Autoepurarea cursurilor de ap

Ansamblul proceselor autonome , de natura fizico-chimica si biologica ,

ce redau unei ape infestate cu materii de orice fel ( organice, minerale , toxice ,
etc) puritatea initiala se numeste autoepurare.
Prin autoepurare se completeaza de cele mai multe ori , procesul de
epurare a cursurilor .
Fenomenele cele mai importante , care intervin in timpul autoepurarii
cursurilor de apa , sunt
!ilutia
Amestecul
"ineralizarea
Autoepurarea cursurilor de apa se realizeaza in mod natural , nefiind
folosite , in acest scop instalatii sau constructii speciale . Astfel , spre exemplu ,
oxigenul necesar proceselor aerobe este luat din apa emisarului , in timp ce in
instalatiile de epurare biologica , el este furnizat artificial.
1. Gradul de dilutie
#radul de dilutie sau dilutia , d , este reprezentat de raportul dintre
debitul emisarului , $ , si debitul apelor uzate , %
q
Q
d
&n cazul unui amestec incomplet al celor doua feluri de apa se determina
dilutia reala d .
&n cazul unui amestec complet , cantitatea de materie de un anumit tip
(suspensii , substante toxice etc) , se determina cu ecuatia
q Q
q c Q C
C
am
+
+

in care
'
am
( concentratia medie de materie in apa amestecului ( ape emisar si
ape uzate ) )
' ( concentratie medie de materie , in apa emisarului )
c ( concentratie medie de materie in apa uzata )
$ ( debitul emisarului )
*
% ( debitul apelor uzate.
+. Amestecul
!ilutia in conformitate cu ecuatia poate fi folosita , in calcule , numai in
cazul amestecului complet al celor doua feluri de ape .
Amestecul complet se realizeaza dupa un anumit timp , respectiv la o
distanta mai mare sau mai mica , in aval de sectiunea de avacuare a apei uzate.
&n general , amestecul se datoreaza turbulentei apei , realiz,ndu-se
complet pe distante cu atat mai scurte , cu cat gradul de dilutie este mai mic.
Pentru a se realiza un amestec rapid si cat mai complet se recurge la
instalatii de dispersie a apelor uzate, dupa asemenea instalatii , la numai c,teva
sute de metrii se poate conta pe un amestec complet.
!ilutia reala , sau gradul de dilutie intre sectiunea de evacuare si
sectiunea de amestec complet , se stabileste cu formula
q
Q
a d
,
in care a este coeficientul de amestec al celor doua feluri de ape. Acest
coeficient este subunitar si creste pe masura ce punctul de calcul se apropie de
cel de amestec complet, unde teoretic are valoarea *.
'oeficientul de amestec se determina , de obicei , cu formula lui -.!.
.odziler .
$ (
/
/
*
*
L
L
l
q
Q
l

0n care
1 ( distanta dintre sectiunea de evacare a apelor uzate si sectiunea de
calcul 2 m3

( coeficientul care ia 0n considerare conditiile hidraulice de amestec

'oeficientul

se determina (dupa 4.A. Frolov) cu formula

/
q
D
T

din care

( coeficient , care depinde de constructia de evacuare a apei uzate

5otat cu

coeficientul de amestec depinde de constructia instalatiei

de evacuare a apei uzate si poate avea mai multe valori
pentru evacuari la mal , concentrate ,

( *,6 )
+
pentru evacuari in zona de viteza maxima a emisarului in talveg

( *,7 )
pentru evacuari prevazute cu instalatii de dispersie ( conducte orizontale cu
orificii , asezate transversal pe directia de curgere a apei )

( /,6.
'oeficientul de sinuozitate al r,ului

( 1 8 l , este rezultatul
raportului dintre distanta 0ntre sectiunea de evacuare a apei uzate si sectiunea de
calcul 213 , si distanta 0ntre aceleasi sectiuni , doar in linie dreapta 2 l 3 .
'oeficientul de difuzie turbulenta 2 T 3 se determina cu a9utorul
ecuatiei
+66
H V
T


in care
2 43 este viteza medie a cursului de apa , in zona considerata )
2 : 3 este ad,ncimea medie a cursului de apa , in zona considerata,
exprimata in m .
Practic , pentru calcul se folosesc valorile termenului
/
L
, furnizate
de tabelul *.*.
x
x
x
x
x
x
x
x

