P100-3 Anexa F.4 Consolidari Metal

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.
2009 215
F.4 PROCEDEE DE ITERVE IE PETRU CL DIRI CU STRUCTURI DE O EL
F.4.1 Principii de baz
Îmbun t irea performan elor structurilor din o el existente poate fi realizat aplicând unul
sau mai multe din principiile urm toare.
(1) Îndep rtarea sau diminuarea neregularit ilor în plan i eleva ie a structurilor. Structurile
existente pot con ine una sau mai multe tipuri de neregularit i structurale (de exemplu:
rigidit i deferite al nivelurilor, rigidit i la torsiune care pot varia de la un nivel la altul) care
conduc la performan e structurale slabe.
(2) M rirea rigidit ii de ansamblu a structurii cu scopul de a diminua deplas rile laterale care
pot genera incursiuni în domeniul inelastic, cu dep irea rotirilor plastice admisibile ale
zonelor i barelor poten iale plastice. M rirea rigidit ii poate duce, îns , la m rirea efectului
ac iunii seismice asupra elementelor structurii.
(3) M rirea ductilit ii elementelor i a ansamblului structural în vederea mic or rii efectelor
ac iunii seismice prin disiparea acesteia, prin incursiuni în domeniul inelastic a zonelor i
barelor poten ial plastice.
(4) Reducerea masei structurii are ca efect mic orarea ac iunii seismice, a deplas rilor laterale
i implicit a deterior rilor provocate de acestea. Exemple de reducere a masei construc iei pot
fi: înlocuirea închiderilor i a pere ilor desp r itori cu greutate mare, cu sisteme u oare (sticl ,
gips carton, panouri tristrat), demolarea unuia sau mai multor etaje.
(5) Introducerea de izolatori i amortizori seismici care au rolul de a diminua ac iunea

seismic ce se aplic structurii.
F.4.2Tipuri de interven ie
(1) Interven iile asupra construc iilor cu structura din o el sunt necesare când acestea nu mai
îndeplinesc exigen ele de rezisten i stabilitate, când prezint zone cu incursiuni în domeniul
elasto-plastic, când apar zone cu pierderi de stabilitate local sau general .
(2) Interven iile se grupeaz conform capitolului F.1 punctul F.1.3 în consolid ri, repara ii,
remodelare i reabilitare.
F.4.3 Repara ii
F.4.3.1 Aspecte generale
(1) Repara iile sunt interven ii care se aplic elementelor care i-au pierdut o parte din
performan e prin apari ia unor defecte, cu scopul ob inerii nivelului anterior de performan e ale
respectivelor elemente.
(2) Repara iile sunt func ie de natura solicit rii din bare sau îmbin ri cât i de natura defectului
depistat.
(3) La alegerea solu iei de interven ie se vor avea în vedere urm toarele:
- stabilirea cauzei care a produs defectul;
- desc rcarea par ial de eforturi a elementului înainte de a se face interven ia (îndep rtarea
4-1
216 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.2009
înc rc rilor variabile i cvasipermanente, introducerea de reazeme intermediare active);

- men inerea neschimbata a pozi iei centrului de greutate i a axialit ii barei;
- stabilirea propriet ilor fizico-mecanice i sudabilit ii o elului.
F.4.3.2 Mijloace generale de reparare
Repararea elementelor din o el i a prinderilor acestora se poate efectua prin sudare sau cu
uruburi.
F.4.3.2.1 Repara ii prin utilizarea sudurii
Condi ia necesar pentru utilizarea acestei metode este sudabilitatea o elului. Este
necesar s se cunoasc urm toarele aspecte referitoare la:
(1) Propriet ile materialului. Acestea pot fi determinate prin verificarea urm toarelor
caracteristici ale metalului de baz i sudurii: compozi ia chimic , caracteristicile mecanice,
tendin a de fisurare la cald i la rece. Pentru interpretarea datelor ob inute despre compozi ia
chimic este necesar s se determine valoarea carbonului echivalent, care se compar cu
valorile limit pân la care sudarea se poate executa f r precau ii speciale.
În ceea ce prive te num rul de teste necesare pentru determinarea propriet ilor
materialului, dac marca o elului este cunoscut din documenta ia de execu ie, nu sunt
necesare teste; dac documenta ia nu este disponibil , este necesar încercarea a cel pu in unei
probe din fiecare element structural i a cel pu in unei îmbin ri sudate.
(2) Condi iile tehnologice ale sud rii manual. Pentru a asigura calitatea repara iilor se
vor respecte câteva condi ii obligatorii:
- lucrarea de reparare se execut de c tre personal calificat atestat;
- temperatura mediului ambiant nu trebuie s coboare sub +50 C ;
- caracteristicile materialului de adaos trebuie s fie în concordan cu caracteristicile
metalului de baz ;
- tehnologia de sudare se elaboreaz de c tre ingineri sudori pentru fiecare caz în parte;
- în scopul reducerii fenomenului de fragilizare al o elului se recomand ca:
num rul straturilor de sudur depuse s fie în concordan cu grosimea tablelor
sudate i cu condi iile de exploatare ale elementului; astfel, cu cât condi iile de
exploatare sunt mai severe, se cre te num rul straturilor depuse, pentru a
beneficia de efectul de tratament termic al straturilor de sudur asupra celor
depuse anterior;
cordoanele lungi de sudur pot fi frac ionate în cordoane scurte depuse alternativ,
ceea ce permite reducerea valorilor deforma iilor, respectiv a tensiunilor
remanente. În cazul sudurilor multistrat cu lungime mare se aplic procedee de
sudare în cascad , în cocoa , sau în blocuri (fig. F.4.1);
în cascad în cocoa în blocuri

Figura F.4.1 Tehnologii de execu ie a cus turilor de sudur multistrat lungi
(3) Solu iile constructive adoptate. Acestea trebuie concepute inând seama de
posibilit ile de acces, având în vedere ca elementele care necesit repara ii sunt deja montate:
4-2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.2009 217
Figura F4.2 Solu ii de execu ie a cus turilor

se interzic detalii de sudare ale unor piese în pozi ii imposibil de realizat sau sub
unghiuri în care sudura nu se poate executa de calitate: sudurile în relief pot fi
realizate cu unghiuri cuprinse între 60° i 120°; pentru unghiuri mai mici de 60°
sudurile în relief se pot înlocui cu suduri în adâncime cu p trundere par ial (fig.
F.4.2);
se va ine seama c elementele cu grosime mare se deformeaz mai pu in, îns
valorile tensiunilor reziduale vor fi mai mari;
se vor evita detaliile de execu ie complicate sau în cazul în care acest lucru nu este
posibil acestea vor fi înso ite de indica ii suficiente cu privire la ordinea în care se
vor efectua opera iunile necesare execut rii lor i tehnologia care trebuie folosit ;
dac elementele structurale sunt chesonate sau dac este vorba de un recipient se
va indica i verifica etan eitatea sudurilor.
(4) Concep ia îmbin rilor sudate. Aceasta trebuie s nu favorizeze apari ia fenomenelor
de fragilizare, ruperi prin oboseal i destr mare lamelar :
se recomand înlocuirea sudurilor în relief cu suduri în adâncime, mai ales atunci
când piesele care se îmbin au grosimi mari, prin aceasta evitându-se i
fenomenul de desprindere lamelar (fig. F.4.3)
Figura F.4.3 Recomand ri privind forma cordoanelor de sudur la prinderi de col

la elaborarea detaliilor de reparare prin sudare se va evita întâlnirea mai multor
cordoane de sudur , care conduc la apari ia de noduri termice i induc în element
concentr ri de tensiuni.
F.4.3.2.2 Repararea îmbin rilor cu uruburi

Îmbin rile cu uruburi reprezint o alternativ la sudur , beneficiind de avantajul unei
tehnologii relativ simple de execu ie i de posibilitatea execu iei îmbin rilor pe timp friguros.
Deterior rile acestor tipuri de prinderi constau în ruperea sau sl birea tijelor sau în cedarea
materialului la presiune pe pere ii g urii. Atât în cazul niturilor cât i în cazul uruburilor
obi nuite, solu ia de reabilitare const de obicei în înlocuirea elementelor defecte cu uruburi
noi i în înlocuirea por iunii de material deteriorat prin presiune pe pere ii g urii.
uruburile de înalt rezisten pretensionate par ial se folosesc la îmbin rile elementelor
cadrelor parter sau etajate cu sau f r contravântuiri verticale. Deterior rile întâlnite în cazul
acestui tip de îmbinare sunt sl birea strângerii uruburilor sau desfacerea total a acestora.
Solu ia de reparare, în aceste cazuri, const de obicei în înlocuirea uruburilor de înalt
rezisten sl bite sau lips cu uruburi având acelea i caracteristici tehnice cu cele ini iale.
4-3
F.4.3.3 Procedee generale de reparare a elementelor

