Subiectul lecţiei

Tumorile
  Obiectivele lecției:
O1- Să explicaţi termenii medicali: oncologie,
tumoare, stare precanceroasă;
O2- Să expuneţi caracteristicele specifice
tumorilor;
O3- Să enumeraţi cauzele tumorilor;
O4- Să diferenţiaţi tumorile benigne şi maligne;
O5- Să relataţi metodele de diagnostic ale
tumorilor;
O6- Să caracterizaţi metodele de tratament ale
tumorilor;
O7- Să sesizaţi particularităţile îngrijirii pacienţilor
cu tumori, profilaxia lor.
 Actualitatea temei
La etapa contemporană tumorile
ocupă locul II în structura morbilităţii
populaţiei după maladiile cardio-vasculare.
Cele mai răspîndite tumori sunt tumorile
stomacului, plămînilor, glandei mamare,
organelor genitale, rectului.
Incidenţa tumorilor în %
Bărbaţii Femeile
Bronşiile

Glandele mamare

Ficatul

Pancreasul

Stomacul

Intestinul gros

Sistemul uro-exretor

Prostata

Organele genitale

Rectul
 Oncologia este o ramură a medicinei,
ce se ocupă cu studiul tumorilor: etiologiei,
patogeniei, mecanismelor de dezvoltate,
metodelor de diagnostic şi tratament, profilaxiei
Cuv  Tumoarea (neoplasmul, blastomul)
inte este o formaţiune patologică, ce se
caracterizează prin proliferarea (creşterea)
de locală anormală, excesivă a celulelor unui ţesut.
repe  Stare precanceroasă
sunt diferite procese sau stări patologice
r (modifările, manifestările locale şi generale),
care preced apariţia unui cancer. Din aceste
stări fac parte: afecţiunile inflamatoare
cronice, tumorile benigne, ce se pot
maligniza, procesele hiperplastice, dereglările
de regenerare tisulară (regenerarea excesivă).5
 Celula tumorală (atipică)
se deosebeşte de celula normală
prin structură, evoluţie, creştere,
metabolism, nutriţie.

6
 Celula tumorală poate avea o structură
similară ţesutului din care s-a format sau
să nu atingă momentul maturizării,
rămănînd la una din fazele divizării
şi se caracterizează printr-un
metabolism, nutriţie mărită, printr-o
proliferare progresivă.
Deoarece structura celulei este
schimbată, se va modifica şi funcţia ei.

7
 debut lent,
treptat, aproare 2. hiperplazie
neobservat, proliferare celulară
asimptomatic, excesivă)
greu de depistat

Caracteristicele
specifice ale 3. polimorfism
conţine celule
tumorilor la cu diferit grad
nivel celular de divizare)

1. atipism 4. metastazare
modificarea formei migrarea tumorii în
şi structurei ţesuturile, organele
normale a celulelor vecine şi la distanţă
8
 Creşterea tumorilor
I. După caracterul creşterii
faţă de ţesuturile adiacente
2. Invazivă
(infiltrativă) celulele
tumorale invadează
ţesuturile subiacente,
distrugîndu-le
1. Expansivă
tumoarea creşte singură,
comprimă ţesuturile 3. Regeneratoare
vecine, care treptat se se manifestă prin
necrotizează la limita regenerarea celulelor
cu tumoarea, formînd ţesuturilor vecine în
astfel o capsulă falsă celule tumorale
9
 II. În raport cu organele cavitare

1. Creşterea exofidă
2. Creşterea endofidă
se caracterizează prin
se caracterizează prin
creşterea tumorii
creşterea tumorii
spre exterior sau
în profunzime spre
în cavitatea
ţesuturile subiacente
organului afectat

10
 III. În dependenţă de
numărul focarelor tumorale

1. Creşterea 2. Creşterea
primară solitară primară multiplă
apariţia şi dezvoltarea rapariţia şi dezvoltarea
la început a unui concomitentă ale focarelor
focar tumoral tumorale multiple
într-un organ sau mai multe
organe
11
 Metastazarea tumorilor

Se produce migrarea
celulelor maligne de la nivelul tumorii
primare în alte ţesuturi şi organe,
aflate în vecinătate sau la distanţă de tumoar
ea primară, se întîlnesc micrometastaze,
macrometastaze
denumite și cancere secundare.