6 * 6 * 6 * 6 *
6.76 6.;*< *.76 6.++/ /.+7 6.6/=> 7.66 6.66;?7
6.7+ 6.7>7 *.77 6.+*+ /./6 6.6/?* 7.*6 6.66;*<
6.7< 6.7=/ *.;6 6.+6+ /./7 6.6/7+ 7.+6 6.66777
6.7; 6.7?* *.;7 6.*>+ /.<6 6.6//7 7./6 6.6676/
6.7; 6.7;6 *.?6 6.*=/ /.<7 6.6/*> 7.<6 6.66<7?
6.;6 6.7<> *.?7 6.*?< /.76 6.6/6/ 7.76 6.66<*7
6.;+ 6.7/= *.=6 6.*;7 /.77 6.6+=> 7.;6 6.66/?+
6.;< 6.7+= *.=7 6.*7> /.;6 6.6+?7 7.?6 6.66//?
6.;; 6.7*? *.>6 6.*77 /.;7 6.6+;+ 7.=6 6.66/6<
6.;= 6.76? *.>7 6.*<< /.?6 6.6+<> 7.>6 6.66+?;
6.?6 6.<>? +.66 6.*/; /.?7 6.6+/; ;.66 6.66+<>
6.?+ 6.<=? +.67 6.*+> /.=6 6.6++7 ;.*6 6.66++<
6.?< 6.<?? +.*6 6.*+/ /.=7 6.6+*< ;.+6 6.66+6<
6.?; 6.<;= +.*7 6.**? /.>6 6.6+6< ;./6 6.66*=7
+.*. Distanta de amestec
/
.ezolv,nd ecuatia , in raportul cu 1 , se poate determina distanta dintre
sectiunea de evacuare a apelor uzate si o sectiune oarecare , corespunzatoare
unui anumit grad de amestec al celor doua feluri de ape.&n acest mod rezulta
formula de calcul a distantei de amestec 1a
1a ( 2 +,/
q a
q Q a
g l
) * (
*
@

3
Pentru amestecul complet ( a ( * ) , valoarea distantei de amestec devine
1 a ( = , de aceea -.!. .odziler apreciaza ca 0n practica , este suficient daca se
considera a ( 6,? A 6,= si numai 0n cazuri exceptionale 6,=7.
Bneori , distanta de amestec complet poate avea valori relativ mari ,
chiar zeci de Cm , ceea ce conduce la formarea unei benzi de apa uzata in lungul
emisarului , care da un aspent neplacut apei , impiedic,nd si 0nt,rziind in acelasi
timp , dezvoltarea normala a procesului de autoepurare , care s-ar putea realiza
in cazul unui amestec complet, chiar imediat dupa evacuarea apelor uzate.
!in aceasta cauza , existenta instalatiilor de dispersie a apelor uzate
apare ca o necesitate obligatorie , deoarece , numai 0n acest mod amestecul se
realizeaza imediat si se poate folosi in intregime , posibilitatea de autoepurare a
emisarului .
/. Mineralizarea
Dransformarile care conduc la autoepurarea emisarului sunt asa cum s-a
aratat , de natura fizico-chimica si biologica , dar cele mai importante sunt cele
biologice A biochimice , care contribuie in masura cea mai mare la epurare ,
respectiv , la mineralizarea mateiilor organice din apa.
Flora bacteriana se dezvolta rapid in zona unde se produce
mineralizarea, form,nd depozite imense , care la ape mari sunt transportate pe
zeci de Cm, unde aceasta miscare a masei in descompunere da nastere la noi
zone de murdarie a emisarului , constituind asa numitele zone de impurificare
secundara .
Factorii care actioneaza si influienteaza in mare masura transformarile
biologice din apa emisarului sunt
temperatura
luminozitatea
oxigenul
ph-ul
<
Consumul de oxigen al cursului de apa
Ecuatiile lui FilhelmG , Htreeter si Phelps sunt valabile si in cazul
emisarilor . Astfel , 0n conformitate cu formula pentru calculul valorilor x
t
si 1
t
daca 0ntre doua puncte de r,u , a si b , situate unul de altul la o distanta
corespunzatoare unui drum de * A / zile , nu intervin factori care sa influenteze
oxidarea biochimica normala valorile sunt influientate de consumurile primare
de oxigen din punctele respective, iar ecuatiile amintite mai sus devin
I
b
( 1
a
( *-*6
AJt x t
)
1b ( 1aK *6
AJt x t
0n care
x
b
A este consumul promar de oxigen 0n punctul b . efectuat 0n timpul t )
1b A consumul pr&mar de oxigen 0n punctul b , care mai este necesar apei ,
dupa ce s-a scurs timpul t p,na la +6 zile .
1a A consumul primar total de oxigen , care variaza 0ntre 6,* A 6,; , fiind
0n general mai mica pentru emisari cu debite si ad,ncimi mari si mai apropiata
de 6,; pentru emisari mici si viteze mari.
Pentru apele de suprafata , valorile vitezei consumului de oxigen depind
de o serie de factori
c,nd viteza de curgere a apei emisarului este mare , aceasta poate
duce la marirea valorii vitezei consumului de oxigen , deoarece
se produce o antrenare a namolurilor de pe patul emisarului ,
namoluri care au nevoie de oxigen pentru mineralizarea
materialelor organice pe care le contin )
ad,ncimea medie a apei emisarului actioneaza 0n sensul cresterii
vitezei consumului de oxigen la ad,ncimi mici si pentru ad,ncimi
mari scade viteza consumului de oxigen . 1a r,uri cu ad,ncime
mica , influenta plantelor de fund si a bacteriilor este mult mai
puternica decat la r,uri cu ad,ncime mare , deoarece acestea se
dezvolta mai rapid necesit,nd o cantitate sporita de oxigen , ceea
ce conduce la marirea vitexei consumului de oxigen.
organismele din apa , plante si animale , consuma o cantitate
variabila de oxigen ( prin procese de respiratie ) , care
influenteaza 0ntr-un sens sau altul , valoarea vitezei consumului de
oxigen
1 Improspatarea cursului de apa cu oxigen
7
.eaerarea A absortia oxigenului A influenteaza 0n mare masura
procesele biochimice din emisari , contribuind la regenerarea oxigenului
dizolvat in apa , consumat de materiile organice in cadrul procesului de
mineralizare .
Hpre deosebire de instalatiile de epurare artificiala ( unde reaerarea se
realizeaza cu a9utorul unor instalatii pneumatice sau mecanice ) , 0n r,uri , 0n
lacuri , etc. reaerarea se produce prin dizolvarea oxigenului la suprafata apei si
0ntr-o masura mai mica prin absortia oxigenului dega9at de vegetatia acvatica , in
timpul asimilarii clorofiliene .
Absortia oxigenului se realizeaza 0n conformitate cu doua legi
(exprimate prin relatiile matematice , stabilite de Htreeter si Phelps) si anume
viteza de oxidare biochimica a substantei organice este
proportionala cu cantitatea de materii organice ramase neoxidate
(legea lui FilhelmG) )
viteza cu care apa curata este reaerata 0n conditii de temperatura
constanta si amestec turbulent , este direct proportionala cu
deficitul de oxigen existent , fata de saturatie.
'elor doua legi le corespund urmatoarele ecuatii
L K
dt
dD
dt
dL

