit ptrundera
aerului n ulei, n schimb n structura circuitului va trebui introdus pe de o parte un
circuit suplimentar pt compensarea pierderilor de ulei prin neetaneiti i pe de alta
parte echipamente care s asigure meninerea temperaturii uleiului la valoarea de
regim. Este motivul pentru care circuitele nchise nu se recomand la MU care
funcioneaz n regim de lucru prelungit.

4. Circuit hidraulic deschis cu pompa cu debit constant

Circuitul dechis cu reglarea vitezei organului de executie prin drosel.

Pompa (P) cu debit constant actionat de Me aspira uleiul din rezervorul Rz si il refuleaza
catre distribuitorul de 2 pozitii de lucru (D) actionat mecanic. Din distribuitor (D) uleiul e dirijat
catre camera din stanga respectiv camera din dreapta a Mh pt realizarea curselor de lucru si de
retragere rapida la elementul de executie (E).
Grupul de reglare a vitezei elementului de executie format din drosel (Dr) si supapa de sens
(Ss) asigura admisia libera a uleiului in camera din dreapta motorului hidraulic (Mh) pt realizarea
cursei de retragere a pistonului si regleaza viteza elementului de executie (E) in cursa de ucru prin
rezistenta pe care o creeaza (Dr) pe conducta de evacuare.
Presiunea uleiului din circuit dupa drosel e cst si apropiata ca valoare de presiunea
atmosferica, in timp ce presiunea din amonte de drosel e mentinuta la o valoare cst prin supapa de
presiune maxima Sm
Diferenta de debit de ulei dintre pompa si drosel se scurge inapoi in rezerva prin supapa Sm.
La acest tip de circuit reglarea vitezei elementului de executie se face prin actiunea
combinata a droserului Dr si a supapei Sm.
Grupul constituit din filtrul F si supapa Sc are rolul de a realiza o contrapresiune in circuit a i
sa poata fi evitate socurile la disparitia brusca a sarcinii de pe masina.
Principalul dezavantaj al acestui tip de circuit il reprezinta faptul ca se introduce de la bun
inceput un volum mare de ulei adus la presiunea de lucru a i circuitul lucreaza cu pierderi de
energie.
Reglarea presiunii in circuitele hidraulice se realiz cu ajutorul supapelor. Acestea asigura fie
limita presiunii in sist hidraulic fie mentinerea constanta a unei presiuni sau diferente de presiune pe
anumite portiuni de circuit fie asigura reducerea presiunii uleiului in circuitul respectiv.
In plus supapele permit reglarea valorii presiunii finale a uleiului in circiut in scopul
automatizarii acestuia sau ca element de siguranta la aparitia unor suprasarcini.
Actiunea supapelor in circuitele hidraulice se denumeste reglarea presiunii desi notiunea de
reglare nu e similara celei de reglare a debitului. Aceasta pt ca, practic presiunea se considera a fi un
parametru autoreglabil in circuit la variatii ale incercarii sistemului.
Rolul functional al supapelor e det atat de forma constructica a acestora cat si mai ales de
modul in care sunt comandate si de amplasarea lor in circuitul hidraulic.
Dpdv constructiv o supapa se compune din 2 elem principale:

Organul de inchidere mobil care constituie supapa propriu-zisa

Elementul conjugat numit scaunul supapei care e amplasat intr-un corp a carui forma
corespunde supapei propriu-zise.
Clasificarea supapelor:
1. dupa modul de inchidere sau deschidere a organuluii mobil:

supape normal deschise la care uleiul trece prin supapa in pozitie neactionata

supape normal inchise la care uleiul nu trece prin ea in pozitie neactionata,

supapa deschizandu-se at cand presiune atinge o anumita valoare

2. dupa rolul functiomal:

supape de siguranta care functioneaza episodic

supape de presiune maxima sau de prea plin care functioneaza permanent

supape de retiner

supape de sens

supape de contrapresiune

supape pt automatizare din care fac parte: supape de succesiune, supape de

deversare si relee de presiune

3.dupa modul in care sunt comandate

supape comandate direct

supape pilotate

a. Supapele de siguranta au rolul de a limita valoarea pres max din circuit protejand
astfel intregul sistem hidraulic impotriva suprasarcinii.
Sunt supape ce functioneaya normal inchis si se amplaseaza in circuit imediat dupa pompa
dat faptului ca suprasarcina poate fi produsa de orice element din structura circuitului.

b. Supapele de pres
maxima
constructia
asemanatoare

au

supapelor de siguranta dar functioneaza normal deschise asigurand deversarea surplusului de

debit de uleiin rezevor. Nu sunt recomandate in circuitele care lucreaza la pres si debite
ridicate pt ca produc oscilatii si zgomote.
c. supapa de pres maxima SM regleaya presiunea p1 a uleiului debitat de pompa P la val
Pmax a i relativ la aceasta presiune prin drosel sa treaca presiune debitului Q DR iar prin
supapa S diferenta reglata a debitului Q
supapele propriu-zise sub forma de bila sau con asigura inchiderea trecerii uleiului catre
rezervor, marimea presiunii de inchidere fiind reglata cu un arc actionat pe un surub.
Prezenta arcului ca element elestic in structura supapei la care se adauga si caracterul
pulsator al debitului de ulei det aparitia oscilatiilor organului de inchidere al supapei.
In cazul in care supape luceaza la Q si P ridicate, asupra elem de inchidere actioneaza forte
apreciabile. Din acest motiv s-a ajuns la constructii de supape complexe, pilotate care pot
lucra in cond optime la q si P ridicate asiguramnd in plus o buna protectie a circuitului si un
reglaj fin al presiunii maxime reglate.
Supapele de sens permit trecerea uleiului hidraulic pe un singur sens si lucreaza ca
supape normal deschise.

