PRONUMELE

Pronumele este partea de vorbire ................................... care înlocuieşte un ......................................... .

CATEGORII MORFOLOGICE: GEN/PERS., NR., CAZ

CLASIFICAREA PRONUMELUI

I. DUPĂ CATEGORIA PERSOANEI

AU FORME DE PERS.
o PRONUMELE PERSONAL PROPRIU-ZIS
o PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE
o PRONUMELE REFLEXIV
o PRONUMELE POSESIV
o PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE

NU AU FORME DE PERS.
o PRONUMELE DEMONSTRATIV
o PRONUMELE NEHOTĂRÂT
o PRONUMELE NEGATIV
o PRONUMELE INTEROGATIV
o PRONUMELE RELATIV

II. DUPĂ POSIBILITATEA DE A DEVENI ADJECTIVE

POT DEVENI ADJECTIVE: (7 din 10)

o PRONUMELE POSESIV
o PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE
o PRONUMELE DEMONSTRATIV
o PRONUMELE NEHOTĂRÂT
o PRONUMELE NEGATIV
o PRONUMELE INTEROGATIV
o PRONUMELE RELATIV
NU POT DEVENI ADJECTIVE:
o PRONUMELE PERSONAL
o PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE
o PRONUMELE REFLEXIV

1
 1. PRONUMELE PERSONAL PROPRIU-ZIS
desemnează diferitele persoane care participă la comunicare direct sau indirect

Număr/
Pers. SINGULAR PLURAL
Persoana a III-a
Cazul Persoana Persoana Persoana a III-a Persoan Persoan
I a II-a M.N. F. aI a M. F.N.
a II-a

Nominativ eu tu el ea noi voi ei ele

(cine?)
Acuzativ
(pe cine?) (pe)mine (pe) tine (pe) el (pe) ea (pe) noi (pe) voi (pe) (pe) ele
(f.accentuate mă, m- te, te- îl, l- o, -o ne, ne- vă, v- ei le
şi
îi,
f.clitice)
i-
Dativ
(cui?) mie ţie lui ei nouă vouă lor lor
(f.accentuate îmi, mi, îţi, ţi, ţi- îi, i, i- îi, i, i- ne, ni vă, vi, le, le, li
şi
mi- v- li,
f.clitice)
le-
Genitiv (al,a,ai,ale) (al,a,ai,ale) (al,a,ai,ale)
(al,a,ai,ale ▬ ▬ LUI EI ▬ ▬ LOR
cui?)
Vocativ
▬ ▬ TU! ▬ ▬ ▬ VOI! ▬ ▬

Pronumele personal reface f.s. ale substantivului.

➢ Ea este autoarea eseului. ................................

➢ Prietena mea este ea. ............................
Formele LUI, EI, LOR chiar
➢ Am admirat-o pe ea. .............................. dacă arată posesia, rămân pronume
➢ Vorbesc deseori despre ea. .............................................. personale!

➢ M-am aşezat lângă ei. ............................................

➢ Părerile despre ele sunt bune. ..............................
➢ Discuţia fusese despre ea. .................................
➢ Eseul ei a fost cel mai bun. ...............................
Există pronume personale cu
➢ Eseul este al ei. ................................... valoare neutră (fără f.s. şi se
analizează cu verbul).
➢ Nouă ni s-a părut că plouă. .................................... o Zi-i înainte!
o A luat-o la fugă prin grâu.
2 o Le are la matematică!
 2. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE
are forme doar pentru pers. a II-a şi a III-a sg.,pl.

PERSOANA a II-a
PERSOANA a III-a
singular plural singular plural
dumneata ( d-ta) dumneavoastră masculin feminin masculin feminin
dumitale ( d-tale) (dv. dumnealui dumneaei dumnealor dumnealor
d-voastră ( d-lui ) ( d-ei) ( d-lor) ( d-lor)
dvs.)

Forme populare şi regionale ale pronumelui de politeţe: mata, matale, mătăluţă,

mătălică, tălică.

Locuţiuni pronominale de politeţe: Domnia Ta, Domniile Voastre, Alteţa Sa,

Maiestatea Sa, Preasfinţia Sa etc.

Formele dânsul, dânsa, dânşii, dânsele sunt pronume personale de politeţe!

Pronumele personal de politeţe reface f.s. ale pronumelui personal.

o Dumneavoastră eraţi trist când v-am văzut. ..............................

o Pe dânsul nu-l mai recunoştea nimeni. .......................................
o I-am transmis dumnealui mesajul. .........................................
o Preşedintele României este Domnia Sa. ......................................
o Plecarea dumitale m-a întristat. .....................................
o Se teme de dânsa. ....................................................
o A ajuns la dumneavoastră ieri. ........................................
o După Domnia Voastră, a venit şi restul suitei. ...............................
o Vorbeşte exact ca Domnia Sa. ..............................................