*
*
* +
+
D K
dt
dD

in care
1 ( consumul primar total de oxigen, 0n timp de +6 zile A 'LM
+M
exprimat in mgh 8 dm
/
)
J
*
( viteza consumului de oxigen in baza e
J
+
( coeficientul de reaerare in baza e
!
*
( deficitul de oxigen fata de saturatie , rezultat prin consumul
oxigenului de catre materiile organice , exprimat in mgl 8 dm
/
!
+
( deficitul de oxigen fata de saturatie , rezultat in urma completarii
oxigenului prin oxigenul atmosferic , prin reaerare , exprimat in
mgl 8 dm
/
)
! ( deficitul total de oxigen , exprimat 0n mgl 8 dm
/
;
!eficitul total real de oxigen rezulta din suma algebrica a ecuatiilor
D K L K
dt
dD
dt
dD
dt
dD
+
+ *
*

care este o ecuatie diferentiala de tip 1eilent

Q y P
dz
dy
+
Procesul de autoepurare
?
.elatia ofera posibilitatea de a cunoaste la diferite perioade de timp ,
care este deficitul de oxigen , respectiv cantitatea de oxigen ramas 0n emisar ,
deci 0nsusi mersul procesului de autoepurare .
Pentru diferite temperaturi si consumuri primare totale de oxigen , La
daca se cunosc deficitul de oxigen Da , si valorile constantelor J
*
, J
+
se pot
trasa curbele rezultate din aplicarea ecuatiei consider,ndu-se ca , la o oarecare
distanta de origine , prezinta un maxim .
Acesta valoare maxima corespunde deficitului maxim ( critic) de
oxigen, Dcr, si timpului critic , tcr, ambele valori variind in functie de
temperatura si consumul primar total de oxigen, La .
&n mod practic , s-a constatat ca timpul critic , corespunzator dficitului
critic , se produce intre a doua si a treia zi de la evacuarea 0n emisar a apelor
uzate .
4aloarea timpului critic , rezulta din anularea derivatei ecuatiei lui !
t
,
este
( )
* +
*
* + +
* lg
K K
La K
K K Da
K
K
t
cr

'