5. Circuit hidraulic cu pompa cu debit reglabil

Pompa cu debit variabil Pv, antrenata de un motor electric, refuleaza ulei fie pe conducta
din dreapta si absoarbe uleiul din conducta din stanga, fie pe conducta din stanga si absoarbe ulei
din conducta din dreapta. Debitul de ulei refulat pe o conducta sau alta este reglabil.
Reglajul debitului pompei Pv cat si a sensului absorbtiei-refulare este realizat cu un
terromecanism.
Uleiul sub tres antreneaza in misc de rotatie prganul mobil si sensul de rotatie al Mh si
depind de debitul variabil ca sens si miscare al pompei Pv
Pt limitarea presiunii in circuitul hidraulic principal exista supape maxime Sm care la o anumita
presiune p1 permit trecerea partiala a debitului de ulei din conducta de refulare in cea de aspiratie
Pt compensarea pierderilor volumice din circ principal exista un circuit de compensare alimentat de
la pompa cu Q ct . daca tens in conducta de aspiratie scade la o anumita valoare p2 fixata in supapa
maxima Sm2, at prin grupul F supapa de contrapresiune si una din supapele de sens Su , uleiul de
compensare este adaugat in circuitul principal.astfel, presiune in circ principal este la val p1 pe
conducta de refulare si la p2 , mai mica, pe conducta de aspiratie.

6. Caracteristici generale si functionale ale pompelor utiliyate in

actionarea hidraulica a Mu

1. actionarea hidraulica a mu se face la viteye reduse, deci, pt a realiza puterea

necesara aschierii , dectionarea trebuie sa se produca la presiuni mari ale
lichidului hidraulic. Ca urmare, pompele hidraulice antrenate de motorul
electric asincrone trebuie sa se asigure debite de ulei relativ scazute (5100l/min), la presiuni de regim ridicate(10-100bar).
2. ca si in cayul actionarii mecanice, trebuie sa existe posibilitatea realiyarii
gamelor de reglare a viteyelor si avansurilor de lucru. Din acest motiv, pompele
utiliyate trebuie sa permita reglarea debitului in limite largi, precum si
posibilitatea inversarii sensului fluxului de ulei in circuit.
3. actionarea hidraulica trebuie sa satisfaca si conditia de rigiditate nacesara in
functionarea mu, deci turatiile si viteyele de lucru trebuie sa se mentina la
valorile impuse in conditiile in care apar variatii ale incarcarii circuitului
hidraulic sau cresteri de presiune.
Aceste conditii sunt indeplinite de pompele volumetrice rotative, in care uleiul este
transportat din camera de aspiratie in cea de refulare in volume bine determinate.
Aceste pompe pot fi cu debit constant sau variabil.
Caracteristici functionale ale pompelor volumetrice:
debitul-det de vol de ulei (V) pompat la o rotatie si nr de rotatii pe minut al
pompei (n)
debitul teoretic Qt =v*n l/min
debitul real Qr < Qt datorita pierderilor volumetrice prin reetanseitate qv Qr = Qtqv
randamentul este det de nivelul pierderilor de energie propuse de :
*pierderile volumetrice qv sub forma scaparilor de ulei datorita neetanseitatii
si umplerii incomplete a spatiului la aspiratie
v= Qr/ Qt= (Qt- qv)/ Qt= 1- qv / Qt
* pierderi de presiune p pe conducte, care det hidr si h
h= pr/pt
pr-presiunea reala
pt+pres teoretica
pierderi mecanice- datorate frecarilor intre elementele pompei mecanic
randamentul total al pompei p=v*h*m
puterea hidraulica Nh
prsiunea mecanica puterea necesara antrenarii pompei (Na)
presiunea limitata plim

Q
N

Qt
p
Qr
Na
plim

se constata existenta unui domeniu de presiune la care este max si a unei plim de la care
pierderile de debit cresc semnificativ rsp Qr scade brusc
variatia param caract ai pompei (Q, N, ) cu presiunea uleiului

7.Pompe cu debit constant.Pompa cu roti dintate

Debitul pompelor volumetrice este dependent de uleiul debitat pe o rotatie a elementului

mobil si de turatia acestuia. La pompele cu Q= ct nu exista nici o posibilitate de reglare a debitului
care determina valoarea de ulei activ al pompei, iar turatia pompei este constanta.
In aceasta categorie sunt incluse pompele cu roti dintate , pompele cu suruburi si pompele cu
palete cu dubla actiune.
Pompa cu roti dintate

Roata conducatoare 1, montata cu pana pe axul conducator antrenat de la electromotor si

roata condusa 2, montata cu bucsa pe axul rotator , au de obicei acelasi nr de dinti z1=z2. Carcasa
are 2 deschideri , de aspiratie (A) si de repetare ( R)
Uleiul din camera de aspiratie este antrenat de catre dintii rotilor, datorita presiunii create la
iesirea dintilor din agrenare ,si este transportat in golurile dintre dinti catre camera de refulare , de
unde este refulat datorita intrarii in agrenare a dintilor.
Separarea etansa a celor 2 camere , A si R, prin contactul dintre roti la angrenare , precum si
lateral , prin contactul dintilor cu peretii pompei.
Debitul Q furnizat de pompa depinde de numarul si marimea golurilor dintre dintii rotilor si
de turatia n0 a electromotorilor de actionare. Denumirea de pompa volumetrica este datorata
modului de transpunere a uleiului intre cele 2 camere, respective prin rolul golurilor dintre dintii
rotii dintate