F.4.3.3.1 Repararea fisurilor prin sudare
Repara iile realizate prin sudur refac fie îmbin rile dintre elemente, fie continuitatea
materialului fisurat.
Defectul cel mai des întâlnit al îmbin rilor sudate este fisurarea cordonului de sudur în
lungul s u, fisura dezvoltandu-se în limitele cordonului de sudur sau cel mult pân în
Z.I.T.(zona influen at termic)
Procedeul indicat de remediere al acestui defect const în îndep rtarea prin cr i uire a
cordonului de sudur fisurat i refacerea sudurii prin aplicarea unui procedeu de sudare
corespunz tor. Excavarea ob inut prin cr i uire nu trebuie s dep easc 10 mm pe fiecare parte
a sudurii.
Consolidarea îmbin rilor cu sudur se realizeaz în func ie de posibilit i prin m rirea
grosimii sau lungimii cordoanelor. Aplicarea straturilor suplimentare de sudur se va face numai
dup cur area la luciu metalic a sudurii existente. Când aceast solu ie nu poate fi utilizat , se
poate accepta efectuarea de suduri frontale i contând pe conlucrarea acestora cu sudurile
laterale.
Pentru repararea fisurilor din material prin sudare electric manual se utilizeaz
urm torul procedeu:
se practic cu burghiul, la extremit ile fisurii, câte o gaur în vederea stop rii extinderii
acesteia.
se prelucreaz marginile fisurii prin cr i uire.
se sudeaz fisura în adâncime, pe pl cu suport sau cu resudarea r d cinii.
se polizeaz cordonul de sudura.
În figura F.4.4 sunt ar tate dimensiunile minime recomandate pentru execu ia acestui tip
de repara ii.
Se recomand ca în cazul fisurilor p trunse reparate prin sudur manual s se aplice
eclise sau rigidiz ri pe direc ia efortului principal transmis de componenta fisurat .
Figura F.4.4 Dimensiuni recomandate pentru repara ia prin sudur
F.4.3.3.2 Înlocuirea materialului degradat

Metoda este utilizat în cazul în care unele bare, elemente de dimensiuni reduse, sau
por iuni din elemente structurale au fost avariate car urmare a pierderii stabilit ii locale sau
generale.
Repara ia const în înlocuirea por iunii degradate a elementului cu material nou având
acelea i propriet i fizico-mecanice ca i cel ini ial. Din punct de vedere tehnic, înlocuirea propriu-
zis a barei sau refacerea sec iunilor scoase din lucru este simpl , prinderea noului element sau
p r i de element realizându-se prin sudur sau cu uruburi.
4-4
Piesele necesare înlocuirii por iunilor avariate trebuie s fie executate dup relevee de
mare precizie.
Se va ine seama c elementele care trebuie înlocuite integral sau par ial se afl de obicei
sub efort. Dac t ierea por iunii avariate se face f r o desc rcare temporar i f r asigurarea
stabilit ii structurii pe tot timpul repara iilor, eforturile existente în aceasta se vor redistribui
brusc în alte elemente, cu consecin e imprevizibile.
Din acest motiv este de preferat ca, oricând este posibil, s se apeleze la alte metode de
interven ie în care s se p streze pe pozi ie zona degradat .
F.4.3.3.3 Eclisarea
Prin aceast metod de reparare se urm re te refacerea continuit ii între dou p r i ale
aceluia i element, a c ror leg tur a fost întrerupt total sau par ial, ca urmare a apari iei unei
fisuri sau rupturi. Eclisarea const în aplicarea, peste zona degradat (rupt ), a unor platbande
având sec iunea mai mare cu 25% fa de cea a elementului întrerupt. Prinderea ecliselor se
poate realiza cu sudur sau cu uruburi.
Eclisarea se poate utiliza în dou moduri: ca metod în sine de reparare a fisurilor i
rupturilor i ca m sur de siguran a repara iilor executate fie prin sudur electric manual ,
fie prin înlocuire de material.
Eclisarea ca metod de reparare este indicat numai atunci când utilizarea sudurii
electrice manuale nu este posibil (de exemplu la sec iuni compuse din platbande nituite sau
o eluri nesudabile) întrucât prezint dezavantajul devierii eforturilor pe lungimea eclisei.
Pentru eliminarea excentricit ilor locale, eclisele se dispun astfel încât axa lor s
coincid cu axa elementului. În cazul în care aceast condi ie nu poate fi respectat , la
dimensionare trebuie luate în considerare eforturile suplimentare rezultate.
În cazul eclisarii barelor comprimate, pentru eclise se vor avea în vedere urm toarele
reguli:
- dac barele nu sunt prelucrate pentru transmiterea efortului prin contact direct, eclisele
trebuie s fie capabile s transmit efortul din dreptul îmbin rii, inclusiv momentele provenite
din excentricit ile existente, date de imperfec iunile ini iale i de deforma iile de ordinul doi.
- în cazul în care elementele sunt preg tite pentru transmiterea efortului de compresiune
prin contact direct, eclisele trebuie s fie proiectate astfel încât s asigure continuitatea
rigidit ii elementului fa de ambele axe ale sec iunii i concomitent s asigure transmiterea
eforturilor de întindere provenite din momente.
Figura F.4.5 Dispozitive de strâns

Un tip de eclisare întâlnit mai rar utilizat este eclisarea elementelor rupte complet.
Aplicarea ecliselor în acest caz se face numai dup readucerea elementelor la lungimea ini ial ,
prin intermediul unor dispozitive de strâns, ca cele prezentate în figura F.4.5, care se desfac
dup executarea repara iei. Aceast m sur este obligatorie pentru a asigura intrarea în lucru a
elementului dup aplicarea ecliselor.
4-5
Figura F.4.6 Eclisarea de siguran

Eclisarea ca m sur de siguran respect acelea i reguli de dimensionare i dispunere a
ecliselor, aplicarea acestora realizându-se în func ie de axul de simetrie a repara iei efectuate
prin sudur (fig. F.4.6).
F.4.3.3.4 Îndreptarea elementelor deformate
Metoda se aplic elementelor care au suferit deforma ii permanente (în domeniul plastic)
din cauze diverse, precum procedee de sudare gre ite, transport sau depozitare
necorespunz toare, montaj defectuos, loviri accidentale, ac iuni voite de utilizare a elementelor
structurale drept reazeme pentru ridicarea sau tragerea unor greut i, etc.
Modalit ile prin care se poate interveni în aceste situa ii sunt îndreptarea la rece i la
cald, prin sp nuire sau presare, ambele procedee având dezavantajul c introduc în element
tensiuni remanente. Din acest motiv este mult mai convenabil ca elementul s fie l sat
deformat de câte ori acest lucru este posibil, sau în caz contrar s se repare prin metoda
înlocuirii de material.
O situa ie în care se poate renun a la îndreptarea elementului este reprezentat de barele
solicitate la întindere. Dac elementul deformat este comprimat, efectele de ordinul II pot
deveni periculoase, astfel încât este recomandat remedierea deforma iei. Barele comprimate
care- i pot pierde stabilitatea nu trebuie îndreptate, ci înlocuite.
Presarea este un procedeu mecanic de îndreptare la rece sau la cald a deforma iilor prin
utilizarea unor dispozitive (fig. F.4.7), capabile s for eze elementul s revin la forma ini ial .
Îndreptarea la rece este admis numai în cazul pieselor cu deforma ii sau grosimi mici. În
celelalte cazuri se recomandâ înc lzirea uniform a întregului element, urmat de îndreptarea
prin presare.
a) potcoave pentru îndrept ri locale b) juguri pentru îndrept ri de amploare
Figura F.4.7 Dispozitive pentru îndreptarea deforma iilor la rece
Înc lzirea cu flac ra de oxigaz se utilizeaz pentru remedierea deforma iilor specifice
mai mici de 20 mm/m. La r cire, partea înc lzit se va contracta mai mult i ca urmare se vor
produce deforma ii de sens contrar, a a cum este ar tat în figura F.4.8.
4-6
Figura F.4.8 Îndreptarea prin înc lzire cu flac ra
F.4.3.4 Repararea elementelor structurale din o el
F.4.3.4.1 Repararea stâlpilor
(1) Repararea pl cilor de baz deformate
Figura F.4.9 Solu ie de reparare a pl cii

de baz deformate
Deformarea plastic a pl cii de baz apare de obicei la baze de stâlpi fara rigidiz ri.
Etapele repararii sunt (fig. F.4.9):
i. se fixeaz calaje sub placa de baza;
ii. se îndep rteaz betonul de subturnare deteriorat aflat sub aceasta;
iii. se cur suprafe ele prin suflare cu aer cald i ap sub presiune;
iv. sub placa de baz se injecteaz beton de subturnare preparat cu ciment expansiv;
v. se consolideaz placa de baz deformat prin sudarea unor rigidiz ri verticale;
vi. se strâng uruburile de ancoraj.
vii.
(2) Repararea uruburilor de ancoraj rupte/deformate plastic
În cazul în care cedarea s-a produs în buloanele de ancoraj este obligatorie înlocuirea
acestora.
4-7
Pentru remedierea defectului sunt recomandate dou solu ii, care se aplic în func ie de
condi iile existente.
Prima solu ie este aceea de înlocuire a uruburilor de ancoraj cu unele noi fixate cu
r ini sintetice în betonul existent, iar cea de-a doua const în înlocuirea p r ii deteriorate din
uruburi.
(a) uruburi de ancoraj, noi fixate cu r ini sintetice
Aplicarea acestei solu ii este posibil doar în cazul în care funda ia are dimensiuni în plan
suficiente, pentru amplasarea corect a noilor uruburi de ancoraj, se vor asigura distan ele
necesare între axele uruburilor i marginea funda iei, astfel încât s nu interfereze cu betonul
din jurul uruburilor existente, care ar putea fi fisurat ca urmare a prelu rii for elor de ancoraj.
Etapele de executare ale repara iei sunt (fig. F.4.10):
i. Se fixeaz uruburile de ancoraj noi prin intermediul r inilor sintetice introduse în g uri
forate în betonul funda iei.
Figura F.4.10 Solu ie de reparare a buloanelor rupte prin înlocuire