1
]
1

!eficitul maxim de oxigen se obtine prin introducerea valorii timpului

critic 0n ecuatia
!t (
* +
*
K K
La K

x ( *6
AJ
*

x
t
- *6
AJ
+

x
t
) N !a x *6
AJ
+

x
t

!eficitul maxim de oxigen poate atinge uneori valori egale cu oxigenul
care ar putea exista in apa ,la temperatura respectiva , adica 0n apa r,ului , dupa
un parcurs de c,teva zile , nu mai ram,ne oxigen .
!ar prin reaerare , poate aparea din nou oxigen 0n apa si atunci deficitul
scade , iar oxigenul tinde sa atinga valoarea de saturatie.
4alorile deficitului si timpul critic sunt de o importanta deosebita
pentru realizarea conditiilor in care se poate produce epurarea , deoarece acestea
reprezinta valorile limita , cele mai dezavanta9oase fata de care se efectueaza
toate calculele de autoepurare .
1 Autoepuarea si pragul poluarii
M apa este considerata poluata c,nd compozitia sau starea sa fizica , ori
chiar estetica , sunt modificate direct sau indirect de actiunile omului , 0n asa
masura ca nu se mai preteaza a fi utilizata 0n stare naturala .
=
Pentru a 0ntelege mai clar ce 0nseamna o apa curata , subliniem ca apa
este nu numai un lichid , ci si un mediu de viata datorita oxigenului , gazului
carbonic si sarurilor minerale care le contine.
&n stare naturala , apa a9unge la un anumit echilibru 0n ceea ce priveste
gazele dizolvate si substantele minerale sau organice , prin circulatia ei 0n
natura re,mprospat,ndu-se continuu. Aceasta circulatie da ape posibilitatea sa se
debaraseze de elementele nocive sau sa se autoepureze , atunci c,nd poluarea nu
depaseste anumite limite . &n caz contrar apa respectiva devine tot mai bolnava ,
0si pierde calitatile de potabilitate si pe cele de a 0ntretine viata , de a fi folosita
de vietuitoare , devine chiar nociva pentru mediul din 9ur.
Autoepurarea este 0nsusirea de care dispune o unitate acvatica ( r,u , lac,
etc) de a absorbi , fara a suferi daune , o anumita incarcatura de poluanti , de a
asigura distrugerea sau mineralizarea elementelor poluante respective .
#radul de poluare , ca si posibilitatile de autoepurare , se apreciaza prin
doi termeni
cantitatea de oxigen din apa
prezenta unor produsi (externi) straini , nocivi sau toxici in
anumite cantitati .
!ozele limita de elemente toxice ce le poate suporta o apa , fara sa
axfixieze vietuitoarele , sunt foarte variabile , dupa 0ntrebuintarea ce urmeaza a
fi data apei.Fiecare tara impune anumite standarde , dar 0n general se foloseste
ca parametru comun rezistenta pestilor sau a altor vietuitoare la toxinele
respective .
Hcaderea continutului de oxigen si otravirea cu elemente toxice se
combina , de obicei , cu adaosul apelor mena9ere si al celor deversate de
industrie sau agricultura .
'u un deceniu 0n urma, .inul cuprindea pe anumite portiuni o cantatate
zilnica de /66 tone hidrocarburi , <6 666 tone de clorura de sodiu si alte saruri ,
iar intre impuritatile organice s-au calculat la +66 666 germeni 8cm
/
.
&n ultimul timp s-au luat masuri drastice de epurare , care au dat bune
rezultate .
>
Sursele de poluare a apelor
1. Poluarea industriala
Poluarea industriala a luat proportii odata cu cresterea volumului de
marfa , materiale , servicii care au loc in interiorul acestei ramuri de productie .
'ele mai poluante ramuri din industrie sunt
industria alimentara )
industria chimica .
Abatoarele consuma o medie zilnica de 766 l apa pentru fiecare animal
sacrificat , care apoi este deversata poluata . 'ercetarile facute la un abator din
Paris , au indicat peste /66 milioane bacterii aerobe si +6 milioane anaerobe pe
cm
/
de apa uzata.
!intre acestea , numeroase sunt specii patogene . &n tarile dezvoltate ,
industria alimentara provoaca aproximativ +6-/6 O din 0ntreaga poluare , iar
industria chimica /6 O , devers,nd cele mai diferite substante toxice , uneori
provoc,nd poluari deosebit de grave , daca apele nu sunt epurate 0nainte de
deversare . .afinariile si 0n general petrochimia , rasp,ndesc hidrocarburi , iar
pelicula de petrol impiadica reoxigenarea si dezechilibreaza capacitatea de
epurare a apelor. &ndustria mai deverseaza si ape 0ncalzite , care modifica
temperatura din 9ur .
2. Poluarea marilor si oceanelor
Mmul a deversat 0n mari si oceane , in ultimii 76 de ani , cantitati de
deseuri ce depasesc tot ce omenirea a aruncat de milenii .
Mceanul s- a dovedit a fi limitat ca posibilitati de regenerare ,
infectandu-se repede .
Echilibrul sau biologic este amenintat si odata cu acesta este amenintat
si rolul sau 0n 0ntretinerea vietii pe Pamant. El acumuleaza , 0n ultima instanta
toate rezidurile care nu au fost ,,digeratePP de aer , de sol sau de apa r,urilor si