8. RECOMANDARI DE ELEGERE A POMPELOR IN ACTIONAREA

HIDRAULICA A MU

Elementele principale de care trebuie sa se tina cont in alegerea pompelor de

actionare hidraulica a MU se refera la tipul miscarii elementului final, continua sau
discontinua , la vitezele de deplasare si presiune de lucru in legatura directa cu
vitezele de aschiere , vitezele de avans , vitezele miscarii auxiliare, foretele si
momentele de aschiere.
Criterii generale:
1. Pentru MU care lucreaza la viteze mici si forte apreciabile de
aschiere( masini de gaurrit, de alezat, strunguri, capete de
forta la MU agregate la care actionarea hidraulica este folosita
pentru miscari de avans si miscari auxiliare) se recomanda
pompe cu debit constant (cu roti dintate sau palete)
2. Pt MU care lucreaza cu forte si viteze de aschiere mari ( masini
de mortezat sau de brosat) la care actionarea hidraulica se
foloseste la miscarile principale, se pot allege pompe de inalta
presiune ( cu surub , cu pistonase radiale sau axiale)
3. Pt MU care lucreaza la viteze de aschiere mari si forte mici
(masini de rectificat) la care actionarea hidraulica se foloseste
la miscari de avans rapide, vor utilize pompe cu roti dintate
sau cu palete, presiunea de lucru fiind sub 30 kgf/cm2
Nu intotdeauna alegerea pompei se face pentru parametri cei mai mari la care ar
putea fi solicitat circuitul de actionare , mai ales daca perioada de solicitare maxima
este redusa.
In aceste conditii este rentabil, ca in loc de un utilaj mare si scump sa se foloseasca
2 sau mai multe pompe grupate corespunzator in circuit astfel incat cei 2 parametri ai
transformarii energetice sa fie integral realizate.

9. Supape pentru reglarea presiunii in circuitele hidraulice

1)Supape de siguranta- au rolul de alimita valoarea presiunii maxime din circuit protejand astefel
intregul sistem hidraulic impotriva suprasarcinii. Sunt supape ce functioneaza normal inchis si se

amplaseaza in circuit imediat dupa pompa datorita faptului ca suprasarcina poate fi produsa de orice
element din structura cricuitului.

2)Supape de presiune maxima- au constructive asemanatoare supapelor de sigurnata dar

functioneaza normal deschise asigurand deversarea surplusului de debit de ulei in rezervor. Nu sunt
recomandate in circuitele care lucreaza la presiune si debit ridicate pentru ca produc oscilatii si
zgomote.

Supapa de presiune maximal regleaza presiune p1 a elementului debitat de pompa P la val P max
astfel incat relative la aceasta revenire prin drosel sa treaca presiune debitului Q DR iar prin supape
SM diferenta reglata de debitul Q.

3)Supape de sens- permit trecerea lichidulu hydraulic numai pe un anumit sens (functioneaza in
pozitie normal deschisa)

4)Supape de retinre utilizate in circ hidraulice deschise ,au rolul de mentine coloana de lichid in
perioada de stationare a pompei, pentru evitarea dezamorsarii pompei si a introducerii de aer in
instalatii.
-Se monteaza pe conductele de refulare a uleiului spre rezervor sau pe conducta de absortie a
pompei
5) Supape de contrapresiune asigura trecerea uleiului pe sensul admis la o anumita valoare a
presiunii\
- se monteaza pe ramura de evacuare a uleiului din MH si creaza o resitenta hidraulica care
contribuie la mentinerea stabilitatii vitezei org de executie
6)Supape de succesiune, de disjunctie, relee de previziune- au functii de automatizare
-conditionate de prametri presiune,timp , volum, aceste supape conecteaza sau deconecteaza portiuni
din circuit sau chiar intregul circuit
Supapele de succesiune ( de frecventa) determina ordinea de intrare in functiune a elementelor de
executie intr-un circuit

10..Structuri tipice de circuite pentru reglarea presiunii in circuitele hidraulice

Pentru reglarea presiunii in circuitele hidraulice sunt utilizate sunt utilizate mai multe
structuri caracteristice tipice de circuite:
1. Structura cu supapa de presiune
maximala
- limiteaza presiunea la care poate lucra circuitul
principal I, ca si toate circuitele derivate II, III la
valoare pmax, reglata prin supapa SM, montata in
paralel cu pompa P.
-dupa o asemenea structura functioneaza supapele
de siguranta, fie in variante cu pompa Q= ct, fie cu
Q 0 ; in acest mod, circuitul este protejat la suprasarcini, supapele functionand
normal deschise.

2. Structura cu supapa de presiune minimala

- asigura la un anumit nivel al circuitului o presiune de
valoare minim necesara , p min
- Sn se monteaza in serie cu pompa P, astfel incat circuitele
II, III vor beneficia de presiunea pmin
- supapa Sn poate fi inlocuita cu orice tip de rezistentra
hidraulica.

