Ce învățăm?

DESCRIEREA
Clasa a V-a

Prof. Denisa Pleșu

 Captarea atenției
Priviți cu atenție imaginea de mai jos și încercați să răspundeți la
întrebările date:

 Ce observați?
 Ce culori predomină?
 Ce este în planul din față?
 Ce se află în planul din
spate?
 Ce sentimente vă transmite
această imagine?
 La ce vă trimite cu gândul
această imagine?
 Să ne amintim!
 Textul descriptiv prezintă un obiect, o ființă, un peisaj sau un
fenomen al naturii, evidențiind atât părțile sale componente, cât și
trăsăturile particulare.
 În funcție de aspectul prezentat, textul descriptiv poate fi:

- de tip tablou (înfățișează un colț din natură);

- de tip portret (prezintă trăsăturile fizice și morale ale unei
persoane).
 În funcție de scopul cu care a fost scris, textul descriptiv poate fi:

- literar - prezintă impresii și sentimente despre un obiect, o

ființă, un fenomen al naturii, prin intermediul unui limbaj expresiv.
Poate fi în versuri sau în proză.
- nonliterar - prezintă informații reale despre un obiect, o ființă,
un peisaj sau un fenomen al naturii, folosindu-se un ton neutru, un
limbaj clar, precis, cu termeni specifici domeniului respectiv .
 TEXTUL DESCRIPTIV
LITERAR (I)

• Citiți cu atenție următoarele texte, apoi urmăriți observațiile:

DE TIP TABLOU
- limbaj expresiv, Cu sacu-i plin de banalităţi s-a prezentat
în versuri
realizat prin şi anul ăsta zâna primăvară,
intermediul cu toate-acestea noi ne-am bucurat
procedeelor artistice de parcă-ar fi venit întâia oară.
………………………………………..
Copacii goi mi s-au părut încântători -
Parcă-aş fi vrut să-i strâng în braţe să-i sărut
(trecusem până-atunci de-atâtea ori
-personificare pe lângă ei şi nici nu i-am văzut)
 
Iar ceru-albastru, vag, nedefinit
- sunt transmise
emoții, sentimente:
(ca rochiile care ies la spălat),
de bucurie;
cu capul dat pe spate l-am privit
de admirație;
şi l-am găsit de-a dreptul minunat.
- comparații de încântare în fața
 
frumuseților naturii.
-: Pe urmă-am dat de toporaşi lângă-un stejar
erau aşa de-albaştri, delicaţi -
ca nişte firmituri lăsate-n dar
- grupuri nominale de primăvară, printre pomi-ntunecaţi.
(perechi ……………………………………………
substantiv+adjectiv (Magda Isanos, Toporași)
 TEXTUL DESCRIPTIV
LITERAR (II)
Era
Era odată
odată un un oraş
oraş de de basm,
basm, locuit
locuit de de
prichindei. Li se spunea prichindei pentru că erau
DE TIP
Portret fizic prichindei. Li se spunea prichindei pentru că erau
PORTRET
mici,
mici, mici
mici dede tot(…).
tot(…).
(însușiri Prichindeii în proză
Prichindeii erau erau şi şi eiei dede douădouă feluri:
feluri:
referitoare la prichindei
prichindei băieţei
băieţei şi şi prichindei
prichindei fetiţe,
fetiţe, adică
adică
înălțime, prichinduţe.
prichinduţe. Prichindeii purtau întotdeauna fie
Prichindeii purtau întotdeauna fie
pantaloni lungi, fie pantalonaşi scurţi
pantaloni lungi, fie pantalonaşi scurţi cu bretele, cu bretele,
statură, păr, iar
iar prichinduţelor
prichinduţelor le le plăcea
plăcea să să sese îmbrace
îmbrace cu cu
îmbrăcăminte, rochiţe din materiale pestriţe,
rochiţe din materiale pestriţe, viu colorate. viu colorate.
etc.) Prichindeii
Prichindeii nu nu sese prea
prea omorau
omorau cu cu pieptănatul,
pieptănatul, de de
aceea se tundeau cât mai
aceea se tundeau cât mai scurt, în schimb scurt, în schimb
prichinduţele
prichinduţele aveauaveau un un păr
păr lung
lung până
până aproape
aproape de de
talie. Se străduiau să-şi facă
talie. Se străduiau să-şi facă tot felul de tot felul de
pieptănături
pieptănături dichisite,
dichisite, îşiîşi împleteau
împleteau părulpărul înîn cozi
cozi
- Sunt
lungi,
lungi, prinzând
prinzând în în ele
ele panglici
panglici şi şi fundiţe(…).
fundiţe(…). Dacă Dacă transmise
Portret vreo prichinduţă întâlnea pe stradă
vreo prichinduţă întâlnea pe stradă un prichindel,un prichindel, sentimente
de
de cum
cum îl îl zărea,
zărea, îndată
îndată trecea
trecea pe pe cealaltă
cealaltă parte
parte aa
moral străzii.
străzii. ŞiŞi foarte
foarte bine
bine făcea!(…)
făcea!(…) -- negreşit
negreşit îi îi
(însușiri spuneau o vorbă urâtă sau o îmbrânceau,
spuneau o vorbă urâtă sau o îmbrânceau, ba şi mai ba şi mai
sufletești – rău,
rău, oo trăgeau
trăgeau de de cozi.
cozi. Din
Din pricina
pricina asta
asta mulţi
mulţi
calități, prichindei le ziceau prichinduţelor
prichindei le ziceau prichinduţelor băţoasele— băţoasele—
poftim,
poftim, ce ce nume
nume le-au
le-au mai mai scornit!,
scornit!, iariar multe
multe
defecte) prichinduţe
prichinduţe le spuneau prichindeilor bătăuşi şi alte
le spuneau prichindeilor bătăuşi şi alte
porecle jignitoare.
porecle jignitoare.
(Nikolai
(Nikolai Nosov,
Nosov, Aventurile
Aventurile lui lui Habarnam
Habarnam
și
și ale prietenilor săi)
ale prietenilor săi)
 TEXTUL DESCRIPTIV
NONLITERAR