devine , dupa o expresie putin placuta , dar din ce 0n ce mai reala , ,, lada de
gunoi a omenirii QP .
Hidrocarburile constituie principalii poluanti . He zice chiar despre
petrol ca este dusmanul marilor , ca este sursa cea mai periculoasa pentru mediul
marin , cel mai greu de combatut.
&ntinz,ndu-se ca o pelicula neagra , opreste oxigenarea , absoarbe
lumina , reduce fotosinteza . Hursele de poluare cu petrol sunt
*6
sondele de fora9 marin )
pierderile prin transportul cu vase sau conducte )
spalatul tancurilor petroliere )
exploatarile si rafinariile de pe litoral)
apa raurilor care deverseaza.
Htatisticile indica o medie de *6 A *7 milioane tone de hidrocarburi
deversate anual in mare .Foarte grave pot fi accidentele provocate de tancurile
petroliere care poarta obisnuit 0ncarcaturi de /66 666 tone petrol si chiar mai
mult ) ele formeaza ,, marea neagra QP, care poate produce pagube imense ,
pla9ele sunt afectate , pasarile mor in numar impresionant , iar fauna si flora
subacvatica sunt afectate in mod deosebit , c,nd nu se intervine urgent pentru
0ndepartarea acestor pelicule .
3. Apele uzate si infectate provenite de pe continent
Aceste ape afecteaza cu precadere litoralul . Ele sunt periculoase mai
ales prin pesticidele si unele metale grele , dar si prin alti produsi chimici pe care
ii poarta .
. Poluarea radioactiva
A debutat cu pulberile provenite de la exploziile atomice ( care plutesc
uneori si ? ani 0n atmosfera ) si s-a marit apoi prin crearea diferitelor laboratoare
si uzine atomice , care evacueaza ape radioactive.
!eseurile radioactive produse 0n toata lumea au fost calculate la *66 666
tone pentru anul *>77 , iar pentru anul +666 au fost calculate *6 milioane tone.
Poluarea apelor oceanice este ,, aglomerata QP 0n estuare , 0n locurile de
varsare ale marilor fluvii , zonele de litoral cu mari aglomerari urbane si
industriale , 0n marile 0nchise ( pe primul loc "editerana , apoi "area Laltica ) ,
cu alte cuvinte tocmai acolo unde traiesc mai multi oameni .
**
Masuri de epurare si antipoluante
Hi totusi ,poluarea nu este o fatalitate . Hta 0n puterea omului , care a
dezvoltat aceasta enorma tehnica ce polueaza apa , sa ia masuri eficiente at,t
pentru a oprii continuarea acestui proces daunator , c,t si pentru a gasi solutii de
epurare a apelor uzate .
1upta 0mpotriva poluarii a 0nceput printr-o serie de legi unilaterale , care
0n ultimul timp au capatat 0n multe tari , caracter de lege A cadru. Acestea sunt
str,ns legate de politica generala fata de mediul 0ncon9urator.
H-au elaborat totodata programe ce vizeaza tehnici tot mai putin
poluante , cum sunt tehnicile de epurare a apei 0nainte de a fi deversate 0n mare.
1. !tatiile de epurare
Htatiile de epurare reprezinta principalul mi9loc de tratarea apelor
poluate , mai ales a celor mena9ere . He aplica mai 0nt,i un ,, pretratament"P ,
care retine materiile grosiere , nisipurile si chiar uleiurile si grasimile . Apoi se
face tratarea de epurare propriuzisa 0n ,,bazine de oxidare QP . Este vorba de o
epurare biologica , combinata cu oxigenarea si actiunea fotosintezei.
Exista totusi o serie de saruri , toxine , detergenti , pesticide ,
hidrocarburi care trec prin acest filtru . !eocamdata , singura solutie pentru
acestea este oprirea deversarii lor 0n ape .
Pentru apele marine exista conventii care prevad obligatia fiecarui stat
de a avea , 0n porturi , instalatii pentru colectarea reziduurilor de hidrocarburi ,
interdictia de a lua apa ca lest 0n cisternele de petrol , interdictia totala de a varsa
reziduuri petroliere in "area Laltica , "editerana , "area 5ordului .
1.1. Procesele epurarii biologice cu biomasa
(masa celulara ) n suspensie
1.1.1. Procesele de epurare cu namol activ
Procedeele de epurare cu namol activat au fost descoperite in Anglia ,
de cercetatorii Arden si 1ocCett in anul *>*< si au fost denumite 0n acest fel
*+
deoarece ele implica producerea unei mase activate de microorganisme capabile
sa stabilizeze aerob poluantii .
Astazi sunt folosite mai multe versiuni ale proceselor initiale , dar
principiul fundamental este acelasi.
Descrierea proceselor
Epurarea biologica cu namol activat a apelor uzate este schematizata in
fig. *.*+.
Poluantii organici sunt introdusi 0ntr-un reactor unde o cultura de
bacterii aerobe este mentinuta in suspensie . 'ontinutul reactorului este un
amestec dintre apa uzata si masa bacteriana(mixted li%uor). &n reactor , cultura
de bacterii transforma substantele organice , conform reactiilor
steochinometrice &.+< si &.+7.
.eactia de oxidare si sinteza & . +<
bacterii
'M::H N M
+
N nutrienti