3. Structura serie-paralela

- droselul DR are rolul supapei minimale, iar supapa S al

celei maximale
- in acest caz, functionarea circuitelor derivate de pe
tronsonul P-DR se va face numai la presiuni intre p max
si p min

4. Structura cu supapa de reductie

-asigura circutelor II, III, presiuni

reduse in raport cu circuitul de
actionare I; reducerea presiunilor,
decaderea de presiune se realizeaza
prin montarea in seria supapelor S2,
S3 ( astfel incat circuitele derivate
functioneaza la presiuni reduse)

11. Motoare hidraulice. Tipuri si caracteristici constructive

In actionarea hidraulica a MU sunt utilizate motoare hidraulice cu piston pentru
realizarea miscarii rectilinii- alternative sau motoare hidraulice rotative pentru
realizarea miscarii de lucru circulare.
Motoarele hidraulice rotative sunt asemanatoare constructiv penctelor
volumetrice datorita faptului ca practic deriva din acestea, majoritatea pompelor fiind
reversibile in sensul ca se pot transforma in motor hidraulic.
Motoarele hidraulice rotative sunt mai rar folosite datorita faptului ca
actionarea hidraulica este instabila la debite mici ale uleiului din instalatii, motiv
pentru care MU cu actionare hidraulica a miscarii circulare exista in numar destul de
redus.
In ceea ce priveste motorul histraulic cu piston acestea sunt utilizate frecvent in
urmatoarele variante constructive:
- motoare hidraulice cu o tija si piston/ cilindru mobil care realizeaza viteze de
lucru diferite la elementul de executie corespunzator celor 2 sensuri de executie
- motoare hidraulice cu simpla/ dubla actionare la care la deplasarea
elementului mobil cilindru/ pistonul se obtine prin introducerea uleiului sub presiune
pe o singura parte respectiv pe ambele parti ale pistonului

- motoare hidraulice cu tija dubla la care se pot obtin viteze de deplasare egale
in ambele camere ale cilindrului , la acelasi debit de ulei sub presiune
- motoare cu alimentare prin tija pistonului
- motoare cu cilindri suprapusi care permit realizare unei curse duble la
elementul de executie in ambele sensuri

12. Reglarea debitului in circuitele hidraulice. Drosele

Reglarea vitezei de deplasare a elementului de executie actionat hidraulic se

poate face pe seama reglarii debitului de ulei receptat de motorul hidraulic.
Reglarea debitului se poate realiza prin modificarea unui parametru constructiv
al unei pompe cu debit variabil, sau printr-un drosel montat in circuitul alimentat de la
o pompa cu Q=ct.
Primul procedeu are randamnet superior, insa costurile sunt mari si viteza de
raspuns mica. In actionarea hidraulica a MU, mai folosita este reglarea debitului prin
drosel.
Droselul este o rezistenta hidraulica care determina caderi de presiune variabile
in functie de sectiunea sa de trecere, la acelasi debit de ulei, sau la aceeasi diferenta de
presiune a uleiului permite debite variabile in sectiunea sa.
Caracteristica droselului:

QDR=

So

- debitul de ulei la densitatea care trece print-o fanta de sectiune S0 , la o diferenta

de presiune p= p1-p2
Droselul se monteaza in serie cu Mh, pe conducta de admisiesau pe conducta de
evacuare, sau in paralel cu Mh.

A. Pompa cu Q=ct, refuleaza debitul Q la presiunea p0 . O parte din acest debit,

Qe (excedentar) revine in Rz prin supapa maxima Sn, iar o alta parte, utila Qu, trece
prin drosel si realizeaza lucul mecanic in Mn, invingand rezistenta creata de sarcina R
cu viteza V.
Debitul prin drosel Qu=

So

iar presiunea dupa drosel

p1=p2+ , p1= ct numai daca sarcina R=ct.

B. Debitul prin drosel Qu=

p2= p1- p0-

deci Qu=

So

So

, p3=0
, reglabil prin sectiunea S0 a droselului.

Se prefera varianta B datorita stabilitatii mai mari a vitezei V. La disparitia

brusca a sarcinii R(iesirea din aschiere a cutitului) trecere instantanee a unui debit
mare de ulei este impiedicata de drosel, lucru care nu este posibil la varianta A.
Pentru stabilizarea vitezei V de deplasare la variatiile R de sarcina se asociaza
droselul cu o supapa de reductie, montata inainte sau dupa drosel.

13 . Circuite hidraulice pentru realizarea miscarilor de lucru circulare

Caracteristic acestor circuite este existent unui motor hidraulic rotativ care in principiu poate fi orice
pompa volumetrica in care se trimite ulei sub presiune. Motorul hidraulic trebuie sa asigure o
anumita turatie pentru cuplul motor si respective pentru turatie, parametrii care caracteristici actiunii
mecanice (cuplul si turatia), dar influientand in mod direct parametrii transferand energie in actiunea
hidraulica respective debitul si presiunea uleiului.
Pentru a asigura o anumita stabilitate a acestor parametrii la diferite reglaje ale m.u. este
recomandat ca motoarele hidraulice utilizate sa fie cele derivate din pompele cu paleta si pomepele
cu pistonase axiale sau radiale.
Functiile motoarelor hidraulice rotative se desfasoara in conditii optime la valori mari ale
turatiei. In cazul in care circuitul hidraulic respectiv trebuie sa lucreze la turatii mai scazute se pot
utilize asa numitele structure hidromecanice constituite dintr-un circuit hidraulic si un LC actionat
mecanic.
Pentru circuite hidraulice destinate realizarii miscarii de lucru circulare exista 2 structuri
tipice care se diferenteaza prin tipul circuitului inchis/deschis:

Structuri hiraulice de tip a) si b) trebuie sa asigure pe langa realizarea cuplului motor la axul
masinii hidraulice si realizarea gamei de reglare a turatiei Rm prin reglare continua intre mmin si mmax
si eventual inversarea sensului de rotatie a motorului.
Structura de tip a) se poate realize in 4 variante constructive si anume:
a1 pompa cu debit constant si motor hidraulic reglabil

a2
pompa
(P) cu
debitul
variabil si motor hidraulic nereglabil

a3 P si MH nereglabile si reglarea turatiei prin drosel

a4 P si MH nereglabile, reglarea turatiei prin drosel si inversarea sensului prin MH

reversibilitatea prin inversare

In mod similar se poate realize 4 variante constructive de tip b):

b1 P cu debitul constant si MH reglabil

b2 pompa (P) cu debitul variabil si motor hidraulic nereglabil

b3 P si MH nereglabile si reglarea turatiei prin drosel

b4 P si MH nereglabile, reglarea turatiei prin drosel si inversarea sensului prin MH

reversibilitatea prin inversare

14. Aparatura auxiliara utilizata in sistemele hidraulice ale masinilor-unelte.

Tevi, armaturi, filtre si rezervoare.
a) Tevi si armature
Circularea uleiului in sistemele de actionare hidraulica se face prin tevi
asamblate intre ele cu armaturi astfel incat pierderile de presiune sa fie cat mai
scazute. Diametrul interior al tevilor se determina in functie de valoearea debitului Q
si a vitezei de curgere a uleiului in circuit si sunt confectionate uzual din otel fiind
tevi trase la rece si apoi recoapte cu rugozitatea Ra sub 0,04m.
b) Filtre

Fluidele fidraulice contin impuritati care afecteaza functiile sistemului.

Griparea, uzura anormala si infundarea orificiilor inguste sunt consecinte directe ale
poluarii uleiului hidraulic . Ca urmare filtrarea uleiului in instalatii se impune, fiind
echivalenta cu siguranta in functionare. In lipsa filtrarii durata de functionare a
sistemului se reduce de pana la 10 ori. Tipul de filtru care trebuie utilizat depinde de
debitul si vascozitatea uleiului, de gradul de filtrare impus, de natura si forma
impuritatilor precum si de pozitia filtrului in circuit.
In cazul circuitelor care lucreaza la presiuni scazute de pana la 20-30 bari este
suficienta filtrarea particulelor cu dimensiuni pana la 20m. Pentru retinerea
particulelor magnetice sunt utilizate filtrele feromagnetice care se dispun atat in
circuit cat si in rezervor.
Filtrele de natura mecanica se grupeaza in 3 categorii:
1) Cele pentru filtrare grosiera care retin particulele cu dinmensiuni de pana la
0,1mm si sunt de tipul cu sita sau lamele
2) Cele pentru filtrare normal care retin particulele pana la 0,05mm
3) Cele pentru filtrare fina care retin particulele sub 0,05mm si se construiesc
pe baza de pasla sau carton.
Filtrele se pot monta in serie caz in care filtrarea se realizeaza pe intregul
system si respectiv in paralele numai pentru anumite portiuni de circuit.
c) Rezervoare
Contin o cantitate suficienta de lichid hidraulic stocandu-se in vederea degajarii
aerului acumulat, a decantarii impuritatilor si a disiparii caldurii. De asemenea in
rezervor se monteaza filter, pompe, supape si schimbatoare de caldura. O regula
empirica recomanda ca volumul rezervorului sa fie egal cu 3 4 ori valoarea
debit/minut al pompelor din circuit astfel incat sa rezulte o capacitate suficient de
mare pentru a umple sistemul la pornire si a mentine un nivel rezonabil de ulei in
timpul fazelor care necesita debite.
Suprafata rezervorului trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite racirea
prin radiatii. Capacitatea si forma acesteia sa permita deplasarea impuritatilor si
degajarii aerului.
15.Cerinte specific pentru motoare electrice utilizate la actionarea M-U. Motoare
asincrone.
M-U sunt angrenate de cel putin un element care are rolul de a transforma
energia electrica in energie mecanica. Aceasta energie mecanica se transforma la
LC. din structura masinii astfel incat la elemental de executie sa rezulte un lucru
mecanic util (Lu).
Pentru actionarea m-u pot fi utilizate motoare electrice asincrone trifazate,
motoare de current continuu, de executie in derivatie si motoare electrice pas cu pas.
Motoarele asincrone trifazate se recunosc in general la m-u universale, dar pot fi
utilizate si la m-u special si specializate.