(ancore fixate cu r ini sintetice)
ii. Se sudeaz în adâncime, cu sudur în ½V câte o plac de baz nou , g urit , pe

ambele p r i ale pl cii de baz existente.
iii. Noua plac de baz se înt re te cu rigidiz ri verticale dispuse în func ie de
geometria rezem rii.
iv. Se îndep rteaz betonul de subturnare deteriorat de sub placa de baz existent .
v. Se injecteaz beton de subturnare preparat cu ciment expansiv sub placa de baz
consolidat .
(b) Reconstituirea uruburilor de ancoraj existente
Solu ia const în îndep rtarea p r ii plastificate sau rupte ale urubului de ancoraj
existent i înlocuirea acesteia cu o zon nou , identic din punctul de vedere al caracteristicilor
sec iunii i materialului cu cea existent .
Etapele de excu iei (fig. F.4.11) sunt:
4-8
a) T iere buloane defecte b) Sudare buloane noi
Figura F.4.11 Solu ie de reparare prin refacerea ancorelor rupte

i. Dup realizarea sprijinirilor necesare, betonul funda iei se ciople te cu dalta în jurul
uruburilor de ancoraj pân se ajunge la 40 mm sub zona deteriorat a fiec rui urub, pe o
suprafa în plan suficient pentru execu ia corect a sudurilor;
ii. Se taie uruburile existente cu cel pu in 20 mm sub zona afectata(rupte sau deforma ie
plastic );
iii. Se execut în atelier zonele noi de uruburi cu lungimea necesar ;
iv. Acestea vor fi fixate în capul uruburilor existente prin sudur în adâncime, polizat ;
v. Se verific îmbinarea sudat cu ultrasunete i lichide penetrante;
vi. Se toarn sub placa de baz beton de subturnare preparat cu ciment expansiv;
vii. Pentru siguran se poate îngloba toat baza stâlpului în beton armat. Leg tura dintre
suprabetonare bazei stâlpului i funda ia existent se face prin intermediul ancorelor
chimice.
(3) Repararea stâlpilor
Ruperea unui stâlp poate s apar sub ac iunea for elor orizontale provenite din seism,
ca urmare a unei loviri accidentale sau ca urmare a coroziunii.
(a) Reparare prin sudare
Aplicarea acestei solu ii este condi ionat de r mânerea por iunii rupte pe pozi ia ini ial .
Avantajele solu iei constau în viteza de execu ie a repara iei i în faptul c sprijinirile nu sunt
necesare.
Solu ia de reparare a unui stâlp rupt prin sudare i rigidizare const în (fig. F.4.12a i b):
i. Sudarea pe t lpile sec iunii a minimum dou rigidiz ri verticale. Dimensiunile i
pozi ionarea acestora trebuie s respecte regulile descrise la pct. F.4.3.3.3 pentru eclisele
sec iunilor. Rigidizarea sec iunii rupte înainte de sudare permite sus inerea stâlpului pân
la realizarea sudurii.
ii. Prelucrarea prin cr i uire a marginilor rupte ale stâlpului i execu ia unei suduri în
adâncime p truns , pe pl cu suport sau resudat . Sudura se polizeaz dup execu ie.
Rigidiz rile sunt l sate pe pozi ie, pentru a lucra ca eclise ajut toare.
4-9
Stalpi cu inima plina

Stâlpi chesona i
t1 b
b t2 D t2
2 12 L2 2 b
Figura F.4.12 Repararea prin sudare i eclisare a stâlpilor rup i
(b) Reparare prin înlocuirea zonelor degradate
Aceast solu ie de remediere prezint atât avantaje, cât i dezavantaje, fa de solu ia

prezentat anterior.
Dezavantajul principal const în aceea c solu ia este mai greu de aplicat i mai
costisitoare. Pentru aplicarea acestei solu ii este necesar s se execute o sprijinire provizorie, cu
stâlpi capabili s preia eforturile celor existen i. Din aceast cauz , atât materialele, cât i
manopera necesar conduc la ridicarea costului interven iei.
Avantajul principal const în aceea c solu ia de reparare prin înlocuirea zonei afectate
prezint o siguran mai mare, fiind recomandat în special în cazul stâlpilor solicita i puternic.
Pentru stâlpii cu inim plin , un exemplu de reparare este prezentat în fig. F.4.13:
i. Se confec ioneaz i se amplaseaz stâlpii de sprijinire provizorie (eventual cu funda ii
proprii), capabili s preia i s transmit for ele verticale i orizontale care ac ioneaz asupra
stâlpului deteriorat.
ii. Zona de stâlp deteriorat se îndep rteaz prin t iere cu flac ra oxiacetilenic .
Marginile t ieturii se prelucreaz prin polizare, dându-li-se forma necesar execut rii sudurii în
adâncime.
4-10
Figura F.4.13 Refacerea stâlpilor cu sec iune dublu T
iii. Pentru înlocuirea por iunii de stâlp rupt se fabric un element nou similar cu cel
ini ial.
iv. Se amplaseaz la pozi ie elementul nou i se execut sudura în adâncime, resudat i
polizat , precum i sudurile în relief dintre t lpi i inim .
O solu ie pentru înlocuirea por iunilor deteriorate ale stâlpilor cu sec iune chesonat este
prezentat în figura F.4.14. Solu ia este recomandat în cazul rupturilor cauzate de seism,
motiv pentru care se recomand ca por iunea nou s fie executat cu grosime mai mare fa de
cea ini ial . Elementul nou poate fi fabricat cu sau f r rigidiz ri transversale. Sudurile se
execut pe pl cu e suport, din cauza imposibilit ii accesului în interiorul chesonului, iar ca
m sur suplimentar se recomand injectarea sub presiune a betonului în interiorul stâlpilor, pe
la partea inferioar a acestuia.
Figura F.4.14 Refacerea stâlpilor chesona i fisura i în urma seismului
(4) Repararea stâlpilor cu pere i voala i
Solu iile de reparare a stâlpilor cu pere i voala i constau fie în rigidizarea lor pe
por iunea afectat , fie în înlocuirea zonei afectate. Solu iile de înlocuire a zonelor afectate sunt
similare cu cele descrise la repararea stâlpilor rupti, astfel c în continuare se vor descrie numai
solu iile de remediere prin rigidizare. Solu iile de reparatii difer în func ie de sec iunea
stâlpului i de gravitatea defectului.
4-11
Figura F.4.15 Repararea stâlpilor voala i
(a) Pentru stâlpii cu sec iune dublu T, solu ia recomandat const în (fig. F.4.15):
i. introducerea unei rigidiz ri orizontale pe inima stâlpului în dreptul deforma iei maxime; în
cazul unor deforma ii accentuate se recomanda introducerea câte unei rigidiz ri în dreptul
fiec rui punct de inflexiune al barei deformate;
ii. prelucrarea marginilor t lpilor deformate astfel încât s permit a ezarea unei eclise
verticale;
iii. confec ionarea i sudarea în relief a câte unei eclise paralele cu inima de ambele p r i ale
stâlpului, peste zona deformat . Se recomand ca grosimea acestor eclise s fie mai mare decât
grosimea inimii stâlpului. Lungimea eclisei va dep i cu cel pu in 500 mm zona afectata. Se
recomanda amplasarea eclisei pe toata lungimea stâlpului
(b) În cazul stâlpilor chesona i, solu iile de reparare depind de m rimea deforma iilor
produse prin voalare i de eforturile pe care stâlpul trebuie s le transmit .
Figura F.4.16 Solu ie de reparatie recomandat în cazul

pere ilor voala i
În cazul în care sec iunea stâlpului este o eava rectangular solu ia este cea din figura
F.4.16 i const în:
i. îndreptarea la cald a peretelui voalat (unde este posibil);
ii. confec ionarea i sudarea unor eclise executate dintr-un material similar cu cel al
stâlpului, cu dimensiunile alese astfel încât s dep easc zona voalat cu minimum 200 mm
pe contur i grosimea mai mare decât cea a peretelui.
O variant a solu iei anteriore, aplicabil în cazul în care stâlpul trebuie s transmit
eforturi mari, const (fig. F.4.17) în aplicarea peste zona voalat a unei eclise de rigidizare
verticala. Grosimea eclisei este mai mare decât grosimea peretelui voalat.
4-12
F.4.3.4.2 Repararea grinzilor cu inima plin
(1) Repararea grinzilor fisurate
Dac fisura este extins atât în inima cât i într-una din t lpile grinzii, repararea se poate
face printr-una din urm toarele metode:
sudarea fisurii, urmat de eclisare;
înlocuirea materialului afectat.
(a) Reparare prin sudarea fisurii urmat de eclisare
Solu ia de reparare recomandata pentru grinzile fisurate folose te ca metod de reparare

sudura. La elaborarea detaliului s-a procedat astfel încât s se evite intersectarea cordoanelor
de sudur pe trei direc ii.
Pentru aceasta, dup ce se execut gaura de stopare a fisurii din inim (singura care poate
progresa), se îndep rteaz sudura dintre talp i inim , pe o zon ceva mai extins , astfel încât
s se formeze o gaur cu margini prelucrate (fig. F.4.17a).
Apoi, se prelucreaz marginile fisurii inimii, prin cr i uire, astfel încât s se poat realiza
sudarea ei în V. Sudura se polizeaz pe ambele p r i, dup care se ecliseaz inima, prin
aplicarea pe o singur parte a acesteia a unei eclise cu aceea i grosime ca a inimii, sudat pe
trei laturi cu sudur de col . Dimensiunile în plan ale eclisei trebuie s dep easc cu cca 100
mm pe contur dimensiunile fisurii (fig. F.4.17b)
Apoi, se sudeaza în adâncime fisura de pe talp , care se execut pe pl cu suport, dup
prelucrarea marginilor fisurii, dup care se polizeaz în vederea aplic rii eclisei (fig. F.4.17 c).
Eclisarea t lpii se realizeaz prin sudarea cu sudur de col a unei eclise cu aria cel pu in
egal cu aria t lpii grinzii, având o lungime total cel pu in egal cu l imea t lpii (fig.
F.4.17d).
a) gaura de stopare b) sudare, eclisare inima c) sudarea fisurii d) eclisarea t lpii dup sudur
t lpii
Figura F.4.17 Repararea grinzilor fisurate prin metoda sud rii i eclis rii de siguran
(2) Repararea grinzilor cu talpa voalat
În cazul t lpilor comprimate este posibil apari ia fenomenului de pierderea stabilit ii