'M
+
N 5:
/
N '
+
:
+
5M
+
N alti produsi finali
( substante organice) ( substante bacteriene noi)
.eactia de endogena & . +7
bacterii
'
7
:
?
5M
+
N 7 M
+

7'M
+
N +:
+
M N 5:
/
N energie
( celule ) *;6
**/ *,<+
&n aceste relatii , 'M:5H reprezinta substantele organice din apa uzata .
!esi din reactiile respiratiei endogene rezulta produsi finali relativ simpli si
energie , se formeaza si produsi organici , de sinteza , stabili.
'onditiile aerobe din reactor sunt realizate prin prin utilizarea aerarii
pneumatice sau mecanice , care are si rolul de a mentine componentele din bazin
0ntr-un regim de amestecare completa . !upa o anumita perioada de timp ,
amestecul dintre celulele noi si cele vechi este trecut 0ntr-un decantor unde
celulele sunt separate de apa uzata epurata.
M parte din celule ce sedimenteaza este recirculata pentru a mentine
concentratia dorita de mocroorganisme 0n reactor , iar o parte este evacuata.
Partea evacuata corespunde tesutului celular mai asociat cu
particularitatile apei uzate . 5ivelul la care masa bacteriana din interiorul
*/
reactorului poate fi pastrata depinde de eficienta dorita pentru epurare si de alte
considerente legate de cinetica dezvoltarii bacteriene.
Microbiologia proceselor
Pentru a proiecta si functiona un sistem cu namol activat eficient , este
necesara intelegerea importantei microorganismelor din sistem . &n natura , rolul
cheie al bacteriilor este de a descompune materia organica produsa de unele
organisme. &n procesul cu namol activat , bacteriile cele mai importante
microorganisme , deoarece sunt responsabile cu descompunerea substantelor
organice din influent.
&n bazinele de aerare , o parte dintre poluantii organici sunt folositi de
bacteriile aerobe si facultative pentru a obtine energia necesara sintezei
substantei organice ramase 0n materialul celular nou.
!e asemenea , 0nainte de a fi obtinuti produsii finali , sunt formati multi
compusi intermediari .
&n general # bacteriile ce participa la procesele cu namol activat fac
parte din familia Pseudomonas # $oogloea # Ac%romobacter # &lavobacterium #
'dellovibrio #Microbactericum, si doua dintre cele mai cunoscute bacterii
nitrificatoare (itrosomonas si (itrobacter .
&n plus , pot fi prezente si alte forme variate filamentoase cum sunt
!pa%aerotilus # 'eggiatoa # )%iot%rix # !ecioont%rix si Geotric%um .
&n timp ce bacteriile sunt microorganisme care degradeaza substantele
organice din infuent , activitatile metabolice a celorlalte microorganisme este de
asemenea importante pentru sistemul cu namol activat. !e exemplu ,
protozoarele si rotiferii actioneaza ca elemente de finisa9 a afuentului .
Protozoarele consuma bacteriile dispersate are nu au flaculat , iar
rotiferii consuma particulele mici de flacoane biologice care nu au sedimentat.
&n continuare , desi este important ca bacteriile sa descompuna materia
organica cat mai repede posibil , este de asemenea important ca ele sa formeze
flacoane corespunzatoare si asta este o conditie esentiala pentru o separare
evectiva a particulelor biologice in decantoarele secundare .
H-a observat ca pe masura ce v,rsta celulelor din sistem este mai mare
caracteristicile de sedimentare a flacoanelor biologice sunt 0mbunatatite . Pentru
apele uzate mena9ere , este necesar ca v,rsta celulelor sa fie de ordinul a /-< zile
pentru a se obtine o sedimentare eficienta.
'hiar daca se obtin flacoane foarte bune , efluentul sistemului poate sa
contina o cantitate mare de substante organice , ca rezultat al unei proiectari
necorespunzatoare a decantoarelor secundare , functionarii defectuoase a
sistemului de aerare sau a prezentelor microorganismelor filamentoase cum
sunt Hphaerotilus, E. coli sau a fungilor.
*<
Procesele chimice in epurarea cursurilor de app
#eneralitati
Acele procese folosite in epurarea apelor uzate in care schimbarile sunt
produse prin mi9loace sau reactii chimice , sunt denumite procese c%imice .
&n domeniul epurarii apelor , produsele chimice sunt utilizate de obicei
0mpreuna cu cu procesele fizice si cu procesele biologice pentru a realiza
obiectivele epurarii .
&nainte de a lua in considerare procesele chimice specifice , este
important de reamintit ca unul dintre dezavanta9ele ce decurg din procesele
chimice (mai putin absortia pe carbune activ) , 0n comparatie cu procesele fizice,
este ca ele sunt procese de aditie . &n ma9oritatea cazurilor , o substanta este
adaugata 0n apa uzata pentru a realiza eliminarea altei substante . .ezulta o
crestere a substantelor dizolvate 0n apa uzata. !e exemplu , unde sunt adaugate
substante chimice pentru a 0mbunatati eficienta eliminarii suspensiilor ,
concentratia substantelor dizolvate in apa uzata este 0ntotdeauna mai mare . Bn
factor semnificativ ar fi posibilitatea de reutilizare a apei uzate tratate . Aspectul
aditional contrasteaza cu procesele fizice si biologice care pot fi descrise ca
procese de retinere , 0n care diverse substante sunt eliminate din apa uzata .
Alt dezavanta9 al proceselor chimice il constituie costul ridicat de
exploatare . 'ostul utilizarii substantelor chimice este apropiat de costul energiei
folosite , iar cresterea pretului reactivilor este relativ similara cu cresterea
