GHID DE UTILIZARE TAMPLARIE P.V.C.

/ALUMINIU
Instructiuni de utilizare
Pentru utilizarea cat mai indelungata si in siguranta a ferestrelor si usilor dumneavoastra va
rugam sa tineti cont de urmatoarele instructiuni si recomandari:

Instructiuni pentru deschidere si inchidere

Ferestre cu deschidere simpla
Pentru deschiderea ferestrei manerul se pozitioneaza pe directie orizontala. La inchidere va
rugam sa apropiati cerceveaua (partea mobila) de rama si apoi sa deplasati manerul in pozitie
verticala, cu parea libera in jos.
Ferestre oscilo-batante
Pentru deschiderea ferestrei manerul se pozitioneaza pe directie orizontala. La inchidere va
rugam sa apropiati cerceveaua (partea mobila) de rama si apoi sa deplasati manerul in pozitie
verticala, cu parea libera in jos.
Pentru deschiderea in pozitie batanta pozitionati manerul (cu fereastra inchisa) in pozitie
verticala cu partea libera in sus si apoi trageti, astfel incat fereastra sa se deschida.
Pentru trecerea din pozitia deschis pe batant spre pozitia inchis sau deschis total, apropiati
cerceveaua de rama ca si cum ati inchide fereastra si astfel actionati manerul spre pozitia dorita.
Actionarea manerului cu fereastra deschisa poate duce la defectiuni ale sistemului de
inchidere. Exista sisteme de inchidere prevazute cu mecanisme de blocare a incercarilor de
manevrare incorecta. Va sfatuim sa le solicitati atunci cand comandati ferestrele.

Usi de intrare cu butuc

Pentru incuierea usii se deplaseaza manerul in pozitie verticala cu partea libera in sus pentru
blocarea sistemului de feronerie. Apoi se elibereaza manerul si se invarte cheia in butuc,
asigurand inchiderea etansa a usii. Pentru deschidere se procedeaza ca in cazul unei usi obisnuite
, intai se actioneaza cheia si apoi manerul in jos, aceasta asigurand si deblocarea sistemului de
inchidere.
Usi oscilo-culisante fara butuc (doar cu maner interior)
Pentru deschiderea usii manerul se pozitioneaza pe directie orizontala. Mecanismul este
deblocat si permite deplasarea usii in plan pararel si culisarea acesteaia.
La inchidere va rugam sa apropiati cerceveaua (partea mobila) de rama si apoi sa deplasati
manerul in pozitie verticala, cu parea libera in jos.
Pentru deschiderea in pozitie batanta pozitionati manerul (cu usa inchisa) in pozitie verticala
cu partea libera in sus si apoi trageti, astfel incat usa sa se deschida.
Pentru trecerea din pozitia deschis pe batant spre pozitia inchis sau deschis total, apropiati
cerceveaua de rama ca si cum ati inchide usa si astfel actionati manerul spre pozitia dorita.
Actionarea manerului cu usa deschisa poate duce la defectiuni ale sistemului de inchidere.
Usi oscilo-culisante cu butuc
Pentru deschiderea usii se deblocheaza butucul rasucind cheia, manerul se pozitioneaza pe
directie orizontala. Mecanismul este deblocat si permite deplasarea usii in plan pararel si
culisarea acesteaia.
La inchidere va rugam sa apropiati cerceveaua (partea mobila) de rama si apoi sa deplasati
manerul in pozitie verticala, cu parea libera in jos. Rasuciti cheia in butuc pentru incuiere.
Pentru deschiderea in pozitie batanta pozitionati manerul (cu usa inchisa) in pozitie verticala
cu partea libera in sus si apoi trageti, astfel incat usa sa se deschida.
Pentru trecerea din pozitia deschis pe batant spre pozitia inchis sau deschis total, apropiati
cerceveaua de rama ca si cum ati inchide usa si astfel actionati manerul spre pozitia dorita.
Actionarea manerului cu usa deschisa sau inchisa cu cheia poate duce la defectiuni ale
sistemului de inchidere.

