ISTORIA LITERATURII

ROMÂNE

Periodizarea literaturii
române.
 Se cunosc câteva etape (epoci,
perioade) de formare şi dezvoltare a
literaturii române în general:

1. Perioada veche a literaturii române

(din cele mai veche timpuri până la
sfârşitul sec. al XVIII-lea)
 2. Perioada clasică.
Aceasta se împarte la rândul ei în
două subperioade:

 Perioada clasică premodernă şi modernă (Sf.

Sec XVIII – anii 60 ai secolului XIX)

 Perioada marilor clasici (anii 60 ai secolului

XIX – începutul primului război mondial 1914)
3. Perioada interbelică (între cele
două războaie mondiale 1916-
1940)
 4. Perioada contemporană
(postbelică) (din anii ’40 ai sec XX
până în zilele noastre)
În perioada veche activează următorii
oameni de cultură: Mitropolitul
Varlaam, autorul primului manual
de limba română Cazania sau
Cartea românească de învăţătură;
Cărturarul şi mitropolitul Dosoftei,
considerat primul poet din literatura
noastră (Psaltirea în versuri).
Cronicarii de limba slavonă Macarie,
Eftimie, Azarie.
Marii cronicari români Grigore
Ureche, Ion Neculce şi Miron
Costin, care scriu Letopiseţul Ţării
Moldovei respectiv G. Ureche
Letopiseţul Ţării Moldovei de când
s-au descălecat ţara şi de cursul
anilor şi de viaţa domnilor care scrie
de la Dragoş până la Aron-vodă
(1359-1662);
I. Neculce Letopiseţul ţării Moldovei
de la Dabija Voda până la domnia
lui Constantin Mavrocordat (1662-
1743), O seamă de cuvinte;
M. Costin Letopiseţul Ţării Moldovei
de la Aron vodă încoace, de unde
este părăsit de Ureche – vornicul.
Viaţa Lumii, De neamul
moldovenilor, din ce ţară au ieşit
strămoşii lor.
Cel mai mare cărturar al epocii însă a fost
Dimitrie Cantemir, enciclopedist,
etnograf, geograf, filozof, istoric,
lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor
roman. Autorul romanului alegoric
Istoria ieroglifică,
Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lu
mea sau
Giudeţul sufletului cu trupul, Istoria
Imperiului Otoman, Hronicul vechimei a
romano-moldo-vlahilor ş.a.;
Nicolae Milescu Spătaru Descrierea
Siberiei, Descrierea Chinei.

Curente literare şi culturale – barocul,

umanismul, iluminismul.
În perioada clasică premodernă şi
modernă activează reprezentanţii
şcolii ardelene Petru Maior, Samuil
Micu, Gheorghe Şincai, Ion Budai
Deleanu.
Poeţii Văcăreşti (Ienăchiţă, Alecu,
Nicolae, Iancu), Costache Conachi,
Gh. Asachi, Alecu Russo, Ion
Heliade Rădulescu, Gr.
Alexandrescu, Mihail Kogălniceanu,
Nicolae Bălcescu, Costache Negruzzi,
Dimitrie Bolintineanu, Constantin
Stamati, Alecu Donici, Vasile
Alecsandri, Alexandru Odobescu,
Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu
Hasdeu ş.a.
Curente literare – iluminismul, umanismul,
clasicismul, sentimentalismul,
preromantismul, romantismul, realismul
ş.a.
În perioada marilor clasici activează,
conform denumirii, cei mai mari
scriitori români.
M. Eminescu – cel mai mare poet,
Ion Creangă – cel mai mare povestitor
I.L. Caragiale – cel mai mare
dramaturg,
Ioan Slavici – cel mai mare nuvelist
 Totodată avem pe
B.Ş. Delavrancea, Al. Macedonski,
G. Coşbuc, O. Goga, Duiliu
Zamfirescu, Alexei Mateevici ş.a.
Curente literare - clasicismul,
romantismul, sentimentalismul,
realismul, simbolismul,
poporanismul, sămănătorismul ş.a.
 În perioada interbelică avem
prozatorii L. Rebreanu, M.
Sadoveanu, M. Eliade, Camil
Petrescu, Cezar Petrescu, Hortensia
Bapadat-Bengescu, G. Ibrăileanu,
Mateiu Caragiale, Ionel Teodoreanu,
C. Stere, Gib I. Mihaiescu
(Rusoaica, Dona alba), G.
Călinescu, Anton Holban (O moarte
care nu dovedeşte nimic).
poeţii T. Arghezi, Ion Barbu, L. Blaga, G.
Bacovia, Tristan Tzara, Saşa Pană, Ion
Minulescu ş.a.
Curente literare tradiţionaliste - realismul,
simbolismul, poporanismul,
sămănătorismul, gândirismul, trăirismul
şi curente literare avangardiste –
dadaismul, constructivismul,
expresionismul, impresionismul,
suprarealismul, futurismul etc.
În perioada contemporană activează
M. Preda, Sorin Titel, Eugen Barbu,
D.-R. Popescu (Vânătoarea regală,
F), Radu Petrescu (Matei Iliescu),
Ştefan Augustin Doinaş, N. Labiş, A.
Buzura (Orgolii, Refugii), G. Naum,
D. Ţepeneag (Nunţile necesare), L.
Dimov (Cartea de vise),
N. Stănescu, Marin Sorescu, Mircea
Cărtărescu, Paul Goma, Ion Druţă,
Gr. Vieru, Dumitru Matcovschi, V.
Vasilache, Vladimir Beşleagă,
Aureliu Busuioc, Arcadie
Suceveanu, L. Lari, N. Dabija, Em
Galaicu Păun, Nicolae Popa,
Alexandru Vaculovschi, Mihai
Vaculovschi ş.a.
 Curente literare – realismul,
suprarealismul, onirismul estetic,
postmodernismul, poporanismul
etc.