Scriitori pasoptisti

Profitand de conditiile favorabile create prin diminuarea puterii turcesti, cultura se dezvolta puternic intre 18211829,aceasta datorandu-se:amploarei frontului de desfasurare si rapiditatea evolutiei in toate domeniile (scoala, presa, teatru, editura, creatie artistica si stiintifica E o epoca de entuziasm naiv si patriotism aprins de proiecte uriase si veleitati enciclopedice.Din toate initiativele razbate acceasi vointa neclintita de a ridica neamul romanesc din inapoiere si il face cunoscut Europei. Prezentarea grafica e lipsita de eleganta; cea mai mare parte a cuprinsului e atributia stirilor externe, decupate cu foarfeca de prin jurnalele straine,materialul indigen e disparat, ca problematica, inegal ca intindere, timid ca formulare. Deasemenea un moment deosebit in revolutia spirituala a pasoptismului il constituie activarea pe taram publicistic a lui M. Kogalniceanu. El initiaza in 1840 "Dacia literara: suprimata dupa numai trei numere si apoi in 1844, impreuna cu Ion Ghica, Vasile Alecsandri si P. Balas "Propasirea" sau cu numele admis de cenzura.. Dupa miscarea revolutionara condusa de Tudor Valdimirescu, boierii refugiati la Brasov intre care Nicoalae Vacarescu, Iordache si Dimicu Goiescu, Grigorie Baleanu si C. Campineanu, s.a. ar fi constituit o asemenea societate cu scopul de a ajuta la infiintarea de scoli; efecutarea de traduceri si cultivarea limbii. Mai toti pasoptistii provin din clasele de sus, dar nu din arisocratia propendata, fanariotizata in decursul sec al XVIII-lea, si in patura plina de vitalitate a boierimii mijlocii si mici, care se ridicasera in primele decenii ale sec al XIX-lea si ajunsese la o situatie infloritoare, gratie promovarii in slujbe si imbogatirii prin comert. Literatura pasoptista exteriorizeaza o orientare unitara de o remarcabila coerenta launtrica. Inainte de toate imprejurimile in care s-a nascut, rostul pe care-l implineste principiile care o calauzesc ii accentueaza caracterul de angajare in istorie. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti. Poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin trsturi ale mai multor specii. Poezia liric: pastelul (Vasile Crlova, nserare, Ruinurile Trgovitii, Vasile Alecsandri, Pasteluri), idila (Vasile Alecsandri, Rodica), elegia (Vasile Crlova,Pstorul ntristat, Dimitrie Bolintineanu, O fat tnr pe patul morii, Vasile Alecsandri, Stelua), meditaia (Grigore Alexandrescu, Meditaie, Umbra lui Mircea. La Cozia, Anul 1848, Ion HeliadeRdulescu, Visul, O noapte pe ruinele TrgoiHte), oda i imnul (Vasile Crlova, Marul otirii romane, Vasile Alecsandri, Od ostailor romani, Hora Unirii, Deteptarea Romniei, Andrei Mureanu, Un rsunet), satira i epistola (Grigore Alexandrescu, Satir, Duhului meu, Vasile Alecsandri, Epistol generalului Florescu). Poezia epic: balada de inspiraie folcloric (Ion Heliade-Rdulescu, Zburtorul),balada istoric (Dimitrie Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare, Mircea i solii),poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roie, Dan, cpitan de plai), legenda (Vasile Alecsandri, Legenda ciocrliei, Legenda rndunici), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore Alexandrescu, Fabule), snoava n versuri (Anton Pann,Povestea vorbei), epopeea (Ion Heliade-Rdulescu, Anatolida, Mihaida, Dimitrie Bolintineanu, Traianida). Reprezentantii primei generatii pasoptiste au fost in: 1. Moldova: Mihail Kogalnicenu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri,Gheorghe Asachi 2. Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion Bratianu,Ion Heliade Radulescu,Cezar Bollac,Vasile Carlova.

3. Transilvania si Banat: Eftimie Murgan, Simion Barnutiu, Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Andrei Muresanu, Alexandru Saguna,Timotei Cipariu,George Baritiu. Costache Negruzzi (n. 1808, satul Hermeziu, judeul Iai d. 24 august 1868) a fost un om politic i scriitor romn din perioada paoptist. Negruzzi debuteaz cu traducerea poeziei alul negru dup Alexandr Pukin. Apoi ntreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo. Negruzzi a scris i poezii originale, dar acestea nu sunt partea cea mai strlucit din opera lui. Cea mai nsemnat lucrare n versuri e Aprodul Purice. Operele n proz sunt mprite n trei grupe, botezate cu titlul general de Pcatele tinereelor (1857). n prima intr Amintirile din junee, cteva povestiri, din care unele cu caracter personal, de exemplu Zoe (1829) i O alergare de cai (1840), nuvele n care intriga e bine condus i plin de interes, iar limba e romneasc i cu expresiuni nimerite. Fiziologia provinialului reprezint poate cea mai bun fiziologie scris n limba romn. Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu d. 22 august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea. Debutul su st sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florena, Doine i lcrimioare) dar i al unei necrutoare critici a ridicolului social n piesa Iorgu de la Sadagura sau n ciclul "Chirielor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romne din perioada paoptist, are n literatura lui Alecsandri cea mai nalt msur n Balta alb i n Deteptarea Romniei i, de cele mai multe ori se prelungete prin unele texte pn dup Unire. O a doua etap, aa-zis de limpezire, de obiectivare a viziunii i a mijloacelor artistice, se poate observa ncepnd cu prozele cltoriei n Africa i terminnd cu expresia artistic matur din pasteluri i din unele legende. Cea de-a treia etap l face s revin spre teatru, cu o viziune n general romantic, viziune filtrat ns printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o senintate a nelegerii care l apropie de clasicism. Epoca n care triete Alecsandri este fundamental romantic, dar fr ndoial c a vorbi despre clasicism i romantism la modul concret (implicnd aadar o contiin i practic concret), e o aventur la fel de mare ca aceea de a descoperi marile curente europene ntr-o literatur cu alt evoluie cultural i istoric dect cele din vestul Europei. Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Trgovite - d. 25 noiembrie 1885, Bucureti) a fost un poet i fabulist romn.A debutat cu poezii publicate n Curierul Romnesc condus de Ion Heliade Rdulescu. Poezia sa a fost influenat de ideile care au pregtit Revoluia din 1848.Poet liric, scrie mai nti meditaii romantice, sub influena lui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic i umoristic. Cea mai reuit este Umbra lui Mircea. La Cozia (fcuse o cltorie n Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (Cinele i celul, Boul i vielul, Dreptatea leului, Vulpea liberal, .a.). A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si magazine istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici implicati in evenimentente, organizeaza revolutia de la 1848. Traiesc apoi in exil, atragand atentia unor mari personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara oglindeste sirul experientelor trecute.