Specificul umanismului românesc se cristalizează în secolul al XVII-lea prin scrierile și

activitatea unor cărturari precum Udriște Năsturel, Varlaam, Simion Ștefan, Dosoftei,

Nicolae Milescu și apoi a marilor cronicari moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce urmați de Dimitrie Cantemir și munteni stolnicul Constantin Cantacuzino, Radu
Greceanu, Radu Popescu.
Influența cronicilor asupra literaturii române moderne este indiscutabilă. Pentru scriitori, ele
au fost un tezaur de teme, personaje, subiecte. Letopisețul Tării Moldovei a lui Grigore
Ureche a fost sursă de inspirație pentru Costache Negruzzi în nuvela Alexandru
Lăpușneanul, pentru Vasile Alecsandri în Dumbrava Roșie și în drama Despot Vodă, pentru
Delavrancea în trilogie Moldovei și pentru Sadoveanu în romanele Frații Jderi și Nicoară
Potcoavă. De neamul moldovenilor a lui Miron Costin a servit drept izvor lui Hasdeu,
Sadoveanu (Neamul Șoimăreștilor) și altora, iar O samă de cuvinte a lui Ion Neculce a fost
punctul de pornire în operele lui Alecsandri, Bolintineanu, dar și Sadoveanu, care l-a luat
drept model stilistic.
Tonul vehement polemic cu tendința de satiră și caricaturizare al cronicarilor munteni (Radu
Greaceanu, Radu Popescu)au influențat dezvoltarea pamfletului românesc, ilustrat de IH
Rădulescu, ND Cocea, Tudor Arghezi etc.
Cronicarii nu au lăsat urmașilor doar o simplă înșiruire de imagini din trecut, chiar dacă
rolul lor primordial a fost acela de recuperare a trecutului poporului nostru, câteva forme
esențiale ale expresiei literare sau un tablou al ființei noastre naționale, ci și o anumită
înțelegere a scopului creației culturale în slujba binelui, a frumosului și a adevărului.
ISTORIOGRAFIE
 Cronicile au pus bazele istoriografiei românești.
 Reprezintă contribuția documentară cea mai bogată pentru istoria noastră medievală.
 Au transmis un număr de idei fundamentale pentru etnogeneza românilor
(romanitatea poporului, latinitatea limbii, continuitatea, unitatea
LIMBA ROMÂNĂ
 Reprezintă un nivel superior de folosire a limbii române vechi față de textele
religioase.
 Ele sunt o mărturie a eforturilor de transformare a limbii din mijloc de comunicare
directă într-unul de creație și transmitere a culturii.
LITERATURĂ
 Cronicile conțin primele elemente de compunere în limba poporului; în ele se găsesc
primele forme ale literaturii române originale
 Deși sunt scrieri istorice, ele au și o valoare literară care rezultă din:
1. Participarea autorilor la judecarea oamenilor și a evenimentelor (deci din caracterul
subiectiv al relatării)
2. Caracterul memorialistic al multor pagini
3. Prezența unor procedee ale prozei artistice (narațiunea, caracterizarea, descrierea,
portretul, dialogul etc.).