locale, fapt ce reduce capacitatea de rezisten a grinzii în sec iunile afectate.
Pentru repararea grinzilor aflate în aceast situa ie se pot aplica mai multe solu ii, în
func ie de gradul în care s-a produs voalarea.
În cazul în care deforma ia t lpii este mic este suficient introducerea a dou perechi de
rigidiz ri verticale, de grosime medie ( 12 mm), sudate la marginile zonei voalate de talp
(fig. F.4.18a)si a doua eclise verticale pe talpa voalat .
Dac talpa este puternic deformat , dup aplicarea rigidiz rilor la marginile zonei
deformate, talpa se poate bloca între dou eclise laterale sudate de rigidiz ri i de t lpile grinzii
(fig. F.4.18b). În cazul în care este necesar, se poate consolida grinda la încovoiere, prin
4-13
ad ugarea unui subansamblu format din talp i inim , care va fi sudat în prelungirea inimii
grinzii, pe zona afectat de voalarea t lpii ( fig. F.4.18c)
a) solu ie de reparare în cazul

deforma iilor mici
b) solu ie de reparare în cazul

deforma iilor mari
c) solu ie de consolidare în
cazul deforma iilor mari
Figura F.4.18 Solu ii de reparare a grinzilor cu t lpi voalate
(3) Repararea grinzilor cu inima voalat
Repararea grinzilor cu inim voalat se poate realiza fie numai prin rigidizarea inimii
voalate, fie prin rigidizare i placare lateral a zonei afectate.
(a) Repararea inimii voalate prin rigidizare
Îmbun t irea comport rii la voalare a inimilor grinzilor se poate realiza prin solu ii
diferite în func ie de caracterul permanent sau temporar al deforma iilor produse.
4-14
Figura F.4.19 Solu ie de reparare cu

rigidiz ri diagonale a inimilor voalate
Dac deforma iile inimilor sunt temporare, cea mai simpl solu ie const în ad ugarea
unor rigidiz ri suplimentare, care pot fi transversale scurte sau longitudinale i transversale
scurte. O solu ie de reparare posibil , aplicabil mai ales dac inimile grinzilor sunt rigidizate
numai transversal, const în ad ugarea unor nervuri de rigidizare diagonale, solicitate la
compresiune (fig. F.4.19).
Se recomand legarea prin gusee a acestor diagonale atât de t lpi, cât i de rigidiz rile
transversale.
O variant a acestei solu ii pentru situa ia în care deforma iile inimilor grinzilor sunt
permanente const în utilizarea rigidiz rilor diagonale, necesare pentru consolidarea inimii,
drept pârghii pentru aparatul de îndreptare al inimii (fig. F.4.20).
Dup aducerea inimii în pozi ia nedeformat , rigidiz rile se prind de aceasta cu sudur .
1- inima deformat ; 2- rigidizare înclinat ; 3- brid ; 4- pan metalic .
Figura F.4.20 Detalii de îndreptare a deforma iilor permanente ale inimii
O alt solu ie (fig. F.4.21a), const în aplicarea prin sudare a mai multor rigidiz ri dispuse
pe ambele p r i ale zonei voalate a inimii. Rigidiz rile se decupeaz dup forma voalat a
inimii, astfel încât s poat fi sudate atât de t lpile grinzii, cât i de inima voalat , împiedicând
astfel dezvoltarea deforma iilor.
4-15
a) rigidizarea inimii voalate b) rigidizarea i placarea inimii voalate

Figura F.4.21 Solu ie de reparare a inimilor voalate
(b) Repararea inimii voalate prin rigidizare i placare lateral

Solu ia (fig. F.4.21b) reprezint o variant a celei precedente. Pe lâng rigidiz rile inimii
sec iunea este înt rit prin aplicarea unor eclise laterale, cu aceea i grosime ca a inimii, sudate
pe rigidiz ri i pe t lpile grinzii. În acest fel, sec iunea devine chesonat , comportându-se mai
bine în cazul eforturilor de torsiune, rigidiz rile sunt asigurate împotriva voal rii, iar for ele
t ietoare din grind se vor transmite prin eclise. Etapele realiz rii consolid rii sunt
urm toarele: se sudeaz rigidiz rile centrale, eclisele laterale se sudeaz de t lpile grinzii i de
rigidiz rile centrale, apoi se introduc i se sudeaz de la centru c tre exterior restul
rigidiz rilor.
(4) Repararea grinzilor cu talpa i inima voalate
(a) Reparare prin placare lateral
Solu ia de reparare reprezentat în figura F.4.22, utilizeaz metodele eclis rii i ad ug rii
de material, iar realizarea ei se efectueaz prin parcurgerea urm toarelor etape:
Figura F.4.22 Solu ie de reparare prin placare lateral
i. se prelucreaz prin polizare marginile t lpii în zona deformat pentru a u ura aplicarea
ecliselor;
ii. pe ambele p r i ale t lpii grinzii se sudeaz câte o eclis cu grosime mai mare decât a inimii
voalate;
iii. la extremit ile zonei afectate se amplaseaz câte o nou rigidizare vertical , sudat atât de
inima i t lpile grinzii, cât i de eclise;
iv. dac deforma iile t lpii sunt importante, se consolideaz sec iunea grinzii prin sudarea sub
aceasta a unui element care s contribuie la m rirea capacit ii de rezisten la încovoiere.
4-16
(b) Reparare prin înlocuirea zonei afectate
Utilizarea acestei solu ii prezint dezavantajul c înaintea aplic rii sale grinda trebuie
scoas de sub efort prin realizarea de sprijiniri provizorii, ceea ce conduce la cre terea costului
interven iei. Cu toate acestea, solu ia este recomandat atunci când deforma iile produse prin
voalare au valori foarte mari i aplicarea solu iei anterioare nu este posibil .
Solu ia de înlocuire a zonei afectate a grinzilor (fig. F.4.23) se aplic astfel:
i. grinda se descarc prin sprijiniri aplicate de ambele p r i ale zonei defecte;
ii. se marcheaz liniile de t iere de jur împrejurul zonei voalate;
iii. la intersec ia liniilor se execut cu burghiul g uri de stopare cu diametrul de minim 20
mm;
iv. se taie i se îndep rteaz zona avariat .
Figura F.4.23 Reparare prin înlocuirea zonei afectate
v. se prelucreaz marginile t iate prin polizare i se aplic pl cu e suport pe tot

conturul ce urmeaz a fi sudat;
vi. se execut în atelier un subansamblu sudat, alc tuit din talp i inim , cu acelea i
dimensiuni i din acela i material ca i por iunea îndep rtat ;
vii. se amplaseaz acesta la pozi ie i se sudeaz pe contur cu sudur în adâncime,
executat în straturi succesive, func ie de grosimea elementelor;
viii. pentru grinzi solicitate dinamic, sudura de joantare se polizeaz .
F.4.3.4.3 Repararea nodurilor de cadru
a1 a2
a) fisuri în t lpile grinzii b) fisuri în t lpi i inima c) voalare inima
Figura F.4.24 Defecte ale nodurilor de cadru
4-17
Defectele curent întâlnite la nodurile de cadru sunt ar tate în figura F.4.24, adic :
fisuri în sudura dintre talpa grinzii i stâlp (fig. F.4.24a1);

fisuri în ZIT în talpa grinzii, de obicei la baza decupajului inimii grinzii în
rigidizarea orizontal a stâlpului, în afara acestuia (în cazul stâlpilor cu sec iune
chesonat ) - (fig. F.4.24a2);
fisuri care afecteaz atât talpa cât i inima grinzii (fig. F.4.24b);
voalarea inimii nodului de cadru (fig. F.4.24c).
(1) Repararea nodului cu fisuri p trunse în talpa i inima grinzii
Solu iile de reparare se aleg în func ie de dimensiunea fisurii, de gradul de distrugere al

t lpii, de apari ia sau nu a fenomenului de voalare, etc.
(a) Reparare prin înlocuirea zonei afectate
Solu ia const în înlocuirea unei por iuni relativ reduse din grind , ceea ce implic
costuri mai mici la materialele utilizate. În schimb, înaintea aplic rii solu iei, grinda trebuie
scoas de sub efort prin realizarea de sprijiniri provizorii. Execu ia solu iei cuprinde
urm toarele etape (fig. F.4.25):
Figura F.4.25 Etapele de realizare a solu iei de reparare prin înlocuirea zonei afectate
i. Se marcheaz liniile de t iere împrejurul zonei afectate i la intersec ia lor se execut cu