Motoarele asincrone sunt utilizate la angrenarea m-u datorita simplitatii

constructive, a sigurantei in functionare, a costului relative scazut, dar mai ales pentru
faptul ca se pot alimenta direct de la reteaua de curent alternativ (c.a.). Marele
dezavantaj al motoarelor asincrone este dat de faptul ca reglarea continua a turatiei,
necesita instalarea pe masina a unor echipamente complicate si extreme de scumpe.
Sunt utilizate cel mai frecvent motoarele asincrone trifazate cu rotor bobinat.
Caracteristica mecania a acestor motoare turatie functie de motor M prezinta 2
portiuni
1-2 -> fct motorului este slaba
2-3 -> fct motorului instabila

Mn, nn -> cuplul si turatia nominale

Mcr, ncr -> cuplul si turatia critice
Mp -> cuplul de pornire

De pe caract mec se constata ca la funct motorului pe port 1-2 turatia scade

relativ putin odata cu cresterea cuplului pe sistem M, aceasta scadere relativa fiind
masurata prin alunecare S= (1-

)*100% val al S variaza intre 1,5.6% pt cuplul

nominal Mn. Exista anumite constructii de motoare asincrone la care Mp poate fi mai
mic decat Mn. Acest motor poate fi utilizat la antrenarea m-u datorita faptului ca
majoritatea LC sunt pornite in gol.
Turatia motorului asincron poate fi reglata in trepte sau in mod continuu.
Reglarea in trepte a turatiei se realizeaza cu modif nr de perechi de poli ai motorului
rezultand in acest fel motorare asincrone cu 2,3,4 turatii.

In general pt m-u se utilizeaza m-u cu 2 turatii. Pt reglarea continua a turatiei a

unui motor asincron este necesara echiparea masinilor cu echipamente de tipul
convertoarelor de frecventa care datorita complexitatii scumpesc foarte mult atat
constructia cat si exploatarea masinii. Din acest motiv reglarea continua a turatiei pe
motoarele asincrone se justifica din punct de vedere economic doar pt anumite tipuri
de centre de prelucrare.
In afara motoarelor asincrone obisnuite maipot fi utilizate pe m-u, motoare
asincrone de constructie speciala. De exemplu la unele masini de rectificat plan,
rotorul motorului poate fi amplasat direct pe AP al masinii, in timp ce la masini de
rectificat interior la care motorul electric poate lucra la turatii ridicate de pana la 50
rot/min sunt utilizate motoare speciale si in plus lagarele AP trebuie dimensionate
astfel incat sa reziste la aceste turatii foarte ridicate.

16,

17

18.

Sub.19. Dispozitive electromagnetice de prindere.

-sunt utilizate la fixarea pieselor pe masina de rectificat plan
-pot fi de forma dreptunghiulara, in cazul miscarii rectilii-alternative de avans, sau
circulare, pentru miscarea de rotatie
-fata de dispozitivul mechanic de prindere, prezinta avantajele reducerii timpilor
necesari fixarii pieselor si a preciziei ridicate asigurate in timpul prelucrarii

Dezavantaje: forta de strangere relativ scazuta, pericol de smulgere a piesei in

cazul intreruperii curentului, permit prinderea numai a pieselor din material
ferromagnetic, magnetizarea pieselor din otel calit.
Pe miezurile 2 ale corpului 1 sunt fixate bobinele 3. Circuitul magnetic de
inchidere prin semifabricatul P, placa 4 si piesele 6, asezate in locasurile din placa 4.
In spatiile 5 dintre piesele 6 si placa 4 se introduce un material cu permeabilitate
magnetica scazuta(de ex. alama). Prin alimentarea bobinelor in curent continuu,
piesele 6 devin un pol(de ex. S). Plasand semifabricatul P peste 1 sau nn poli N-S,
liniile campului magntic vor trece prin semifabricat, creand forta necesara fixarii de
placa 4.

Sub.20. Limitatoare electice de cursa

-sunt utilizate pentru comanda automata in functie de cursa a organelor mobile ale
MU lucru care se realizeaza prin inchiderea sau deschiderea unor contacte, in
momentul in care spatiul parcurs de organul mobil a atins o anumita valoare
determinata
- din punct de vedere constructiv sunt asemenea butoanelor, cu deosebirea ca au
capetele constuite astfel incat sa poata fi actionate de opritoare,fixate pe elemental
mobil actionat.

La deplasarea opitorului(camei) 8 in sensul A, capul de actionare impreuna cu

tija 2 si suportul 5 sunt deplasate in directia B, deschizand contactele 4 si 5 si
inchizand 5 si 6.Aceste contacte, legate in anumite circuite de curent, dau comenzile
corespunzatoare. La indepartarea fortei de actionare tija limitatorului revine in pozitie
initiala.
Viteza de inchidere si deschidere a contactelor la aceste limitatoare depinde de
viteza de deplasare a organului mobil. Daca acestea se deplaseaza cu viteza scazuta,
intre contacte apar arcuri electice de lunga durata, care disting contactele . De aceea
se utilizeaza la MU microlimitatoare de cursa, la care trecerea dintr-o pozitie in alta se
face aproape instantaneu.

21. Sisteme de comanda automata. Cicluri de lucru. Tipuri de sisteme de

automatizare
Sisteme de comanda automatizata. Asigura functionarea automata a masinilorunelte, fara interventia operatorului, dupa un program prestabilit si permit realizarea
unui anumit ciclu de lucru(de prelucrare), care se repeta de cate ori este necesar.
Ciclu de lucru= complex de miscari efectuat de organele de lucru pentru executarea
unei piese de configuratie data, miscari care se repeta periodic.
De obicei,ciclurile de lucru sunt de tip inchis, adica la finalul ciclului fiecare organ de
lucru revine in pozitie initiala.
De asemenea, pot fi simple- miscarea are loc dupa o singura directie, respectiv
complexe- la care exista portiuni in care miscarile au loc pe doua directii.
Un ciclu de lucru este compus din deplasari rapide si miscari de generare.