12
 Diseminarea tumorilor

1. Diseminarea limfatică:

celulele tumorale pătrund

prin caile limfatice în fluxul limfatic.
2. Diseminarea hematogenă: grupele de
celule tumorale desprinse migrează pe
cale sanguină dînd naştere
aşa numitelor metastaze la distanţă.

13
• 3. Diseminarea prin implantare:
metastazarea prin implantare are loc
prin desprindere şi grefare, adica prin
migrarea celulelor neoplazice de-a
lungul seroaselor, canaliculelor sau
endoluminal
 Etiologia tumorilor

Nu există o teorie unică referitor la originea

tumorilor. La etapa contemporană sunt 2 puncte
de vedere asupra etiologiei tumorilor:

II. Teoria polietiologică:

Esenţa acestei teorii constă în
I. Teoria virotică a lui Virhov:
faptul căci acţiunile îndelungate
conform acestei teorii tumorile
şi repetate ale diferitor factori
sunt provocate de anumiţi viruşi,
(numiţi cancerogeni) provoacă
factori sau agenţi
proliferarea patologică
asemănători viruşilor.
a ţesututilor, însoţită de atipismul
şi polimorfismul celulelor.

15
 Factorii cancerogeni sunt:

1. Ereditatea 5. viciile dăunătoare

(alcoolismul, tabagizmul)

2. Factorii chimici (aerul 6. unele tradiţii, obiceiuri

poluat, gazele de (folosirea condimentelor şi
eşapament, fumul) conservanţilor, alimentaţia
fierbinte, modul de
3. Factorili fizici (iradierea alimentare)
ultravioletă, radiaţia
ionizantă, accidentele 7. Stresul
nucleare)
În urma acţiunii acestor factori virusul, ce se află în fiecare
4. Factorii biologici celulă a organismului din stare pasivă trece în stare activă.
(maladiile cronice cu Virusul activat acţionează asupra structurii genetice
evoluţie îndelungată celulare, în deosebi asupra acizilor nucleici (ADN şi ARN),
modifică ereditatea, provocînd formarea unui ţesut nou,
16 adică a tumorii.
 Clasificarea tumorilor

I. După caracterul evoluţiei tumorii:

1. Benigne
multiplicarea
celulor îşi 2. Maligne
păstrează multiplicarea celulelor
capacitatea de transformate malign se
diferenţiere şi realizează mult mai rapid
caracteristicele şi îşi pierd caracteristicile
celulelor, de la celulelor, de la care au
care au provenit. provenit
17
 Diagnosticul diferenţial al tumorilor
Tumoarea Tumoarea Tumoarea
benignă malignă
Criteriul
Ritmul de creştere lent rapid
Gradul de diferenţiere al celule mature , celule imature atipice,
celulelor tumorale diferenţiate nediferenţiate

Atipismul tisular tisular, celular

Caracterul creşterii faţă de
ţesuturile adiacente
Limitele tumorii
Metastazarea
expansivă invazivă, infiltrativă
clare, precice, bine conturi şterse, neclare
delimitate de o capsulă
nu metastazează metastazează

Recidivarea nu recidivează recidivează

Evoluţia clinico-morfologică Por regenera uneori în
tumori maligne
 II. În dependenţă de ţesuturile, din care tumorile
se dezvoltă se disting:

1. Tumori epiteliale:
TB adenoame (epiteliile glandulare); polipii (mucoase); papiloamele (epiteliul pavimentos al
tegumentului);
TM adenocarcinoame (epiteliile glandulare); carcinoame (epiteliul pavimentos al
tegumentului).
2. Tumori ale ţesutului conjunctiv:
TB fibromul, lipomul, condromul, osteomul;
TM sarcoame: fibrosarcomul, liposarcomul,  condrosarcomul, osteosarcomul.
3. Din derivatele mezenchimale ale ţesutului conjunctiv:
- în ţesutul muscular: miom (benign) şi miosarcom (malign);
- în ţesutul vascular: angiom (benign) şi angiosarcom (malign);
- în ţesutul limfoid; limfom (benign) şi limfosarcom (malign).
4. Tumorile tesutului nervos:
TB: gliomul, ependimomul, meningiomul, simpatomul, neurofibromul;
TM: glioblastrom, meningioblastrom, neuroblastrom.
5. Tumorile tesutului pigmentar:
TB: nevul pigmentar; TM: melanomul malign.
5. Tumori embrionare (ţesuturile embrionare): blastromele (nefroblastrom,
hepato-blastrom).
19
 III. Clasificarea stadială după sistemul
TNM a tumorilor maligne:

Stadializarea indică gradul de extinde anatomică a tumorii.

Sistemul internaţional de stadializare TNM are la baza
trei notiuni-cheie:
1. prezenţa tumorii, ce se notează prin litera T,
2. prezenţa metastazelor în ganglionii limfatici regionali sau alte
grupe de ganglioni limfatici, ce se notează prin litera N
3. prezenţa metastazelor în organe, ce se notează prin litera M.
- Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea
tumorii şi diseminarea în organele vecine.
- Litera N, urmată de un număr de la 0 la 3, indică dacă tumoarea
a diseminat în ganglionii limfatici.
- Litera M, urmată de 0 sau l, indică dacă tumoarea a diseminat
(metastazat) în alte organe ale organismului.

20
 Stadiul I ( T1NoMo): tumorea primară este de dimensiune mică, este
limitată la organul afectat, nu sunt afectaţi ganglionii limfatici regionali,
organele vecine şi la distanţă (nu este diseminată ganglionar şi vascular).
Tumorea poate fi extirpată chirurgical. Supravieţuirea pe termen lung este
de la 70% la 90%.
Stadiul II ( T2N1Mo): tumorea primară are dimensiuni mai mari, dar este
în limita organului , în care s-a dezvoltat, pot fi prezente metastaze solitare,
unice în nodulii limfatici regionali, lipsesc metastazele în organe vecine şi la
distanţă. Tumorea este operabilă, dar se păstrează un risc de metastazare.
Supravieţuirea este de 45% la 55%.
Stadiul III ( T3 N2 Mo): Tumora primară este de dimensiune mare, cu
extindere în ţesuturile vecine, sunt prezente metastazele multiple în nodulii
limfatici regionali, vecine, lipsesc metastazele în organele la distanţă.
Tumora nu este rezectabilă. Supravieţuirea este de 15% la 25%.
Stadiul IV ( T4 N3 M1): tumorea primară este de dimensiuni foarte mari
( mai mult de 10cm în diametru); pot fi prezente metastazele în noduli
limfatici regionali şi la distanţă, în organele vecine şi la distanţă.
Supravieţuirea este de mai puţin de 5% (9).
 debut lent,
treptat, aproare Tabloul clinic al tumorilor
neobservat,
asimptomatic,
greu de depistat
Tumorile benigne de cele mai multe ori nu
prezintă acuze şi sînt depistate ocazional.
Evoluţia lor este lentă.
Starea generală, de obicei nu suferă schimbări.
La examinarea tumorii localizată superficial
se constată o formaţiune tumorală
de dimensiune şi consistenţă diferită,
mobilă, neconcrescută cu ţesuturile vecine,
nedureroasă la palpare; ganglionii
limfatici regionali nu sînt măriţi.
Tumorile benigne ale organelor
interne se manifestă prin semnele
dereglării funcţiei acestor organe.

22
 Tumorile maligne evaluează la inceput asimptomatic, pacienţii prezintă
doar semne generale: scăderea capacităţii de muncă, apatie, anorexie, greţuri
matinale, scăderea masei corporale
 într-un timp scurt în lipsa unei cauze concrete trebuie să orienteze lucrătorul
medical spre examinarea pacientului şi la exluderea tumoarii maligne.
Aceste semne se includ în sindromul “semnelor minore”.