3
 3. PRONUMELE REFLEXIV
➢ apare exclusiv pe lângă .....................;
➢ are acelaşi nr.şi aceeaşi pers. cu verbul pe care îl însoţeşte;
➢ are forme doar pentru cazurile ........ ........... ;
➢ are forme proprii doar pentru pers. ..............;
➢ la pers. I şi a II-a le împrumută formele ............................. de ....... şi .......... ale pronumelui .................

FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV

Pers. a III-a: Ac – pe sine, -se, -s-

FORME PROPRII
D – sieşi, îşi, şi

Pers. a I: Ac – mă, m, / ne
D – îmi, mi / ne Pers. a II-a: Ac – te / vă FORME ÎMPRUMUTATE
D – îţi, ţi / vă,v-

COMPARĂ ŞI FII ATENT!

➢ Mă gândesc la nemurire. Mă cheamă la masă.

----------------------------------- ------------------------------------------

➢ Îţi aminteşti povestea? Îţi face bagajul.

----------------------------------- ------------------------------------------

➢ Îşi face bagajul. Îşi aminteşte de tine.

----------------------------------- ------------------------------------------

Pronumele reflexiv poate îndeplini următoarele funcţii sintactice:

➢ Îţi cumperi cărţi.

➢ Pe sine nu se vede.

➢ Vorbeşte numai despre sine.

➢ Lauda de sine nu miroase a bine.

➢ Mi-a făcut loc lângă sine. 4

 4. PRONUMELE POSESIV
ŞI
ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV
➢ înlocuieşte atât numele obiectului posedat, cât şi numele posesorului;

Numărul Genul Un singur posesor Mai mulţi posesori

obiectelor posedate obiectului Cazul
posedat I II III I II
un obiect posedat M al meu al tău al său al nostru al vostru

F a mea a ta a sa a nostră a voastră

N - Ac
M ai mei ai tăi ai săi ai noştri ai voştri
mai multe obiecte
posedate F ale mele ale tale ale sale ale noastre ale voastre

alor mei alor tăi alor săi alor noştri alor voştri D-G

Pronumele posesiv reface f.s. ale pronumelui personal:

➢ Ai mei au venit ieri. ..........................................

➢ Povestea era a sa. ............................................
➢ Îi admir pe ai săi. .................................................
➢ Vorbeşte deseori cu ai noştri. ................................................
➢ S-a comportat ca ai săi. ................................................
➢ M-am aşezat lângă ai mei. ................................................
➢ Povestea era despre ai noştri. ................................................
➢ Alor mei nu le venea să creadă că au pierdut. ................................................
➢ Eseurile alor noştri au fost lăudate. ................................................
➢ Se învârteau în jurul alor săi. ................................................

Compară şi fii atent!

Cartea mea e nouă. Cartea de la ai mei e nouă.

CONCLUZIE

Pronumele posesiv poate deveni ............................................................................ atunci când se

acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul determinat.

Adjectivul pronominal posesiv are întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.

5
 5. PRONUMELE DEMONSTRATIV
ŞI
ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV
➢ arată depărtarea sau apropierea obiectelor faţă de vorbitor;

APROPIERE DEPĂRTARE

acesta - aceasta acestuia - acesteia acela - aceea aceluia - aceleia

aceştia - acestea acestora aceia - acelea acelora
N-Ac G-D N-Ac G-D

DIFERENŢIERE IDENTITATE
celălalt-cealaltă celuilalt-celeilalte acelaşi-aceeaşi aceluiaşi-aceleiaşi
ceilalţi-celelalte celorlalţi aceiaşi-aceleaşi aceloraşi
N-Ac G-D N-Ac G-D

Pronumele demonstrativ reface f.s. ale pronumelui personal:

➢ Aceştia au venit ieri. .......................................................

➢ Povestea era aceasta. ...........................................................
➢ Îi admir pe aceştia. ..............................................................
➢ Vorbeşte deseori cu acestea. ...................................................
➢ S-a comportat ca ceilalţi. ....................................................
➢ M-am aşezat lângă acela. ...............................................
➢ Povestea era despre aceiaşi. ................................................
➢ Acelora nu le venea să creadă că au pierdut. ......................................................
➢ Eseurile celorlalţi au fost lăudate. .................................................

Compară şi fii atent!

Cartea aceasta e nouă. Cartea de la aceştia e nouă.

CONCLUZIE

Pronumele demonstrativ poate deveni ............................................................................ atunci când se

acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul determinat.
6
Adjectivul pronominal demonstrativ are întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.
 6. PRONUMELE NEGATIV
ŞI
ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV
➢ înlocuieşte numele obiectului prezentat ca inexistent;

niciun-nicio nimeni

niciunul - niciuna nimic

Pronumle negativ reface f.s. ale pronumelui personal.

➢ Nimeni nu a venit ieri. ...........................................

➢ Nu admir pe nimeni. .................................................

➢ Nu vorbeşte despre niciunul. ...........................................