Toporaşii, floricele mov sau albe, ce

apar primăvara devreme şi ne bucură cu
mirosul lor suav, erau folosite de persani şi
- Limbaj clar, greci în poţiuni pentru vindecarea inimilor
precis rănite şi în ceaiuri pentru potolirea furiei şi
vindecarea insomniilor.
Toporaşii sunt originari din Europa şi - Transmite informații
Asia şi au fost introduşi şi în America de Nord reale: culoare, miros,
şi Australia. Planta este perenă, erbacee,
origine, aspect,
creşte în zone de semi-umbră, cu soluri
umede, bine drenate, alcaline, neutre sau utilizare etc. .
acide. Se înmulţeşte prin stoloni şi seminţe.
Frunzele sunt lung peţiolate şi au formă de
inimă. Din frunze şi flori se extrag substanţe
- Termeni folosite în industria parfumurilor. Aromele
științifici din flori sunt diferite de cele din frunze.
Parfumurile pe bază de toporaşi erau extrem
de populare în perioada victoriană.
În prezent, florile se folosesc rar,
- Ton deoarece substanţele pe care le conţin au fost
neutru obţinute şi pe cale industrială.
(Dana Canari, Ce nu știai despre
frumoșii toporași,
https://informateca.ro)
 Aplicații
*Citește cu atenție textul de mai jos: *Rezolvă următoarele cerințe:

Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică 1. Identifică tema textului și două

cuvinte-cheie.
Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
2. Formulează un enunț despre textul
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
citat, alegând câte o noțiune potrivită din
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur. fiecare serie de mai jos:
a) literar/ nonliterar
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde b)narativ/ descriptiv
Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde,
c)de tip tablou/ portret
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,
d) în versuri/ în proză.
Cum adoarme la bulboace, săpând malul nisipos.
3. Transcrie, din text, câte două figuri de
stil diferite.
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, 4. Identifică patru perechi nominale.
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteoară, 5. Explică, în maximum 30 de cuvinte,
Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor, semnificația ultimelor două versuri din
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. prima strofă.
(Vasile Alecsandri, Malul Siretului)
 Temă
Iată-mă! Tot eu cea veche!
Ochii? hai, ce mai pereche!
Și ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Și la ureche •În textul dat aveți un exemplu de
Uite-o floare. autocaracterizare, în versuri.
Asta-s eu! Și sunt voinică! •Alcătuiește o compunere descriptivă, de tip
Cine-a zis că eu sunt mică?
autoportret, în proză.(max.150 de cuvinte).
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
În compunerea ta este necesar:
Și ce fată frumușică - Să-ți prezinți cel puțin patru trăsături;
Are mama! - Să detaliezi două dintre ele;
- Să respecți normele redactării;
Mă gândeam eu că-s frumoasă! - Să te încadrezi în limita de spațiu dată.
Dar cum nu! Și mama-mi coasă
Șorț cu flori, minune mare
Nu-s eu fată ca oricare:
Mama poate fi făloasă
Că mă are.
Succes!
(George Coșbuc, La oglindă)
‍‍ ‍‍💻