PROIECT DIDACTIC

DATE GENERALE:
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,Ion Creangă” Brăila
PROPUNĂTOR: Prof. Vlad Carmen Valentina
CLASA: a V-a A
DATA: 3 XI 2017
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE CONŢINUT: Narativul literar
SUBIECTUL LECŢIEI: Textul narativ: relația cauză – efect
TIPUL LECŢIEI: predare/ însușire de noi cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE ŞI COMPETENŢE SPECIFICE:

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și
producerea textului oral.
1.1. identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare
explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau dialogate;
1.2. prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei,
exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la discuții pe teme familiare, de interes sau
pornind de la textele ascultate/ citite;

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri.

2.1. identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale;
2.2. identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
2.3. formularea unui răspuns personal și/ sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte
de diferite tipuri, pe teme familiare;
2.4. manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte pe teme familiare;

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri.

3.2. redactarea, individual și/ sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară,
cu integrarea unor imagini, desene, scheme;
3.3 analizarea constantă a propriului scris/ a unor texte diverse din punctul de vedere
al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității;

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.

4.1. utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard
pentru înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor comunicative;
4.4. respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale
și sintactico – morfologice în interacțiunea verbal;

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.

5.1. asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi;
5.2. identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade
istorice;
COMPETENȚE DERIVATE :
Elevii vor fi capabili:
O1. să distingă între informațiile esențiale și cele de detaliu, într-un text dat;
O2. să împartă în fragmente un text narativ lecturat;
O3. să formuleze idei principale pe baza textului narativ citit;
O4. să formuleze enunțuri proprii pe baza relației cauză – efect;
O5. să reorganizeze un text narativ, în funcție de ordinea întâmplărilor;
O6. să exerseze, în enunţuri proprii, limbajul literar.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, lucrul cu textul.
2. Materiale didactice:manualul, fişa de exerciţii, imagini (portret).
3. Mijloace didactice: planşe, post -it.
4. Resurse: - capacităţile de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele şi deprinderile de lucru însuşite anterior;
- timp: 50 de minute.

EVALUAREA:
Evaluarea elevilor va avea loc pe tot parcursul orei, metodele de predare fiind utilizate şi pentru
evaluarea competenţelor dobândite şi dovedite de elevi.
Tipul evaluării: formativă, individuală.
Modalităţi de evaluare: frontală/ individuală, orală/ scrisă.

BIBLIOGRAFIE:
1. PENTRU ELEVI:
- Almaș, Dumitru – Povestiri istorice, Ed. Agora, București, 2015;
- Compendiu – clasa a V-a, 201;7
2. PENTRU PROFESOR:
- Eftenie, Nicolae: ,,Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române”, Ed. Pralela 45,
Piteşti, 2000;
- Pamfil, Alina: ,,Limba şi literatura română în gimnaziu”, Ed. Pralela 45, Piteşti, 2003;
- Parfene, Constantin:,,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală”, Ed. Polirom, Iaşi,
1999:
- www. edu.ro;
- www. isjbr.ro.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
 1. Organizarea clasei de elevi (1min.)
Se face prezenţa şi profesorul asigură ordinea şi disciplina clasei, în vederea desfăşurării optime
a lecţiei.

2. Reactualizarea cunoştinţelor predate anterior, prin verficarea temei ( 8 min.)

Profesorul numeşte câţiva elevi, pentru a verifica tema, aceştia confruntându-şi notiţele cu ale
colegilor. Se corectează eventualele greşeli şi se explică neînţelegerile.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor lecţiei (2 min.)

Profesorul notează pe tablă titlul lecţiei, iar elevii îl notează pe caiete:
Textul narativ: ,,De ce s-a numit Corvin?” de Dumitru Almaș
Sunt precizate şi obiectivele operaţionale ale lecţiei, la nivelul de înţelegere al elevilor.

4. Conducerea procesului de învățare (35 de min.)

Elevii citesc textul dat și se explică eventualele cuvinte necunoscute. Pe baza conversației
euristice, se împarte textul în fragmente și se formulează, oral, ideile principale ale textului citit. Se
exersează întrebările de tip ,,De ce...?” și răspunsurile corespunzătoare, pe baza relației cauză – efect. Ex:
De ce se aflau în pădure?; De ce fură corbul inelul?; De ce nu își trezește copilul părinții?; De ce s-a
numit Corvin, nu Corbin?; De ce le povestește bunicul o întâmplare din copilăria personajului? etc.

Profesorul le oferă informații suplimentare despre Matei Corvin și Iancu de Hunedoara.

Profesorul afișează, la tablă, imagini ale următorilor domnitori români: Mircea cel Bătrân, Ștefan
cel Mare și Mihai Viteazul. Elevii sunt rugați să își treacă numele pe un post-it și apoi să îl lipească, pe
rând, în dreptul unui domnitor pe care îl recunosc, imaginându-și că fac o excursie la Mănăstirea Cozia/
Putna/ Dealu pentru a aduce un omagiu domnitorului (un post-it în formă de floare).

Apoi vor formula, în scris, un enunț după modelul:

a) Îi mulțumesc domnitorului.... ,pentru că/ deoarece/ fiindcă .......................................... ;
b) Domnitorul........................a luptat pentru țară, pentru ca noi să...................................

5. Realizarea feed-back-ului
Feed-back-ul este realizat prin a compara opiniile elevilor despre cei trei domnitori.

6. Evaluarea (2min.)
Evaluarea se va realiza, de fapt, pe tot parcursul orei, fiind urmărite răspunsurile şi deprinderile de
lucru cu textul, la 4-5 elevi. Acum, în acest moment al lecţiei, se va realiza notarea lor.

7. Asigurarea retenţiei şi a transferului (2min.)

Anunţarea temei pentru acasă: ca sarcină individuală de lucru, elevii vor primi o fișă cu un text
(nonliterar) despre Matei Corvin, în care informațiile sunt amestecate. Va trebui ca ei să descopere ordinea
logică și cronologică a întâmplărilor, apoi să reorganizeze textul dat. Se face astfel trecerea către narativul
nonliterar.
 TEMĂ

Citește cu atenție următoarele fragmente de text, apoi ordonează-le într-un text unitar:

a) Biblioteca sa era cea mai mare colecție europeană de scrieri istorice și științifice din
secolul al XV-lea, numărând peste 5 000 de exemplare, fiecare exemplar valorând mai
mult de 1 000 de florini de aur.

b) Matia Corvin (1443- 1490), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în

cronicile Moldovei sau Matei Corvin, a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei,
de origine română. El a condus Regatul Ungariei între anii 1458 – 1490.

c) Iubea, de asemenea, arta. Mulți artiști din Italia și din Europa de Vest s-au strâns
la curtea sa.

d) În timpul domniei sale, a întreprins multe campanii militare glorioase.

e) El a fost instruit, în copilărie, în limba italiană, cultura italiană influențând apoi modul
său de guvernare: un nou sistem juridic și un nou sistem de sănătate publică și educație.

f) La moartea sa, tronul Ungariei este preluat de Vladislav al III-lea (1490-1516).

g) Vorbea maghiara, italiana, croata, latina și mai târziu germana, ceha, slovaca, precum
și alte limbi slave. Regele Matia este amintit și astăzi în multe istorisiri și cântece
populare, ca un conducător foarte înțelept și drept.

1 2 3 4 5 6 7