Dotarea masinilor-unelte cu sisteme automate de comanda asigura reducerea

timpilor auxiliari si usurarea efortului fizic depus de operatori.

Automatizarea poate fi realizata cu sisteme specifice, care utilizeaza:

- Limitatoare de cursa actionate de oritoare
Sabloane
- Arbori cu came
- Matrice cu fise
- Tamburi cu bile
Sistemele care utilizeaza limitatoare de cursa, sabloane si arbori cu came realzeaza o
automatizare rigida, respectiv fazele ciclului de lucru se executa intr-o anumita
ordine, in functie de constuctia masinii si profilul camelor sau sabloanelor.
Sistemele de automatizare pe baza de tamburi cu bile sau matrice cu fise si sisteme de
comanda numerica permit o automatozare elastica, prin schimbarea rapida, cu
cheltuieli minime, a ciclului de lucru.
Clasificarea sistemelor de automatizare:
Sisteme de automatizare
rigide
cu opritoare
numerice

elastice
cu arbori
cu came

cu sabloane

secventiale

(de copiere)

Alegerea unui anumit sistem de automatizare depinde de :

- Procesul tehnologic care se executa pe masinile-unealte
- Conditii de exploatare
- Cerintele de economicitate

Orice sistem de automatizare trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

Indeplinirea cu precizie a comenzilor
Sincronzarea deplasarilor din cadrul diferitelor cicluri de lucru
Siguranta maxima in exploatare
Constructie simpla
Timp redus de reglare si pregatire a programului
Posibilitatea de programare a unui nr mare de functiuni(turatii, avansuri)

22. Sisteme de automatizare cu oprire(automate de gr I)

Se realizeaza cu ajutorul unor opritoare care actioneaza limitatoarele de

cursa,electrice de obicei(pot fi actionate hidraulicsau pneumatic).Sunt utilizate la
masini-unelte agregat,linii automate unele strungurisi masini de frezat:

unitatea de lucru UL trebuie sa execute urmatorul ciclu de lucru:

AR-apropiere rapida;AL-miscare de lucru in avans;RR-retragere rapida;
Trecerea de la o faza la alta a cicluluide lucru se realizeaza la actionarea
limitatorului de curs b1,b2 si b3 de catre opritorul O,fixat pe sania unitatii de lucru,
ceea ce va determina cuplarea/decuplarea unui cuplaj electromagnetic din structura
unitatii de lucru.
Reglarea distantelor LI,L2 si L3 se realizeaza prin deplasarea limitatoarelor
b1-b3 in canale speciale,executate pe batiul masinii(De obicei ,limitatoarele sunt
pozitionate in aceesi carcasa,iar pe unitatea de lucru sunt fixate 3
opritoare,deplasabile in canele long.)

23:Sisteme mecanice de automatizare cu came

Sunt utilizate la majoritatea strungurilor semiautomate si automate.

Fac parte din categoria sistemelor de comanda rigide,centralizate,care asigura
sincronizarea sigura si precisa a tuturor fazelor si operatiilor de lucru.
structura:
-elementul central de comanda,pe care se monteaza programul de desfasurare a
ciclului de lucru;
-organul de lucru(comandat);
-elemente de legatura;
AUTOMATE DIN GR. I DE STRUCTURA:care contine un singur ax cu
came,in miscare de rotatie constanta.
Mai includ:
-Me-motor electric cu antrenare
-Mr1-mecanism de reglare a turatiei a arborului principal AP(CV)
-Mr2-mecanism de reglare a turatiei axului cu came Ac si odata cu aceata ,a
parametrilor miscarii de avans.
Mecanismele cu came Mc1 Mc2 ,...transmit si transforma miscarea la elementele
de executie E1 E2 E3
Elementele de executie pot fi(organe de reglare a lanturilor cinematice de
comanda) saniile port-piesa sau port-scula cu miscare de avans sau auxiliara.
desen

-unghiul de rotatie al axului cu came care se executa miscarea de avans

-unghiul de rotatie pt miscari auxiliare.
Coeficientul de productivitate :=1-/2
-nu depinde de turatia axului cu came=>1 =ct la variatiile regimului de lucru
Q1=k*n=Q1 direct proportionala cu k, astfel incat Qcreste liniar cu intensificarea
regimului de lucru.
24. Sisteme mecanice automatizate cu came(automate de gr II)

Automate de gr II-au un singur ax cu cama,dar cu viteze unghiulare diferite pe

parcurs uni ciclu de prelucrare.Turetia este mai mare in fazele corespunzatoare
miscarii auxiliare, fata de cea pt miscarea de avans.
dese

Axul cu came Ac poate primi miscarea de la lantul cinematic I,reglabila cu Mr2

,pe parcursul miscarii de avans,sau miscare de rotatie rapida de lantul cinematic II,
prin cupla de fuga cf pe durata miscarii de comanda si auxiliara.Dintre miscarile de
comanda au fost reprezentate cele date de discul cu came D, respectiv
cuplarile/decuplarile C1 C2 pentru realizarea ciclului.
Timpul pt miscarile auxiliare ciclice este constant, iar productivitatea Q=1/T=1/tb+tac=k*1/1+Ktac=kII k=1/tb productivitate ideala,Qvariaza ci k dupa o curba.

