ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

LT,, I.CREANGĂ” UNGHENI CLASA A-IV-A

ÎNV. VRABIE LIDIA GR.DIDACTIC I
SUBIECTUL: ,,CE CULOARE TOAMNA ARE? ”
Personajele: copiii, prezentatoarea.
Prezentatoarea: De la mic pînă la mare,
Bun sosit la sărbătoare!
Dar vă pun şi o-ntrebare:
Ce culoare Toamna are?
Copiii: Galbenă, ruginie, portocalie...
Prezentatoarea: Da, într-adevăr. Toamna are o mulţime de culori: verde, arămie, ruginie... Ea
mai poate fi asemănată cu o gutuie dulce-amăruie. La-nceput împărăteasă, iar spre sfîrşit pustie,
tristă, întunecoasă. Dar ne este dragă la toţi aşa cum este, şi fără ea n-ar exista nici bucurie, nici
dragoste, nici viaţă. Acum Toamna e pe la mijloc, deci este împărăteasă. Haideţi să ne bucurăm
şi s-o poftim la sărbătoare. Cine are un glas mai duios ca s-o cheme?
Anişoara: Daţi-mi voie eu s-o chem,
Că sunt ca un clopoţel.
Prezentatoarea: Hai, încearcă, să vedem...
Anişoara: Toa-a-a-mnă, Tomniţă-ă!
Dulce domniţă,
Vino-n casa mare,
Că e sărbătoare.
Toamna: Te aud, dragă Anişoară,
Dar mă simt cam bolnăvioară:
Cîte-o frunzuliţă verde
Pic cu pic culoarea-şi pierde,
Şi-apoi dacă m-oi grăbi,
Frunzele mi-oi prăpădi.
Apare Toamna, urmată de cîţiva copii cu coşuleţele pline de fructe şi legume pentru a împodobi
masa.
Anişoara: Vai, ce Toamnă minunată!
E frumoasă şi bogată.
Copiii: Bun sosit, Toamnă-Tomniţă,
Cu miros de lămăiţă.
Toamna: Sînt nespus de bucuroasă,
C-am ajuns în astă casă,
Luminată-mpodobită,
Pentru musafiri gătită,
Vom sărbători împreună
Cu un cîntec şi o glumă.
Prezentatoarea (către copii): Pînă Toamna îşi va ocupa locul de cinste, eu aş vrea să vă pun la o
încercare. Vă propun o ghicitoare:
Patru mîndre cosînzene
La toţi ne sunt nemurele,
Făr`de ele nu e viaţă
Nici iubire, nici speranţă.
(Anotimopurile)
Sănduţa: Şi eu ştiu o ghicitoare:
Care fructe din copaci
Sunt pe plac la iepuraşi?
(Merele)
Viorica: Iară ghicitoarea mea
 N-o ghiceşte cine vrea:
Uite cum s-au înşirat
Prin ogradă şi pe gard!
Acum se urcă pe poartă
Şi sunt măricei de-o şchioapă.
(Castraveţii)
Prezentatoarea: Nici nu mi-am închipuit că ştiţi nişte ghicitori atît de interesante. Să mai
ascultăm cîteva.
Dănuţa: Cine-n loc de hăinuţe
Îmbrăcaţi sunt în bobiţe.
(Strugurii)
Mihai: Are o burtică mare
Şi-i plină cu semincioare.
(Bostanul)
Marcela: Rădăcina-i roşioară
Iar codiţa, verzişoară.
(Sfecla)
Petrică: Are coada scurtişoară
Şi-n copac stă pîn` sub iarnă.
(Gutuia)
Lenuţa: Seamănă cu-n becuşor
Dar e fruct şi-i dulcişor.
(Para)
Prezentatoarea: Acum mi-am dat seama că toate ghicitorile sunt despre bogăţiile Toamnei.
Poate îi cîntaţi şi un cîntec?
Copiii: Sigur, cîntăm cu plăcere (interpretează un cîntec).
Prezentatoarea: La această sărbătoare
Au sosit şi vulpişoare,
Căprioare, aricei,
Iepuraşi şi şoricei...
Să ne spună singurei:
Ce e toamna pentru ei?
Să-l întrebăm mai întîi pe Aricică.
Aricică: Pentru mine scumpa Toamnă
Pot să spun că-mi este mamă,
Iar hambarele cu toate
Doldora-s de mere coapte,
Toată iarna voi mînca,
Tomniţă din roada ta.
Prezentatoarea: Dar ţie, Şoricele, îţi place Toamna?
Şoricelul: Mie-mi place Toamna rece,
Cînd frunza se-ngălbeneşte,
Acoperă tot pămîntul
Şi nu mă vede pisicul.
Prezentatoare: Vulpişoară-roşcovană,
Ce poţi spune despre Toamnă?
Vulpişoara: Toamna-mi place şi-i frumoasă
Atunci cînd e împărăteasă;
Chiar de-apuc un cocoşel
Pot să mă ascund cu el,
Iar apoi, cînd frunză nu e,
Stau mai mult în vizuină.
Prezentatoarea: Iepuraş cu coadă scurtă,
Îţi place Toamna-n luncă?
Iepuraşul: Da. Tomniţa, zău, îmi place,
Nu-mi rod dinţii de copaci...
Am şi morcovi dulcişori
Şi varză la puişori.
Prezentatoarea: Iar tu, dragă Căprioară?
Cum e toamna-n dumbrăvioară?!
Căpriţa: Vreau să spun că e frumoasă,
Să ne fie sănătoasă,
Şi la anul care vine
Să ne întîlnim cu bine.
Costel: Eu ştiu o poezie despre capra cu trei iezi.
Prezentatoarea: Bine, s-o ascultăm împreună.
Costel: E-lei hop, e-lei hop,
Sare capra prin hîrtop
Cu trăistuţa pe spinare
Căutînd la iezi mîncare,
Căci Tomniţa e mănoasă,
Are mălăieş şi varză.
Pentru iedul mititel
A găsit un clopoţel,
I-l va da, că-i cuminţel,
Face totul singurel;
Pe cînd fraţii mărişori
Ta-a-re-s neascultători,
De aceea biata capră
Se grăbeşte să se-ntoarcă.
Căpriţa: Aracan de mine. Bine că mi-ai adus aminte. Plec mai repede acasă, că cine ştie ce
năzbîtii mai fac iezişorii. Rămîneţi cu bine, copii, şi tu, Tomniţă cu miros de lămîiţă.
Prezentatoarea: Dragă Toamnă! Cred că ne-ai convins cît eşti de iubită şi de necesară pentru
oricine. Îţi mulţumim pentru cuvintele duioase, pentru faptele frumoase, şi te rugăm să mai
zăboveşti un pic ca să asculţi un mic concert al copiilor.
După ce s-a finisat concertul, vorbeşte Toamna:
Toamna: Cînd eşti printre nemurele,
Uiţi de zilele mai grele
Şi nici nu observi cum timpul
Tre-e-ce, parcă-l mînă vîntul.
Haide, veniţi lîngă mine
Să vă dau nişte ciorchine,
Mere, pere şi gutuie
Şi-o trăistuţă cu alune,
Că degrabă plec departe
Şi vă las cu sănătate.
Mulţumesc pentru onoare
Şi vă sărut la plecare.
Copiii se apropie, primesc darurile şi îşi iau rămas bun de la Toamnă.
Încetişor răsună „Valsul frunzelor”.