Profilele PVC
Va recomandam ca suprafetele pvc ale profilelor sa fie verificate periodic. Orice defectiune
trebuie remediata imediat, prin interventia unui specialist. Se va evita zgarierea acestora.
Spalarea profilelor se va face cu apa si detergenti obisnuiti. Nu se vor folosi materiale abrazive si
substante pe baza de diluant sau solventi.
Feroneria
Durata de viata a feroneriei si functionarea usoara a acesteia depind in mare masura de modul
de intretinere de care beneficiaza. Deasemenea este bine sa se verifice si sa se stranga, daca e
cazul, suruburile de prindere a manerului.
Aerisirea
Aerisirea incaperilor este foarte importanta, atat pentru mentinerea unui climat optim in
interior, dar si pentru evitarea formarii condensului si mucegaiului.

Aerisirea corecta
O aerisire gresita poate duce la o pierdere nejustificata de caldura si la cresterea costurilor de
incalzire a locuintelor.
Aerisirea insuficienta reprezinta, in timp, cauza unei umiditati ridicate in incapere. Aceasta
duce la formarea condensului si mucegaiului daunator pentru sanatatea celor care locuiesc in
asemenea spatii.
Printr-o aerisire corecta puteti evita pierderile de caldura precum si formarea condensului si a
mucegaiului.
De aceea, conform studiilor efectuate , va propunem doua moduri de aerisire corecta a
incaperilor care va asigura nu numai un climat optim inn interior, un aport suficient de aer
proaspat fara a pierde, nejustificat in perioadele reci, caldura acumulata.
 Intretinerea ferestrelor si usilor

Va rugam sa indepartati folia de protectie de pe suprafata profilelor, in termen cat mai

scurt dupa montarea ferestrelor si finisarea zidariei.
Pentru a evitarea defectiunilor si a accidentelor va recomandam:
– nu atarnati obiecte de cercevea sau de manere;
– nu fortati deschiderea cercevelei mai mult decat o permite pozitia normala;
– nu introduceti diverse obiecte intre rama si cercevea;
– nu manevrati manerele decat atunci cand fereastrele si usile sunt inchise
– evitati pericolul de strivire intre rama si cercevea;
– tineti cont ca, mai ales in cazul copiilor, exista pericolul de cadere prin fereastra deschisa ;

INSTRUCTIUNI DE OPERARE SI SIGURANTA

Poziţie mâner în lateral Poziţie mâner în sus Evitaţi cuplarea greşită

Poziţie mâner în jos
fereastra se deschide fereastra se deschide ATENŢIE! Nu acţionaţi mânerul dacă
fereastra este închisă.
normal. oscilobatant cerceveaua este deschisă!

Pentru o buna si lungă funcţionare a ferestrei precum şi pentru siguranţă, trebuie respectate indicaţiile de mai jos:
Cerceveaua ferestrei nu trebuie încărcată Nu loviţi şi nu apăsaţi cerceveaua pe
Nu plasaţi obiecte între cercevea şi ramă.
cu greutate suplimentară. perete.

Acolo unde copiii au acces la fereastră,

cerceveaua trebuie asigurată împotriva
deschiderii
(zăvoare oscilante sau mânere blocabile).
ATENŢIE! O cercevea care loveşte poate
În caz de vânt puternic, nu lăsaţi
provoca răni. În cazul împingerii acesteia,
cerceveaua deschisă.
nu ţineţi mâna între cercevea şi ramă.

Modul de manevrare a clantei pentru inchiderea-deschiderea usii

Pentru a incuia usa :

- rotiti clanta din pozitia 1
in pozitia 2
- eliberati clanta care revine
in pozitia 1.
- rotiti cheia in broasca
pentru a incuia usa.

Pentru a descuia usa :

- rotiti cheia
in broasca in
sens invers,
fara a mai
manevra
clanta.
Formarea condensului

Formarea condensului pe suprafata interioara a geamului termoizolator respectiv a ramelor

În principiu poate aparea condensul pe suprafata interioara a geamurilor termoizolatoare

respectiv a ramelor. Se vorbeste în acest caz si de formarea apei exsudate sau a apei de condens.

Acest fenomen nu are voie însa sa fie confundat cu condensarea din spatiul intermediar al
geamurilor termoizolatoare.