burghiul g uri de stopare cu diametrul minim de 20 mm;
ii. Se taie i se îndep rteaz zona avariat , dup care marginile se prelucreaz prin polizare;
iii. Pe tot conturul ce urmeaz a fi sudat se aplic pl cu e suport pentru sudur ;
iv. Se execut în atelier un subansamblu sudat, alc tuit din talp i inim , cu acelea i
dimensiuni i din acela i material ca i por iunea îndep rtat ;
v. Se amplaseaz la pozi ie subansamblul i se sudeaz pe contur cu sudur în adâncime
executat în straturi succesive, func ie de grosimea elementelor. Inima subansamblului se
sudeaz de talpa stâlpului cu sudur în relief.
(b) Reparare prin înlocuirea ramurii stâlpului
Solu ia este recomandat numai în cazul în care ramura stâlpului este foarte afectat i nu
poate fi reparat prin înlocuire par ial sau eclisare. Execu ia solu iei cuprinde urm toarele
etape (fig. F.4.26):
4-18
Figura F.4.26 Solu ie de reparare a nodului prin înlocuirea în întregime a ramurii

i. se execut sprijiniri pentru grind ;
ii. se îndep rteaz platelajul metalic, sau placa de beton armat pe o lungime de cel pu in 0,20 l ;
iii. se sufl sudurile grinzii de pe stâlp prin procedeul arc-aer sau se desfac uruburile, dupa caz;
iv. se taie prin procedee mecanice grinda la distanta de 0,2 l de fa a stâlpului;
v. se execut în atelier zona de grinda ce urmeaz a fi înlocuit ;
vi. se a eaz la pozi ie i se refac sudurile de prindere de stâlp;
vii. se reface prinderea de grind .
(c) Repararea nodului prin eclisare
Figura F.4.27 Reparare prin sudur i eclisare
În cazul în care ramura stâlpului este numai fisurat i nu a suferit deforma ii plastice,
repararea acesteia se poate realiza numai prin sudarea fisurilor i aplicarea unor eclise peste
zonele reparate (fig. F.4.27). Eclisele trebuie s dep easc zona avariat cu minim 300 mm de
fiecare parte.
(2) Repararea nodului de cadru cu inima voalat
Solu iile de reparare constau fie în rigidizarea nodurilor, fie în înlocuirea zonei afectate
similar celor prezentate la pct. F.4.3.4.1 (4) Repararea stâlpilor cu pere ii voala i. O solu ie de
prevenire/consolidare a nodului const în aplicarea pe inima nodului a unor rigidiz ri diagonale
(fig. F.4.28).
1- rigidizare suplimentar ; 2-rigidizare existent

Figura F.4.28 Rigidizarea nodurilor de cadru împotriva voal rii
4-19
F.4.3.4.4 Repararea contravântuirilor
(1) Repararea barelor
Figura F.4.29 Avarii produse la barele contravântuirilor
Defectele sau avariile întâlnite în mod uzual la barele contravantuirii, în care eforturile
sunt predominant axiale, sunt fie pierderea stabilit ii generale a barelor solicitate la
compresiune, fie plastificarea sec iunilor barelor întinse (fig. F.4.29)
De asemenea, independent de starea de eforturi din barele contravântuirilor, pot fi
constatate ocazional defecte produse acestora în timpul montajului sau exploat rii. Acestea
sunt îndoiri pronun ate, în unghi, ale barelor, cauzate de loviri accidentale sau de folosirea lor
ca reazem pentru ridicarea unor greut i, sau lipsa unor bare din ansamblul structural al
contravântuirii provocat prin t ierea acestora pentru trecerea unor utilaje sau conducte
amplasate ulterior proiect rii.
În cazul barelor flambate, nu este permis îndreptarea la rece sau la cald, pe de o parte
din cauza eforturilor remanente introduse în sec iuni i pe de alt parte din cauz c nu se poate
reveni la forma ini ial a barei. Barele întinse cu sec iuni plastificate, apar la elementele
sl bite prin fabrica ie, montaj sau din solicit ri seismice majore.
Întotdeauna barele ce i-au pierdut stabilitatea general sau a avut incursiuni în
domeniul elasto - plastic trebuie înlocuite.
M rirea capacit ii de rezistenta a barelor comprimate ale contravântuirilor se poate
realiza prin mic orarea lungimi de flambaj introducând o diagonala suplimentara (fig. F.4.30).
Figura F.4.30 Introducerea unor bare suplimentare, pentru mic orarea lungimii de flambaj
4-20
(2) Repararea prinderilor barelor la noduri
Defectele prinderilor barelor contravântuirilor, pot fi localizate în uruburile sau sudurile

de prindere (fig. F.4.31) sau pot afecta guseele aferente acestora (fig. F.4.32).
Figura F.4.31 Defecte ale elementelor de prindere

Defectele ap rute la guseele de prindere ale barelor constau în ruperea guseului,
ruperea sudurii de prindere a acestuia, sau voalarea guseului.
Figura F.4.32 Defecte ale guseelor

În cazul în care uruburile de prindere sunt rupte sau lipsesc, solu ia de interven ie const
în înlocuirea acestora cu uruburi noi, strânse corespunz tor. În cazul în care defectul s-a
produs sub înc rc ri care au fost considerate la proiectare este necesar fie m rirea diametrelor
uruburilor, dac distan ele dintre ele permit acest lucru, fie în caz contrar, înt rirea prinderii cu
sudur (fig. F.4.33).
Figura F.4.33 Solu ie de consolidare în cazul ruperii prinderii
În cazul ruperii guseului, solu ia de reparare const în înlocuirea acestuia cu unul nou,
realizat dintr-un material cu caracteristici superioare (fig. F.4.34a). Dac defectul const în
ruperea sudurii, acestea se repara prin cr i uire i resudare (fig. F.4.34b). Ca m sur
suplimentar de siguran se poate înt ri guseul prin aplicarea pe ambele p r i ale guseului a
câte unei rigidiz ri sudate, perpendicular pe sudur . Guseele voalate se consolideaz prin
aplicarea unor rigidiz ri capabile s asigure rigiditatea laterala a acestuia (fig. F.4.34c).
4-21
F.4.4 COSOLID RI
F.4.4.1 Aspecte generale
(1) Consolid rile sunt interven ii care se aplic elementelor, prinderilor acestora i structurilor
de rezisten , care necesit sporirea capacit ii de rezisten , cerute în general de condi ii noi, de
exploatare mai severe decât cele avute în vedere la proiectarea i executarea structurii, dar i din
motive de între inere defectuoas care au condus la pierderi de material (ex. ruginire).
(2) Tipul de repara ie este func ie de natura solicit rii din bare sau îmbin ri sau de natura
defectului depistat.
(3) La alegerea solu iei de interven ie se vor avea în vedere urm toarele:
- stabilirea cauzei care a produs defectul;
- desc rcarea par ial de eforturi a elementului înainte de a se face interven ia (îndep rtarea
înc rc rilor variabile i cvasipermanente, introducerea de reazeme intermediare active);
- men inerea pozi iei centrului de greutate i a axialit ii barei;
- stabilirea propriet ilor fizico-mecanice i sudabilit ii o elului (materialului de baz ).
F.4.4.2 Mijloace de consolidare a elementelor
(1) Consolidarea elementelor din o el i a prinderilor acestora se poate efectua prin sudare (a se
vedea F.4.3.2.1) sau prinderea cu uruburi (a se vedea F.4.3.2.2), potrivit celor prezentate la
F.4.3.2.
F.4.4.3 Metode de consolidare a elementelor
F.4.4.3.1 Consolidarea sec iunilor prin ad ugare de material
Metoda const în ad ugarea de platbande, profile sau subansamble aplicate pe toat

lungimea sau pe o por iune a elementului care trebuie consolidat.
M rirea sec iunii prin ad ugarea de material este o metod simpl , care poate fi aplicat
majorit ii elementelor structurale, îns din considerente economice este recomandabil doar
dac este necesar aplicarea pe por iuni restrânse, la un num r redus de elemente.
La aplicarea metodei trebuie respectate anumite condi ii tehnice generale:
distribuirea materialului ad ugat sec iunii originare se face în func ie de natura i
m rimea eforturilor, astfel încât elementul consolidat s se comporte optim sub înc rc rile
aferente, atât din punct de vedere al tensiunilor, cât i al stabilit ii generale i locale:
a. la elementele încovoiate, materialul se adaug la t lpi pentru a cre te momentul de
iner ie al sec iunii;
b. la elementele comprimate, materialul trebuie ad ugat cât mai departe de centrul de
greutate, astfel încât s se m reasc raza de iner ie a sec iunii consolidate;
c. în cazul sec iunilor supuse la for t ietoare mare, materialul se orienteaz în direc ia
acesteia.
materialul ad ugat se dispune în mod simetric fa de sec iunea existent pentru a se evita
apari ia eforturilor suplimentare datorate excentricit ilor;
între materialul ad ugat i cel existent trebuie asigurat o conlucrare perfect prin
utilizarea sudurii sau uruburilor. Prinderea cu sudur este preferabil , întrucât nu
mic oreaz sec iunea elementului;
distribuirea materialului nu trebuie s creeze varia ii bru te de sec iune sau o schimbare a
raportului de rigidit i între elementele componentele ale structurii;
la confec ionarea i punerea în oper a materialului de adaos, se respect acelea i reguli
ca i pentru construc iile noi. Elementele de adaos trebuie ca s fie confec ionate în
4-22
ateliere, în strâns concordan cu releveele efectuate la fa a locului, astfel încât s se