costului energiei electrice .
1 Precipitarea c!imica
Precipitarea chimica 0n epurarea apelor uzate implica adaugarea unor
substante chimice pentru a modifica starea fizica a substantelor dizolvate , a
caloizilor si a suspensiilor si pentru a facilita eliminarea lor prin sedimentare .
&n unele cazuri , efectul substantelor chimice este slab si eliminarea
impurificatorilor este afectata de sedimentarea unui precipitat voluminos format
0n principal din 0nsusi coagulantul.
Alt aspect al tratarii cu reactivi chimici este o crestere a continutului de
substante dizolvate 0n apa uzata. Procesele chimice , 0mpreuna cu diverse
procedee fizice au fost dezvoltate pentru epurarea secundara (biologica ) a apei
uzate , inclusiv retinerea fosforului sau azotului , sau ambele . Alte procese
*7
chimice au fost dezvoltate pentru retinerea fosforului prin precipitare chimica si
sunt recomandate a fi utilizate 0mpreuna cu epurarea biologica.
Principalele probleme 0ntalnite 0n cazul proceselor chimice din epurarea
apelor uzate sunt
reactii de precipitare , au loc c,nd sunt adaugate diverse
substante chimice pentru a 0mbunatati eficienta obiectelor
tehnologice utilizate 0n epurarea apelor uzate)
reactii chimice , au loc 0n precipitarea fosforului din apa uzata )
aspecte teoretice importante ale precipitarii chimice.
" #bsortia
Absortia este ,in general , procesul de retinere al unor substante solubile,
aflate 0n solutie , pe o anumita suprafata denumita interfata.
&nterfata reprezinta suprafata de legatura 0ntre doua zone .
&nterfata poate fi 0ntre lichid si gaz , 0ntre lichid si solid , sau 0ntre doua
lichide . 'u toate ca absortia este 0ntalnita si la interfata aer-lichid 0n procesul de
flotatie , 0n cazul proceselor chimice se vor face referiri doar pentru absortia la
interfata lichid A solid.
&n trecut , procesul de absortie a fost folosit destul de rar 0n cazul
epurarii apelor uzate , dar necesitatea obtinerii unei calitati tot mai bune a
efluentului statiilor de epurare , a condus la studierea amanuntita si utilizarea
procesului absortiei pe carbune activ.
Dratarea cu carbune activ a apelor uzate este g,ndita ca un proces de
finisare a apei care a fost 0n prealabil epurata biologic. 'arbunele activ este
utilizat 0n acest caz pentru eliminarea unei parti din substantele organice
dizolvate ramase 0n solutie .
Functie de metodele de contact a apei cu carbunele activ , pot fi
eliminate su unele particule 0n stare coloidala sau 0n suspensie.
"1#$aliza proces%l%i de absortie
Procesul de absortie are loc 0n trei etape
macrotransport
microtransport
sorbtie
"11 Macrotra$sport%l implica deplasarea particulelor organice prin
apa spre interfata lichid solid prin advectie si difuzie .
Adectia este miscarea unui fluid pe orizontala 0n care proprietatile
acestuia se pastreaza .
*;
!i"u#ia reprezinta uniformizarea unor substante din apa chiar fara
a9utorul amestecului mecanic , este rezultatul produs de turbulenta si de
miscarea broRniana .
!ifuzia este transferul de molecule 0ntre straturi de fluid.
"1"Microtra$sport%l se refera la difuzia substantei organice prin
sistemul macroscopic al 'A# spre zonele de absortie din miscoporii si
submicroporii particulelor de 'A#. Absortia se produce si pe suprafata
granulelor si 0n macro si mezopori , dar suprafata acestor parti a granulelor de
'A# este at,t de mica 0n comparatie cu cu suprafata micro si submicroporilor
0nc,t suprafata de absortie a materialului este de obicei negli9abila .
+.*./.Horbtia este termenul utilizat pentru a descrie fixarea particulelor
organice de 'A# . Este utilizat termenul de sorbtie deoarece este dificil a face
deosebirea 0ntre absortie fizica si absortie chimica .
',nd viteza de sorbtie devine egala cu cea de absortie , se atinge
echilibrul si astfel se a9unge la capacitatea de absortie maxima.
'apacitatea teoretica de absortie a carbunelui activ , pentru un anumit
poluant , poate fi determinata prin calcularea izotermei de absortie.
'antitatea de absorbat (substanta care este absorbita ) care poate fi
colectate de un absorbant ( substanta care absoarbe) este stabilita at,t 0n functie
de caracteristicile si concentratia absorbantului , c,t si de temperatura .
&n general cantitatea se substanta absorbita de determina cu o functie de
concentratie la o temperatura constanta iar functia rezultata este denumita
izoterma de absortie.
& Dezi$'ectia
!ezinfectia reprezinta acel proces 0n care sunt distruse , 0n mod selectiv ,
anumite organisme si microorganisme ce produc boli %idrice . Bn alt proces, al
carui rezultat este distrugerea totala a organismelor si microorganismelor este
sterilizarea
&n domeniul epurarii apelor uzate , cele trei categorii de
mocroorganisme ce produc boli sunt
bacteriile
virusii
amoebele
!intre bolile prococate de bacteriile din apa se pot mentiona febra
tifoida , holera , tifosul si dizenteria , iar dintre bolile produse de virusii din apa
mai cunoscute sunt poliomielita si hepatita.
*?
Descrierea dezi$'ectiei Metode si mi(loace
Bn desinfectant ideal trebuie sa aiba o gama larga de caracteristici . 'u
toate ca un astfel de desinfectant nu exista , functie de caracteristicile fiecaruia