Condensul este un fenomen fizic ce nu poate fi evitat iar cauzele formarii apei de condens pe
suprafata interioara a elementelor de constructie se explica dupa cum urmeaza:
În locuinte se produc permanent vapori de apa. Prin masuratori s-au stabilit urmatoarele cantitati:

Gatit: Baie, spalatul rufelor,

Aerul respirat de om:
Zilnic pâna la 2 litri vapori udatul florilor etc.:
Cantitatea produsa
într-o gospodarie de 4 Zilnic pâna la 3 litri vapori
zilnic 1 – 2 litri vapori
persoane într-o gospodarie de 4 persoane

Aceste cantitati se gasesc ca vapori de apa invizibili în aer. Astfel poate de ex. 1 m³ aer de 0
°C sa contina o cantitate maxima de numai 5 g (= 5 cm³) vapori de apa.
Daca temperatura încaperii este mai mare, atunci aerul poate primi mai multa apa. Astfel creste
cantitatea de apa pe m³ la 17 g când temperatura atinge 20 °C, sau la3 30 g pe m³ la 30 °C.

Daca însa în aer este continuta cantitatea maxima de vapori de apa, atunci aerul nu mai primeste
umiditate în forma de vapori de apa. Se vorbeste în acest caz de aer saturat. În cazul aerului
saturat apare o asa-numita "umiditate relativa a aerului" de 100 %; aceasta înseamna ca într-un
volum de aer la o anumita temperatura este continuta câte o "cantitate maxima" de vapori de apa.

În cazul unei umiditati relative de 50 % este continuta într-un volum de aer abia jumatate din
cantitatea maxima posibila pe care o poate "înghiti" acest volum.

Ca exemplu sa luam un spatiu cu 15 m² suprafata de baza si 2,5 m înaltime. Rezulta un volum de

cca. 38 m³. Daca aerul are o temperatura de 23 °C, atunci "pluteste" în acest spatiu (la 100 %
umiditatea aerului) aproape 1 l apa sub forma de vapori invizibili de apa.

Daca un astfel de "aer încarcat cu apa" ajunge la o suprafata rece (de exemplu la geamul rece
al unei ferestre pe timp de iarna) se raceste si el prin convectie, scade capacitatea sa de a retine
umiditatea si atunci vaporii de apa "condenseaza" si se depun ca apa vizibila pe geam. Formarea
condensului apare prin urmare atunci când umiditatea aerului din încapere este ridicata iar
temperatura suprafetei de pe partea interioara a geamului este coborâta (în termeni tehnici, când
umiditatea relativa tinde sa depaseasca 100 % prin scaderea temperaturii).

Condensarea ce va aparea începe întotdeauna de la marginea geamului, conditionata prin

îmbinarea marginala mai nefavorabila din punct de vedere al termotehnicii. În plus curentii de
aer pot fi împiedicati sa circule de catre pervazurile iesite mult în afara si prin influenta cadrului
cercevelei ferestrei, astfel încât în partea de jos a geamului poate aparea apa exsudata mai
devreme decât în centrul geamului.

În special în încaperile mai putin încalzite (de ex. dormitoare) poate aparea condens în zilele reci
si la ferestrele cu geam termoizolator. Acest lucru datorita faptului ca spatiul respectiv se raceste
în timpul noptii si prin respiratie aerul devine saturat cu vapori de apa.

În plus dorim sa precizam ca o formare a apei de condens poate aparea nu numai la geamurile
sau ramele ferestrelor, ci si pe toate suprafetele reci. Acest lucru duce aparitia petelor de mucegai
si formarea mucegaiului pe pereti.

În principiu formarea apei de condens se poate împiedica sau cel putin diminua prin
respectarea anumitor reguli. Una din acestea ar fi ca spatiile în care se formeaza condens (de ex.
la geamurile termoizolatoare sau pe pereti) sa se aeriseasca mai mult decât pâna acum. Acest
lucru nu trebuie sa se întâmple însa prin aerisirea pe durata îndelungata (ferestrele în pozitie
basculanta).

Experimentele au indicat clar ca prin "aerisirea de protectie" în cazul unei cantitati de aer
egale schimbate poate fi economisita energie. În cazul unei asa-numite aerisiri de protectie ar
trebui ca ferestrele sa fie deschise larg cca. 5 pâna la 10 minute, astfel încât "aerul saturat"
existent în încapere sa fie înlocuit cu aer mai rece de afara.