 La localizarea superficială a tumorii maligne se poate de constatat o

formaţiune tumorală concrescută cu ţesuturile vecine, imobilă, cu conturi
neclare, şterse, ce-şi poate schimba culoarea sau poate fi o ulceraţie cu
eliminări puţine, marginile dure, sîngerînde, ce greu regenerează; iar
ganglionii limfatici regionali sunt măriţi.
 Creşterea rapidă a tumorii duce la infiltraţia trunchilor nervoase şi ce se
manifestă prin durere, care devine din ce în ce mai mare, chinuitoare. Cu
timpul se dezvoltă caşexia (creşterea tumorii necesită o nutriţie mărită).
Dereglările nutriţiei duc la necrotizarea tumorii. Produsele de necroză şi
dezintegrare pătrund în organism şi duc la intoxicarea organismului, la caşexie,
istovire.

 Palparea tumorii, durerile, caşexia, dezintegrarea tumorii sunt semne

tardive ale tumorii.
 Diagnosticul tumorilor
1. anamneza bolnavului: ereditate, profesie, viciile dăunătoare,
existenţa bolilor inflamatorii cronice, tuberculozei.
2. Se colectează datele obiective: se face examenul obiectiv (la
localizarea superficială), palparea tumorii (determinîndu-se forma,
mărimea, consistenţa, relaţia cu ţesuturile vecine) şi a ganglionilor
limfatică regionali.
3. Se fac teste de laborator: hemograma, urograma, analiza
materiilor fecale la sîngele ocult, analiza sucului gastric.
4. Se efectuează examenul radiologic, ultrasonor, endoscopic în
dependenţă de organul afectat.
5. Însă pentru confirmarea diagnosticului de tumoare este nesecar
examenul histologic:
- examenul eliminărilor fiziologice şi patologice (sucul gastric, spută,
eliminările vaginale, din mamelon ş. a) pentru depistarea celulelor
atipice:
- biopsia sectoarelor de ţesut sau organ înlăturat.
 Tratamentul tumorilor

Tratamentul tumorilor benigne este chirurgical

(se extirpează tumoarea împreună cu capsulă şi
examinarea ulterioară histologică).
Tratamentul tumorilor maligne include mai
multe metode:
1. Tratamentul chirurgical în dependenţă de
stadiul tumorii.
a) Operaţia radicală se efectuează în stadiul I şi II -
se extirpează tumoarea împreună cu ganglionii
limfatici regionali.
b) Operaţia paliativă se efectuează în stadiul III şi IV
pentru a-i uşura suferinţele; neextirpînd tumoarea,
ganglionii limfatici regionali.
 2. Radioterapia se bazează pe sensibilitatea
celulelor
unor tumori faţă de razele Rentghen, radiu, cobalt ş.a.
Radiaţia duce la dereglări ireversibile a viabilităţii
tumorii. Se indică pre - şi postoperatoriu.
3. Chimioterapia: Se cunosc o mulţime de preparate
chimioterapeutice anticancerogene, ce se indică în
dependenţă de tipul tumorii şi duc la distrugerea
celulelor tumorale sau reţinea creşterii lor. Se indică
pre- şi postoperatoriu
4. Hormonoterapia: reţine evoluţia sau involuţia
tumorilor hormon-dependente (prostatei, glandei
mamare). Mai frecvent se folosesc hormonii: masculin -
testosteronul, femenin-sinestrolul.
  Pacienţii cu tumori maligne sunt dispenserizaţi.
 Examenul medical obligatoriu al pacienţilor operaţi se efectuează
pe parcursul primului an o dată la 3 luni, apoi o dată la 6 luni pe
parcursul celorlalţi ani.
 În caz de necesitate pacienţii se vor adresa la solicitare.

Profilaxia tumorilor

constă în educaţia populaţiei

de a evita pe cît este posibil factorii,
care contribuie la apariţia acestor
maladii.
 
27
 Cantitatea => Calitatea,
Curiozitatea => Cunoştinţe

Cantitatea
poate trece în calitate!

… Curiozitatea
oferă şansă, posibilitatea
unui subiect de studiu

Ghegheli
Kant