25. Sisteme mecanice de automatizare cu came. Automate din grupa III

Automate din grupa III cuprind doua sau trei axe cu came; unul cu
turatie reglabila, prin Me pe care sunt programate miscarile de avans si unele

miscari auxiliare si de comanda. Axel secundare Ac si Ac au turatii constant si

sunt destinate numai miscarii auxiliare si de comanda, care se executa odata sau
de mai multe ori intru-un ciclu. Comanda intrarii in functie a axelor secundare
se face de la primul Ac prin discul D.
Desen :

Miscarile auxiliare si de comanda concentrate la axul cu came sunt

dependente de reglajul Mr2, deci de intensificarea regimului de aschiere; miscari
concentrate la axele cu came secundare si executa pe durate fixe de timp, deci nu
depind de regimul de aschiere.
Timpul total pentru o piesa T= tb+tal + tall
Unde : tal - depinde de reglajul lantului cinematic de lucru;
tall termen constant
Productivitatea

Pe baza acestei reprezentari a curbelor de productivitate functie de

productivitatea ideala k s poate alexe sistemul automat cu structura necesara
pentru prelucrarea unei anumite piese in conditii optime de productivitate.
Pentru
- productivitatea maxima se obtine prelucrand pies ape un automat
din grupa II;
Qmax se obtine pe automate din grupa III;
K > k2 (piese mici si simple cu timpi de aschiere mici, deci k mare) Qmax este
asigurat pe automate din grupa I.

26. Sisteme de comanda secventiala. Clasificare. Schema bloc. Matricea cu fise.

Permit programarea pe secvente, in intregime sau partial, a ciclului de lucru al masinii, a
parametrilor regimului de aschiere si a schimbarii sculei.
La aceste sisteme, marimea deplasarii saniilor in cursele de gol sau de lucru se regleaza cu
ajutorul unor came, care actioneaza blocuri de limitatoare de cursa. Exista trei tipuri de sisteme de
comanda secventiala:
CLASIFICARE:
a. Cu programare pe secvente;
b. Cu programare pe cicluri elementare;
c. Cu programare combinata.

a. Secventa = acea parte a ciclului de lucru in decursul careia nu se produce

nici o
schimbare in functionarea organului de lucru comandat. Ex: Deplasarea
saniei portcutit.
b. Ciclul elementar = permite realizarea complete a unei operatii (gaurire ,
strunjire longitudinala, strunjire transversala):
- Contine miscari de lucru si de deplasare
- Scula revine in pozitia initiala.
c. Aceste sisteme combina programarea pe secvente cu programarea pe
cicluri elementare. Cele mai utilizate sunt cele de tipul a si c.
SCHEMA- BLOC

MATRICEA CU FISE
Desen:

Matricea cu fise este compusa din tabloul 1, pe care se gasesc orificiile 2, asezate pe linii si
coloane , in care se pot introduce fisele 5. Tabloul este construit din material izolant. La introducerea
unei fise, se face legatura intre linia si coloana la intersectia careia se afla orificiul respective.
Fiecare linie a matricei reprezinta o secventa. Coloanele permit programarea unor functii ca : turatii,
avans sens de rotatie al arborelui principal.
Functiile se programeaza necodificat, codificat sau combinat. COdificarea se utilizeaza daca
este necesara programarea mai multor turatii, avansuri sau pozitii ale sculelor. Se foloseste frecvent
codificarea binara, care permite micsorarea numarului de linii sau coloane destinate programarii
unor functii.
Introducerea fiselor in locasurile matricei se realizeaza manual, cu sau fara ajutorul unei
cartel perforate, de marimea matricei. Dupa perforare, cartel se aseaza pe matrice, introducandu-se
apoi fise prin orificiile perforate in cartela.

27.Sisteme de comanda secventiala. Clasificare. Schema bloc. Tamburi cu bile.

Permit programarea pe secvente, in intregime sau partial, a ciclului de lucru al masinii, a
parametrilor regimului de aschiere si a schimbarii sculei.
La aceste sisteme, marimea deplasarii saniilor in cursele de gol sau de lucru se regleaza cu
ajutorul unor came, care actioneaza blocuri de limitatoare de cursa. Exista trei tipuri de sisteme de
comanda secventiala:
CLASIFICARE:
a. Cu programare pe secvente;
b. Cu programare pe cicluri elementare;
c. Cu programare combinata.
d. Secventa = acea parte a ciclului de lucru in decursul careia nu se produce
nici o

schimbare in functionarea organului de lucru comandat. Ex: Deplasarea

saniei portcutit.
e. Ciclul elementar = permite realizarea complete a unei operatii (gaurire ,
strunjire longitudinala, strunjire transversala):
- Contine miscari de lucru si de deplasare
- Scula revine in pozitia initiala.
f. Aceste sisteme combina programarea pe secvente cu programarea pe
cicluri elementare. Cele mai utilizate sunt cele de tipul a si c.

SCHEMA BLOC

TAMBURI CU BILE.
Programarea se mai poate realiza ci tamburi, avand orificii atat in lungul
generatoarei, cat si circular. In orificiile respective se introduce bile, care actioneaza
micro- intrerupatoarele 2, asezate dupa generatoarea tamburului 1. Dupa executarea
unei secvente, tamburul se roteste cu un pas pentru a se citi datele din secventa
urmatoare.
Desen:

Ex: Pe un tambur cu 32 canele circulare se pot programa mai mutle functii, numarul
maxim de secvente fiind 40.