Apoi închideti ferestrele. Instalatia de încalzire deconectata în timpul aerisirii este acum pornita
din nou. Astfel aerul rece este încalzit si primeste umiditatea excedentara. Dupa 3 pâna la 4 ore
aerul a absorbit din nou suficienti vapori de aer. Acum va fi din nou deconectata instalatia de
încalzire, ferestrele vor fi deschise etc. Acest procedeu ar trebuie repetat de 5 pâna la 7 ori pe zi,
pâna se observa o îmbunatatire. (Perioada necesara care se estimeaza printre altele în functie de
destinatia încaperii, este însa cel putin doua pâna la trei saptamâni).

Îndeosebi utilizatorii locuintelor care au ferestre noi, ar trebuie sa tina seama de adaptarea la
noile conditii a obiceiurilor lor privind aerisirea. Vechile ferestre erau de regula atât de neetanse
încât permiteau un schimb permanent de aer. Astfel putea ajunge permanent aerul uscat din
exterior în încapere, iar aerul umed mai cald din interior în exterior. În cazul noilor ferestre
etanse acest schimb de aer necontrolat nu mai este posibil, astfel încât locuitorii trebuie sa se
îngrijeasca ei însisi acum de un schimb regulat de aer, daca vor sa evite formarea condensului.

Încaperile care se gasesc în partea de nord a locuintelor, se racesc iarna deosebit de tare.
Aveti grija ca aceste încaperi sa fie încalzite ceva mai bine decât cele din sud. Aveti grija de
asemenea ca temperaturile din locuinta dvs. sa difere de la încapere la încapere cât mai putin
posibil.
Daca dormiti de ex. noaptea cu fereastra deschisa, atunci închideti usile de la dormitorul dvs. si
reglati instalatia de încalzire pentru spatiile învecinate la minimum, dar totusi la o treapta
suportabila.

Dimineata se recomanda aerisirea tuturor spatiilor cca. 20 de minute si dupa închiderea

ferestrelor încalzirea uniforma la temperaturi moderate.

O diminuare a conditiilor formarii condensului poate fi obtinuta si prin modificarea circulatiei

aerului cald respectiv printr-o dispunere favorabila a instalatiilor de încalzire.

Curentul de aer cald trebuie sa treaca pe cât posibil de-a lungul ferestrei, astfel încât sa fie
posibili coeficienti mai mari de transmitere a caldurii. În cazul prezentei elementelor înglobate
poate fi redus riscul apei de condens prin fantele din pervazurile interioare ale ferestrelor. În cele
ce urmeaza este prezentata influenta diverselor situatii de elemente înglobate ale ferestrelor
asupra riscurilor apei de condens.

Riscul apei de condens se mareste printr-o

temperatura mai joasa a suprafetei la geam
si rame. Asa-numitul "unghi mort" din zona
ramei opace micsoreaza coeficientul de
transmitere a caldurii (convectie foarte
redusa) si conduce de asemenea la scaderea
temperaturii suprafetei.
În lipsa instalatiei de încalzire situatia
devine si mai nefavorabila.
 Riscul apei de condens se micsoreaza prin
aerul cald de la instalatia de încalzire care
trece de-a lungul ferestrei. Astfel se maresc
printre altele temperaturile suprafetei de la
fereastra.

Riscul aparitiei apei de condens se

micsoreaza prin aerul cald de la instalatia de
încalzire care trece de-a lungul ferestrei.
Astfel se maresc printre altele temperaturile
suprafetei de la fereastra.

Riscul aparitiei apei de condens se mareste,

deoarece exista o adâncime mare a
elementul înglobat si de aceea prin
convectia defectuoasa din zona ramei
opace/a zidariei apare asa-numitul "unghi
mort". Prin aceasta scade temperatura
suprafetei.

Prezentele explicatii arata ca formarea condensului – si mai ales în cazul solutiilor

constructive cu geamuri termoizolatoare – este dependenta în mare masura de circulatia aerului,
de dispunerea instalatiei de încalzire, precum si de obisnuinta locuitorilor privind aerisirea si nu
de constructia ferestrei sau de montarea geamurilor.