ob in un contact perfect al pieselor de adaos pe conturul elementelor existente;
înainte de aplicarea pieselor de adaos, este obligatorie cur area suprafe elor pana la
luciu metalic, în special a elementelor existente, care sunt acoperite cu straturi
succesive de vopsea sau pot fi corodate;
dup consolidarea elementelor prin aceast metod trebuie s fie ref cut protec ia
anticoroziv .
Dimensionarea sec iunii de material adaugat capata forme specifice, dupa cum sec iunea
consolidat urmeaz s lucreze în func ie de domeniul elastic sau plastic. Pentru elementele
consolidate sub sarcin i la care se urmareste ca sec iunea consolidat s lucreaze în
domeniul elastic, se vor lua masuri ca elementul structural la care se intervine s fie
desc rcat de sarcinile pe care le suport într-o m sur cât mai mare posibil , astfel încât
materialul ad ugat s preia o fractiune cât mai mare din înc rc rile aferente elementului.
(1) Consolidarea stâlpilor
Dac este dep it capacitatea de rezisten a stâlpilor, metoda utilizat de regul , este
m rirea sec iunii acestora prin ad ugare de material. De obicei aceast solu ie se aplic
stâlpilor afla i sub sarcin , din cauza dificult ilor de a realiza desc rcarea lor. Pentru utilizarea
eficient a materialului de consolidare este recomandabila desc rcarea par ial a acestora, prin
indepartarea unor incarcari de exploatare.
Sudurile aplicate la marginile t lpilor profilelor dublu T schimb distribu ia tensiunilor
remanente de la extremit ile t lpilor din compresiune în întindere, sporind capacitate portant
superioar a sec iunii comprimate a stâlpului astfel consolidat.
În fig. F.4.35 sunt ar tate solu ii de consolidare prin adaos de material a stâlpilor din
profile laminate. Aceste solu ii se pot utiliza i pentru consolidarea stâlpilor realiza i din table
t iate cu flac r i sudate.
a) Solu ii recomandate b) Solu ii nerecomandate

Figura F.4.35 Solu ii pentru consolidarea stâlpilor realiza i din laminate
Tehnologia de sudare trebuie s asigure p strarea parametrilor de siguran pe timpul

consolid rii. Din acest motiv se interzice realizarea sudurilor transversale pe talpa stâlpului f r
sprijinire, deoarece prin înc lzire la temperatura de sudare capacitatea portant a t lpii
respective se diminueaz semnificativ.
4-23
Figura F.4.36 Solu ie pentru repararea t lpilor voalate ale stâlpilor

În cazul stâlpilor cu t lpi voalate se poate utiliza solu ia de consolidare care const în
aplicarea pe t lpi a unor table sudate în relief (fig. F.4.36), aplicate simetric pe toate t lpile.
Consolidarea trebuie aplicat de la baza stâlpului pân cel pu in la 500 mm deasupra
defectului, dup care sec iunea tablelor de consolidare se va mic ora treptat astfel încât s se
realizeze o trecere lina de la sec iunea consolidat la sec iunea ini ial .
(2) Consolidarea grinzilor cu zabrele
Defectele grinzilor cu zabrele constau, de regul , în deforma ii plastice ale barelor,

produse în timpul montajului, mi c rii seismice sau în corodarea elementelor componente i
îmbin rilor. Comportarea fermelor poate fi influentata de incararea suplimentar prin ag area
de acestea a unor echipamente tehnologice, care nu au fost considerate la proiectare.
Consolidarea barelor fermelor trebuie realizat dup desc rcarea acestora în cea mai
mare m sur posibil , pentru a da posibilitatea materialului de adaos s preia o parte mai mare
din efortul total aferent barei.
Alegerea solu iei de consolidare în cazul fermelor trebuie s se fac diferen iat în func ie
de efortul existent în bara asupra c reia se intervine.
(a) Consolidarea barelor întinse
Consolidarea barelor întinse trebuie s se realizeze pe întreaga lungime a acestora

prevazand lungimea necesar de sudura pentru a transmite la nod efortul din sec iunile de
adaos.
Solu ia de consolidare pentru t lpile întinse ale fermelor consta în aplicarea simetric
fa de inima t lpii a unor profile laminate (fig. F.4.37).
a) cu bare p trate b) cu bare rotunde c) cu platbande

Figura F.4.37 Solu ii de consolidare pentru talpa întins a grinzilor cu z brele
4-24
Consolidarea acestor sec iuni se poate realiza prin ata area prin sudur în relief a unor
bare cu sec iune p trat ori circular sau a unor platbande.
În cazul în care diagonalele sau montan ii sunt apropia i de talpa grinzii, încât nu este
posibil aplicarea uneia dintre solu iile descrise, se poate ata a la partea inferioar liber a
t lpii, o platband sudat . Dezavantajul fa de folosirea profilelor este, în acest caz,
imposibilitatea men inerii axei neutre a t lpii la pozi ia ini ial sau cât mai aproape de aceasta.
Pentru diagonalele întinse, executate de regul , din câte dou corniere, solu iile prezentate nu
permit sudarea profilelor de adaos de gusee, astfel încât este recomandabil rezolvarea din fig.
F.4.38, care permite echilibrarea sec iunii, astfel încât pozi ia axei neutre s r mân
neschimbat . Platbandele ad ugate se pot introduce în furculi pe guseu i suda,
transmi ându- i direct eforturile la acesta.
Figura F.4.38 Solu ie de consolidare a diagonalelor întinse
(b) Consolidarea barelor comprimate
În cazul barelor comprimate cedarea poate intervenii prin pierderea stabilit ii generale.
Consolidarea se aplic în zona central a barei pe cca. 75% din lungimea sa, urm rindu-se ca,
prin modul de amplasare a noilor elemente în sec iune, s se m reasc raza de gira ie a
sec iunii, f r modificarea pozitiei axei neutre.
În cazul t lpilor comprimate ale grinzilor cu z brele, solu iile de consolidare
recomandate sunt ar tate în fig. F.4.39, iar în cazul diagonalelor i montan ilor comprima i
în figura F.4.40.
a) cu profile b) cu platbande
Figura F.4.39 Solu ii pentru consolidarea t lpilor comprimate
3- zona consolidat a) cu profile b) cu platbande

Figura F.4.40 Solu ii pentru consolidarea diagonalelor i montan ilor comprima i
(c) Consolidarea prinderilor la noduri

Necesitatea consolid rii prinderilor la noduri apare, de obicei, la barele întinse
consolidate. Solu ia const în complet ri ale guseelor din nodurile adiacente barei i sudarea
barei de acestea (fig. F.4.41).
4-25
1- pl ci suplimentare; 2-suduri în adâncime 3- suduri în relief

Figura F.4.41 Solu ii pentru consolidarea prinderilor la noduri
F.4.4.3.2 Schimbarea schemei statice (de lucru) a elementelor
Prin schimbarea schemei statice se urm re te redistribuirea favorabile a eforturilor în

elementele structurale existente.
Aplicarea metodei poate consta în schimbarea gradului de nedeterminare al structurilor
existente, prin transformarea celor static determinate în structuri static nedeterminate sau prin
m rirea gradului de nedeterminare a structurilor static nedeterminate prin introducerea unor
reazeme suplimentare, crearea de leg turi suplimentare, (de exemplu introducerea unor bare
noi în structurile triangulate).
Având în vedere c acest tip de consolidare se execut asupra elementelor aflate sub
sarcin , la executia metodei trebuie respectate câteva condi ii care s -i asigure calitatea i
eficien a:
structura sau elementul structural supuse schimb rii schemei statice trebuie s fie
desc rcate în cea mai mare m sur posibil , pentru ca elementele nou introduse s se
încarce într-o m sur cât mai mare;
calculul static se efectueaz în dou etape: în etapa 1, pe schema initiala se calculeaz
eforturile în elementele existente din înc rc rile aplicate la momentul interventiei, iar în
etapa a II-a, pe schema static modificate se calculeaz ,pe de o parte, suplimentul de
efort în barele existente, iar ,pe de alt parte, efortul din barele noi, ambele provenind din
înc rc rile suplimentare celor existente în momentul aplic rii consolid rii;
detaliile constructive trebuie s corespund schemei statice nou adoptate;
prin schimbarea schemei statice nu trebuie s fie induse în nici un element structural, în
nici o faz a procesului de consolidare, tensiuni pe care acestea s nu le poat prelua;
se vor luate toate masurile pentru împiedicarea pierderii stabilit ii în timpul consolid rii
sau al exploat rii.
Consolidarea elementelor prin modificarea schemei statice se preteaz grinzilor
indiferent de alc tuire.
Procedeele uzuale de consolidare a grinzilor cu sec iune dublu T prin modificarea
schemei statice sunt:
- introducerea unor reazeme suplimentare în deschiderile grinzilor;
- tasarea controlat a reazemelor, pentru uniformizarea eforturilor;
- transformarea grinzilor simplu rezemate în grinzi continui;
- introducerea unor tiran i nepretensiona i în schema static a elementelor;
- introducerea unor tiran i pretensiona i în schema static a elementelor.
(1) Introducerea de reazeme suplimentare în deschiderile grinzilor
Metoda const în utilizarea unor contrafise sau stâlpi, amplasa i sub grinda care trebuie
consolidat astfel încât s -i mic oreze acesteia deschiderea de calcul.
Prin micsorarea deschiderii de calcul, eforturile în elementul astfel consolidat se reduce
substantial astfel încât pot fi preluate de element f r alte interven ii. Un alt avantaj const în
4-26
m rirea gradului de nedeterminare al grinzilor, ceea ce ofer rezerve superioare de rezisten în

cazul solicit rii acestora în domeniul elasto - plastic.
Dezavantajele metodei constau în condi iile pe care structura trebuie s le îndeplineasc :
Figura F.4.42 Elemente de