se pot stabili , pentru fiecare caz , desinfectantii recomandati .
Este de asemenea important ca desinfectantul sa poata fi manevrat si
utilizat 0n conditii de siguranta , iar intensitatea sau concentratia lui sa poata fi
masurata 0n apele epurate at,t 0n timpul procesului , c,t si ca substanta reziduala
0n apa uzata.
!ezinfectia poate fi produsa prin mai multe metode , pot fi metode
chimice , fizice , mecanice si prin actiunea radiatiilor .
&1 Dezi$'ectia c% clor
'lorul este , probabil , cel mai utilizat agent chimic pentru dezinfectare .
&" Declori$area
!eclorinarea reprezinta eliminarea clorului total rezidual care ram,ne
dupa clorinare si reducerea efectului toxic al efluentului clorinat deversat 0n
emisar sau reutilizat .
&"1#$aliza declori$arii
',nd este necesara diminuarea compusilor toxici ( apa utilizata pentru
alimentare , sau emisarul este un lac) sau c,nd declorinarea este folosita ca o
treapta de finisare dupa clorinarea 0n punctul de rupere pentru 0ndepartarea
azotului amoniacal , cea mai des folosita metoda pentru declorinare este
utilizarea dioxidului de sulf. !e asemenea , mai poate fi folosit carbunele activ
sialte diferite substante , cum ar fi sulfatul de sodiu (5a
+
HM
/
) si metabisulfitul
de sodiu ( 5a
+
H
+
M
7
) .
&&Dezi$'ectia c% ozo$
Mzonul poate fi utilizat in epurarea apelor uzate , pentru controlul
mirosului apelor uzate anterior si la epurarea avansata pentru eliminarea unor
substante organice refractare , folosirea ozonului fiind corelata cu procesul pe
absortie pe carbune activ.
*=
&)*'icie$ta ozo$%l%i
Mzonul este un reactiv extrem de oxidant . &n general se considera ca
distrugerea bacteriilor in 0n timpul ozonarii se produce prin actiunea directa a
ozonului care dezintegreaza peretii celulelor (liza celulara) .
Mzonul este , de asemenea , un distrugator eficient al virusurilor ,
ezistand parerea ca este chiar mai reactiv decat clorul . Mzonizarea nu produce
compusi toxici , si nu este afectata de ionul de amoniu sau de p: . Pentru aceste
motive , ozonizarea este considerata o alternativa viabila la folosirea clorului sau
hipocloritului , 0n special c,nd dupa clorinare sau hipoclorinare este necesara
declorinarea .
) Dezi$'ectia c% raze %ltra+iolete , -V.
Pentru 0nceput , razele ultraviolete au fost utilizate la dezinfectia apelor
pentru alimentare . &n ultima perioada 0nsa , folosirea razelor ultraviolete a fost
luata 0n considerare si pentru dezinfectia apelor uzate . M doza corespunzatoare
de radiatii ultraviolete s-a dovedit a fi un bactericid deosebit de eficient , mai
ales 0n distrugerea virusilor , fara a forma compusi toxici .
/ 0%rsa radiatiilor %ltra+iolete
Principala sursa de generare a radiatiilor ultraviolete este lampa cu
vapori de mercur de 9oasa presiune .
1umina produsa de acest tip de lampa este 0n proportie de aprox.. =7O
lumina monocromatica , cu o lungime de unda de +7/,? mm , cuprinsa 0ntre
valorile optime (+76 A +?6 mm ) specifice efectelor germicide .
Pentru a produce radiatii ultraviolete , lampa , care contine vapori de
mercur , este 0ncarcata prin producerea unui arc electric .
Energia generata de arcul electric excita vaporii de mercur din lampa si
produce emisia de radiatii ultraviolete .
.adiatiile ultraviolete sunt mai mult un agent fizic dec,t chimic de
dezinfectie . .adiatiile cu o lungime de unda de cca. +7< mm penetreaza
peretele celulei microorganismelor si sunt absorbite de materialul celular ,
inclusiv A!5 si A.5 , care previne multiplicarea celulelor sau produce moartea
acestora .
!eoarece lungimea pe care radiatiile ultraviolete sunt eficiente este
limitata , cea mai eficienta dezinfectie se produce prin utilizarea ,, filmulul
(stratului ) subtire QP. Pentru a delimita dimensiunea stratului de fluid pe care
radiatiile ultraviolete trebuie sa-l penetreze , ma9oritatea instalatiilor cu
ultraviolete sunt realizate ca ansambluri de lampi printre care sunt trecute apele
*>
de dezinfectat . &n mod curent instalatiile cu ultraviolete sunt amplasate 0n
canalul sau pe conducta efluentului , nefiind necesar un bazin special de contact.
Este necesara totusi amplasarea instalatiei 0ntr-o structura care sa
prote9eze instalatiile electrice ce alimenteaza lampile pentru ultraviolete .
!eoarece radiatiile ultraviolete nu sunt un agent chimic , nu genereaza
compusi toxici reziduali . &n prezent , se apreciaza ca dezinfectia cu ultraviolete
nu are nici un impact negativ asupra mediului si sanatatii omului .
Btilizarea radiatiilor ultraviolete pentru dezinfectia apelor uzate ce
urmeaza sa fie evacuate 0n apele de suprafata care constituie 0n aval sursa de
alimentare a uzinelor de apa , diminueaza 0n mare parte posibilitatea formarii
compusilor cancerigeni ( D:"- trihalometani) .
+6
$%$&%'()A*%+
*. !ragan 5., "eirosu E., Domescu 5.
C!imia medi%l%i si acalitatii +ietii,Ed. 14H 'repuscul, Ploiesti, +666
+. Himionescu "., Htanesacu .., Hzabolcs 1.,
Pol%area si protectia medi%l%i, Editura Printech Lucuresti +66+
/. Deodosiu '.,
Te!$ologia apei potabile si i$d%striale, editura "atrix .om, Lucuresti,
+66*
<. !uca #h., Hcurlatov &., "isiti A., "acoveanu "., Hurpateanu ".,
C!imie ecologica, Editura "atrix .om, Lucuresti, *>>>
+*