➢ Eseul nu a fost scris de niciuna. ............................................

➢ Povestea nu era despre niciuna. ..................................................

➢ Eseul nimănui nu a fost lăudat. ................................................

Compară şi fii atent!

Nicio carte nu e nouă. Niciuna nu e nouă.

CONCLUZIE

Formele NIMENI, NIMIC, NICIUNUL şi NICIUNA sunt întotdeauna pronume negative.

Formele NICIO şi NICIUN sunt întotodeauna adjective pronominale negative.

Adjectivul pronominal negativ are întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.

7
 7. PRONUMELE NEHOTĂRÂT
ŞI
ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT
➢ înlocuieşte numele unui obiect asupra căruia dă informaţii vagi.;

SIMPLE COMPUSE

unul vreunul
altul fiecare
tot oricine, oricare, orice, oricât
atât oarecine, oarecare, oarece
mult ceva, cineva, careva
puţin altceva, altcineva, altcareva
cutare câţiva

Pronumele nehotărât reface f.s. ale pronumelui personal:

➢ Puţini au venit ieri.

➢ Povestea era alta.
➢ Îi admir pe fiecare.
➢ Vorbeşte deseori cu oricine.
➢ Eseul a fost scris de cutare.
➢ S-a comportat ca oricare.
➢ M-am aşezat lângă cineva.
➢ Povestea era despre altcineva.
➢ Unora nu le venea să creadă că au pierdut.
➢ Eseurile multora au fost lăudate.

Compară şi fii atent!

Altă carte nu e nouă. Cartea de la alţii nu e nouă.

CONCLUZIE

Pronumele nehotărât poate deveni ............................................................................ atunci când se

acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul determinat.
8
Adjectivul pronominal nehotărât are întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.
 8. PRONUMELE RELATIV
ŞI
ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV
➢ apare numai în frază unde are dublu rol: morfologic – înlocuieşte un subst.,
sintactic – element de legătură;

CARE, CINE, CE, CÂT - simple

CEEA CE, CEL CE - compuse

Pronumele relativ poate îndeplini următoarele f.s.:

➢ Ştiu elevul care nu s-a pregătit. .....................................................

➢ Ştiu cine este colegul tău. ................................................

➢ Am întrebat pe care ai văzut. ................................................

➢ S-a întrebat de cine e făcută lucrarea. ................................................

➢ Anul în care s-a întâmplat a fost 1900. ................................................

➢ Am întrebat pentru care sunt florile. ................................................

➢ Am văzut care carte ţi-a plăcut. ................................................

➢ Elevul a cărui lucrare a fost premiată e copilul său. ................................................

➢ Am aflat pe vreamea cui s-a întâmplat. ................................................

➢ Ştiu din cauza cui nu ai venit. ................................................

➢ Iată elevul căruia i s-a acordat premiul. ................................................

Compară şi fii atent!

Ştiu care a venit. Ştiu care fată a venit.

CONCLUZIE

Pronumele relativ poate deveni ............................................................................ atunci când se acordă

în gen, nr. şi caz cu substantivul determinat.
9. PRONUMELE INTEROGATIV

Adjectivul pronominal relativ are întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.

9
 9. PRONUMELE INTEROGATIV
ŞI
ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV
➢ apare numai în enunţuri interogative;

CARE, CINE, CE, CÂT

➢ Cine a venit?

➢ Despre ce vorbeşti?

➢ Cine este prietenul tău?

➢ Pe cine iubeşti?

➢ De cine nu poţi vedea la tablă?

➢ Pentru ce munceşti?

➢ De la cine sunt florile?

➢ Ale cui sunt florile?

➢ Cui oferi flori?

Compară şi fii atent!

Care a venit? Care fată a venit?

CONCLUZIE

Pronumele interogativ poate deveni ............................................................................ atunci când se

acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul determinat.

Adjectivul pronominal interogativ are

10întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.
 10. ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

➢ ASTĂZI se folosesc doar adjectivele pronominale de întărire;

singular plural
caz persoană
masculin feminin masculin feminin
pers. I însumi însămi înșine însene
pers. a II-a însuți însăți înșivă însevă
N – Ac.
înseși
pers. a III-a însuși însăși înșiși
însele

singular plural
caz persoană
masculin feminin masculin feminin
pers. I însumi însemi înșine însene
pers. a II-a însuți înseți înșivă însevă
D–G
înseși
pers. a III-a însuși înseși înșiși
însele

Adjectivul pronominal de întărire are flexiune internă dublă: primul component marchează genul,
numărul şi cazul (însu-, însă- , înşi-), iar al doilea component marchează persoana prin terminaţiile –mi, -ţi, -
şi, -ne, -vă, -şi, -le.

CONCLUZIE

Adjectivul pronominal de întărire are întotdeauna f.s. de ATRIBUT ADJECTIVAL.

„Mircea însuşi mână-n luptă...”

11