rezemare
- metoda se poate aplica numai atunci când elementele suplimentare de reazem nu stânjenesc
activitatea;
- este necesar s se asigure intrarea în lucru a reazemelor noi pentru a controla cu certitudine
starea de eforturi din grind (fig. F.4.42);
- trebuie asigurat descarcarea noilor reazeme la teren sau elemente ale structurii.
(2) Transformarea grinzilor simplu rezemate în grinzi continue
Metoda se poate aplica numai grinzilor simplu rezemate solicitate static. Prin aplicarea
acestei metode se ob ine atât mic orarea eforturilor din câmpul grinzilor cât i m rirea rezervelor
de rezisten consecin a cre terii gradului de nedeterminare static al acestor grinzi.
Pentru realizarea continuit ii grinzilor cu inim plin se pot utiliza eclise aplicate
sec iunilor de reazem. Pentru grinzile cu z brele este necesar pe lâng eclisarea t lpii superioare
i introducerea unor bare pentru asigurarea continuit ii t lpii inferioare (fig. F.4.43).
a) grinzi cu
zabrele
b) grinzi cu
macaz
Figura F.4.43 Solu ii pentru realizarea continuit ii grinzilor
4-27
(3) Introducerea unor tiran i nepretensiona i pe deschiderea grinzilor
Mic orarea eforturilor în grinzile existente prin introducerea unor tiran i se poate realiza
prin transformarea grinzilor în grinzi cu macaz. Prin introducerea tiran ilor se schimb în sens
favorabil i schema static a elementului la care se intervine, prin cre terea gradului de
nedeterminare.
În cazul grinzilor cu z brele (fig. F.4.44), schimbarea schemei statice în grind cu macaz
introduce în toate barele grinzii existente un efort de compresiune, astfel încât barele solicitate
la întindere se descarc , în func ie de valorile ini iale ale eforturilor existente. Dac barele
initial întinse ale grinzii se transform în bare comprimate este obligatorie asigurarea lor
împotriva pierderii stabilit ii generale. De aceea, pe cât posibil tirantul va fi astfel dimensionat
încât s nu modifice sensul eforturilor din barele grinzii cu z brele.
a) grinda simplu rezemat

b) grinda continu
Figura F.4.44 Transformarea grinzilor cu z brele în grinzi cu macaz
La aplicarea acestei metode se va actiona impotriva tendin ei macazului de a- i pierde

stabilitatea în sens perpendicular axului s u, prin contravântuiri verticale amplasate în dreptul
montan ilor grinzii macaz.
(4) Suplimentarea barelor din alc tuirea grinzilor cu z brele
Sistemele cu z brele sunt des întâlnite în alc tuirea elementelor cl dirilor, în special sub
form de ferme, contravântuiri orizontale i verticale. Metoda de consolidare prin
suplimentarea barelor se poate realiza în dou moduri (fig. F.4.45):
a) consolidare p strând gabaritul grinzii ini iale
b) consolidare cu m rirea gabaritului ini ial

Figura F.4.45 Suplimentarea barelor ce alc tuiesc sisteme triangulate
- suplimentarea barelor se realizeaz p strând gabaritul ini ial al grinzii (fig. F.4.45a)
- grinda se consolideaz prin m rirea în l imii sale realizat prin ad ugarea unor t lpi noi
i prelungirea sistemului de z brele pân la acestea (fig. F.4.45b).
4-28
F.4.4.3.3 Consolidarea elementelor metalice cu beton
Metoda de consolidare const în umplerea cu beton sau înglobarea în beton a elementelor

verticale sau u or înclinate, aplicându-se în special stâlpilor (fig. F.4.46).
Prin aplicarea metodei se ob ine m rirea capacit ii de rezisten i rigidit ii
elementului consolidat.
C m uirea stâlpilor metalici se realizeaz prin îmbr carea acestora în beton armat.
a) stâlpi îngloba i în beton b) stâlpi umplu i cu beton

Figura F.4.46 Protejarea i consolidarea stâlpilor metalici
Dac între metal i beton se realizeaz conlucrarea prin intermediul conectorilor, atunci
sistemul constructiv devine de tip B.A.R. În cazul în care consolidarea stâlpului se realizeaz
sub sarcin , sec iunea elementului consolidat va prelua doar incarcarile care intervin dup
intrarea în lucru a betonului, adic înc rc ri suplimentare celor existente în momentul
consolid rii. Un dezavantaj al metodei îl reprezint greutatea foarte mare adus de beton ceea
ce conduce la cre terea ac iunii seismice.
Dac grosimea stratului de beton armat este mic în raport cu sec iunea stâlpului se
poate conta numai pe îmbun t irea comport rii la stabilitate locala a elementelor componente
a sec iuni stâlpului.
Consolidarea prin umplerea cu beton a elementelor metalice se folose te numai pentru
sec iuni închise, pentru sec iuni alc tuite din elemente dep rtate la care solidarizarea ramurilor
este f cut cu pl cu e sau zabrele i pentru sec iuni Cruce de Malta.
F.4.4.3.4 Îmbun t irea comport rii elementelor la pierderea stabilit ii generale
Metoda const fie în prevederea de leg turi care reduc lungimile de flambaj ale
elementelor, fie prin modificarea sec iunii elementelor comprimate, încovoiate sau comprimate
i încovoiate.
Metoda se utilizeaz numai dac sunt îndeplinite dou condi ii: pe de o parte elementele
care i-au pierdut stabilitatea trebuie s fie solicitate în domeniul elastic, iar pe de alt parte,
prevederea de leg turi sau modificarea sec iunilor trebuie s se realizeze dup desc rcarea
elementului afectat de pierderea stabilit ii i revenirea lui la pozi ia ini ial . Dac elementele
au fost deformate în domeniul plastic, acestea se înlocuiesc.
În fig. F.4.47 este ar tat modul în care pot fi consolida i stâlpii unei hale industriale, care
aveau tendin a de flambaj, prin introducerea de leg turi suplimentare.
4-29
Figura F.4.47 Consolidarea stâlpilor unei hale prin introducerea de legaturi

suplimentare
F.4.4.3.5 Îmbun t irea comport rii elementelor la pierderea stabilit ii locale prin
rigidizarea pere ilor sectiunilor
Metoda este utilizat pentru îmbun t irea comport rii la stabilitate local a pere ilor
elementelor metalice.
Dac stabilitatea general este asigurat , atunci voalarea nu este periculoas , îns
afecteaz capacitatea de rezisten a elementului. Pentru consolidarea acestor elemente se
rigidizeaz pere ii voala i.
1- rigidizare
Figura F.4.48 Rigidizarea inimii unui cadru
Dac dup desc rcare se constat c deforma ia nu este permanent , tablele voalate se pot
consolida fie prin prevederea unor rigidiz ri care reprezint reazeme pentru tabla respectiv , fie
prin ad ugare de material în zona central a panoului de tabl (fig. F.4.48).
Dac deforma ia este permanent , se va aplica refacerea geometriei elementelor
deformate în domeniul plastic prin prevederea de rigidiz rii.
Aceasta const în îndreptarea deforma iilor pere ilor prin intermediul unor rigidiz ri
diagonale prev zute cu uruburi sau cu bride în care se introduc pene. Dup îndreptarea
pere ilor rigidiz rile diagonale se sudeaz pe perete pe întreaga lungime, devenind astfel reazem
pentru acesta i prevenind o voalare ulterioar (vezi cap F.4.3.4.2(3)).
F.4.4.4 Metode de consolidare a ansamblurilor structurale
Structurile cl dirilor necesit consolid ri în urm toarele situa ii:

- au ap rut avarii în urma unui seism
- s-au schimbat condi iile de solicitare avute în vedere la proiectare;
- construc ia nu îndepline te condi iile de exploatare.
4-30
F.4.4.4.1 Consolidarea structurilor avariate din înc rc ri seismice
(1) Avarii frecvente:
a) ruperea îmbin rilor grind stâlp realizate cu sudur

b) ruperea îmbin rilor de continuitate a grinzilor de cadru realizate cu eclise i uruburi de
înalt rezisten
c) pierderea stabilit ii locale a t lpilor i/sau a inimii grinzilor în vecin tatea îmbin rii
grind - stâlp
d) pierderea stabilit ii locale a elementelor componente ale sec iunii stâlpilor în vecin tatea
prinderii în infrastructur a acestora
e) pierderea stabilit ii locale a inimii nodului de cadru
f) pierderea stabilit ii generale a diagonalelor contravântuirilor verticale
g) ruperea diagonalelor întinse ale contravântuirilor verticale i/sau a prinderii acestora de
cadru
h) pierderea stabilit ii generale a grinzilor cadrelor
i) deformarea remanent a structurii
(2) Solu ii de consolidare:
a) Refacerea continuit ii îmbin rii grind stâlp i m rirea capacit ii de rezisten a acesteia
se realizeaz prin prevederea unei vute la talpa inferioar a grinzii i a unor rigidiz ri verticale
amplasate în lungul grinzii la talpa superioar (fig. F.4.49). Se vor prevedea rigidiz ri
transversale pe stâlp, sudate în adâncime de t lpi, la nivelul vutei. De asemenea se vor
prevedea rigidiz ri transversale pe stâlp, în zona nodului de cadru m rindu-se rigiditatea
acestuia.
b) Îmbin rile de continuitate a grinzilor, amplasate în zonele poten ial plastice, realizate cu
eclise i uruburi se consolideaz prin:
Înlocuirea ecliselor i a uruburilor de prindere;
Îndep rtarea zonelor cu deforma ii plastice i înlocuirea acestora cu elemente noi care
au caracteristici mecanice superioare, astfel încât fenomenul s nu se mai repete;
Ad ugarea la partea inferioar a unei sec iuni T (cu talpa în jos) pe o lungime care s
dep easc îmbinarea deteriorat cu cel pu in jum tate din în l imea grinzii. Eclisele
existente se vor suda de grind cu cordoane de sudur în relief. Se va m ri capacitatea
de rezisten a stâlpului func ie de noua capacitate plastic de rezisten a grinzii
consolidate pe în l imea etajelor adiacente grinzii consolidate. Consolidarea stâlpului se
face prin m rirea sec iunii t lpilor prin adaos de material sudat (fig. F.4.50);
4-31
Figura F.4.49 Fisuri în îmbinarea grind stâlp
4-32
a) îmbinare cu uruburi fisurat
b) consolidare prin ad ugarea unei sec iuni T
c) consolidare stâlpi
Figura F.4.50 Sisteme de consolidare a stâlpilor de la etajul superior/inferior

îmbin rii consolidate.
c) Zonele de grind care sunt afectate de pierderea stabilit ii locale a t lpilor i/sau inimii
vor fi consolidate în conformitate cu solu iile din fig. F.4.18 i fig. F.4.21;
d) Zonele voalate din vecin tatea prinderii stâlpilor în infrastructur se vor consolida
conform principiilor prezentate în fig. F.4.15 i fig. F.4.16;
e) Nodurile de cadru care au inima voalat se consolideaz prin prevederea a dou pl ci de
dublare a inimii, sudate de t lpile stâlpului, care s dep easc în l imea nodului sus i
jos pe o distan egal cu cel pu in l imea t lpii stâlpului (fig. F.4.51);
4-33
a) nod de cadru cu inima voalat
b) consolidare cu inimi de dublare
Figura F.4.51 Consolidarea nodului de cadru prin pl ci de dublare a inimii
f) Diagonalele contravântuirilor verticale care i-au pierdut stabilitatea general

prezentând deforma ii remanente precum i diagonalele care prezint fisuri / ruperi se
consolideaz prin înlocuirea acestora cu altele care au o capacitate de rezisten mai mare.
Prinderile vor fi redimensionate la noua capacitate de rezisten a diagonalei (fig. F.4.29);
g) Grinzile cadrelor care i-au pierdut stabilitatea general în zona îmbin rii grind stâlp
(talpa inferioar fiind comprimat ) se consolideaz prin transformarea sec iunii dublu T a
grinzii într-o sec iune cheson, prin sudarea a dou inimi laterale i o talp inferioar
suplimentar , care s dep easc cu cel pu in hgrind /2 zona afectat . Lungimea efectiv a
consolid rii va fi stabilit astfel încât cordoanele de sudura a inimilor suplimentare de talpa
inferioar a grinzii existente nedeformat s aib capacitatea de rezisten necesar
transmiterii for ei t ietoare. Se va m ri capacitatea de rezisten a stâlpului func ie de noua
capacitate plastic de rezisten a grinzii consolidate pe în l imea etajului inferior i
superior fa de grinda consolidat . Consolidarea stâlpului se face prin m rirea sec iunii
t lpilor prin adaos de material sudat (fig. F.4.52);
4-34
a) grinda ce i-a pierdut stabilitatea general
b) consolidare prin transformarea în sec iune cheson
Figura F.4.52 Consolidarea grinzilor ce i-au pierdut stabilitatea general
h) Structurile cu elemente care au avut incursiuni în domeniul elasto plastic în urma

ac iunii seismice prezint o deforma ie remanent . Consolidarea acestor structuri nu î i
propune anularea acestei deforma ii, ci m rirea ductilit ii i a capacit ii de rezisten a
elementelor în aceast pozi ie deformat a structurii. Se recomand ca starea de eforturi
i deforma ii în elementele structurale s se calculeze pe structura deformat .
4-35
F.4.4.4.2 M suri pentru ridicarea siguran ei seismice a structurilor
a) Introducerea de elemente structurale noi pentru m rirea ductilit ii de ansamblu a

structurii i a rigidit ii locale:
Contravântuiri verticale pe toat în l imea structurii, dispuse în plan astfel încât s fie
evitat nesimetria geometric i torsiunea de ansamblu a structurii. Este eficient ca
aceste contravântuiri s fie amplasate pe axele perimetrale ale construc iei;
Panouri de forfecare metalice amplasate perimetral nodurilor de circula ie pe vertical .
Elementele structurale existente (grinzi i stâlpi) care vor face parte din noile
subansambluri de preluare a for elor seismice vor fi recalculate în conformitate cu
starea de eforturi corespunz toare noii scheme statice. De regul apare necesitatea
m ririi capacit ii de rezisten a stâlpilor la eforturi axiale.
b) Asigurarea conlucr rii spa iale a cadrelor prin plan ee. Plan eele trebuie s aib
rigiditatea i capacitatea de rezisten în planul lor pentru a asigura efectul de
diafragm rigid i rezistent la nivelul fiec rui etaj. Prin m rirea grosimii plan eului
(suprabetonarea) se poate ob ine sporirea rezisten ei la for t ietoare în planul
plan eului i mic orarea perioadei proprii de vibra ii pentru asigurarea confortului
ocupan ilor (a se vedea cap. F.3.7).
4-36

P100-3 Anexa F.4 Consolidari Metal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P100-3 Anexa F.4 Consolidari Metal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.

F.4 PROCEDEE DE ITERVE IE PETRU CL DIRI CU STRUCTURI DE O EL

F.4.1 Principii de baz

(5) Introducerea de izolatori i amortizori seismici care au rolul de a diminua ac iunea

F.4.3.1 Aspecte generale

înc rc rilor variabile i cvasipermanente, introducerea de reazeme intermediare active);

F.4.3.2 Mijloace generale de reparare

F.4.3.2.1 Repara ii prin utilizarea sudurii

în cascad  în cocoa   în blocuri

Figura F4.2 Solu ii de execu ie a cus turilor

Figura F.4.3 Recomand ri privind forma cordoanelor de sudur la prinderi de col

F.4.3.2.2 Repararea îmbin rilor cu uruburi

F.4.3.3 Procedee generale de reparare a elementelor

Figura F.4.4 Dimensiuni recomandate pentru repara ia prin sudur

F.4.3.3.2 Înlocuirea materialului degradat

Figura F.4.5 Dispozitive de strâns

Figura F.4.6 Eclisarea de siguran

F.4.3.3.4 Îndreptarea elementelor deformate

a) potcoave pentru îndrept ri locale b) juguri pentru îndrept ri de amploare

Figura F.4.7 Dispozitive pentru îndreptarea deforma iilor la rece

Figura F.4.8 Îndreptarea prin înc lzire cu flac ra

F.4.3.4 Repararea elementelor structurale din o el

F.4.3.4.1 Repararea stâlpilor

(1) Repararea pl cilor de baz deformate

Figura F.4.9 Solu ie de reparare a pl cii

(a) uruburi de ancoraj, noi fixate cu r ini sintetice

Figura F.4.10 Solu ie de reparare a buloanelor rupte prin înlocuire

ii. Se sudeaz în adâncime, cu sudur în ½V câte o plac de baz nou , g urit , pe

(b) Reconstituirea uruburilor de ancoraj existente

a) T iere buloane defecte b) Sudare buloane noi

Figura F.4.11 Solu ie de reparare prin refacerea ancorelor rupte

(3) Repararea stâlpilor

(a) Reparare prin sudare

Stalpi cu inima plina

(b) Reparare prin înlocuirea zonelor degradate

Aceast solu ie de remediere prezint atât avantaje, cât i dezavantaje, fa de solu ia

Figura F.4.13 Refacerea stâlpilor cu sec iune dublu T

Figura F.4.14 Refacerea stâlpilor chesona i fisura i în urma seismului

(4) Repararea stâlpilor cu pere i voala i

Figura F.4.15 Repararea stâlpilor voala i

Figura F.4.16 Solu ie de reparatie recomandat în cazul

F.4.3.4.2 Repararea grinzilor cu inima plin

(1) Repararea grinzilor fisurate

(a) Reparare prin sudarea fisurii urmat de eclisare

Solu ia de reparare recomandata pentru grinzile fisurate folose te ca metod de reparare

În cazul t lpilor comprimate este posibil apari ia fenomenului de pierderea stabilit ii

a) solu ie de reparare în cazul

b) solu ie de reparare în cazul

Figura F.4.18 Solu ii de reparare a grinzilor cu t lpi voalate

(3) Repararea grinzilor cu inima voalat

(a) Repararea inimii voalate prin rigidizare

Figura F.4.19 Solu ie de reparare cu

1- inima deformat ; 2- rigidizare înclinat ; 3- brid ; 4- pan metalic .

Figura F.4.20 Detalii de îndreptare a deforma iilor permanente ale inimii

a) rigidizarea inimii voalate b) rigidizarea i placarea inimii voalate

(b) Repararea inimii voalate prin rigidizare i placare lateral

Figura F.4.22 Solu ie de reparare prin placare lateral

(b) Reparare prin înlocuirea zonei afectate

Figura F.4.23 Reparare prin înlocuirea zonei afectate

v. se prelucreaz marginile t iate prin polizare i se aplic pl cu e suport pe tot

F.4.3.4.3 Repararea nodurilor de cadru

Figura F.4.24 Defecte ale nodurilor de cadru

fisuri în sudura dintre talpa grinzii i stâlp (fig. F.4.24a1);

(1) Repararea nodului cu fisuri p trunse în talpa i inima grinzii

în cascad în cocoa în blocuri

a) ruperea îmbin rilor grind stâlp realizate cu sudur

Figura F.4.49 Fisuri în îmbinarea grind stâlp