Importanța pădurilor

ghid metodic
pentru educația de mediu
clasele 5 - 8
introducere
Despre Adoptă un Copac:
Asociația Viitor Plus a pornit în 2008 programul Adoptă un Copac cu misiunea de a crește
suprafața împădurită în județele care prezintă cel mai mare deficit forestier din
România și sunt afectate de fenomenele climatice și de alte procese de
degradare a solurilor, dar și de a crește nivelul de conștientizare al
publicului larg cu privire la importanța mediului forestier pentru
menținerea echilibrului dintre om și natură.
De la început și până în prezent, programul de împădurire
Adoptă un Copac a plantat alături de 16.000 de voluntari peste
790.000 puieţi forestieri, pe o suprafață egală cu 131 hectare de
teren degradat, din 15 comunități din sudul țării.
Programul atrage fonduri din mediul privat (firme și persoane fizice) pentru a
planta păduri și perdele forestiere adiționale, în interesul și beneficiul
comunităților care nu dispun de resursele financiare necesare, dar prezintă angajamentul și
dorința de implicare. Mai multe informații despre aceste comunități și acțiunile de plantare
desfășurate aici. Lista partenerilor implicați în activități de plantare propriu-zisă, cât și în diverse
campanii tematice de strângere de fonduri alături de programul Adoptă un Copac.

Despre activitatea Adoptă un Copac în cadrul campaniei #Româniaplantează:

Campania „România plantează pentru mâine” este cea mai mare inițiativă de plantare finanțată
din fonduri private din România. Cu o contribuție de 4,6 milioane de euro, OMV Petrom sprijină
plantarea a aproximativ 1.500.000 de puieți pe 300 de hectare, în perioada 2020-2023. Acțiunile
de împădurire și educație se desfășoară cu sprijinul a șase ONG-uri recunoscute pentru
contribuțiile aduse protecției mediului înconjurător din România – Act for Tomorrow, Mai Mult
Verde, Plantăm fapte bune în România, Pădurea Copiilor, Viitor Plus și Asociația Parcul Natural
Văcărești.
Programul de împădurire Adoptă un Copac al asociației Viitor Plus a realizat în primii 2 ani de
parteneriat cu OMV Petrom, în cadrul inițiativei #Româniaplantează, următoarele rezultate
distincte:
Ÿ 50,5 hectare de teren degradat împădurite, în comunele Bistreț,
Breasta și Celaru din județul Dolj;
Ÿ 252.420 puieți forestieri plantați din specii mixte – cer, corcoduș, corn,
dud, frasin, mojdrean, măceș, salcâm, stejar pedunculat, sânger,
sălcioară, ulm de Turkestan, ulm de câmp;
Ÿ 700 de voluntari implicați în activități de plantare;

Ÿ 600 de elevi din clasele 0-8 au beneficiat de sesiuni educaționale pe

tema pădurilor și îngrijirea mediului;
Ÿ 400 de oameni locali au fost angajați în activități de plantare ca zilieri.

În 2022 urmează alte activitați intense de împaduriri, la care vom adăuga și demersurile din zona
educațională. Din dorința de a crește nivelul de întelegere și motivatie pentru protecția pădurilor
în rândul tinerei generații, am dezvoltat acest ghid metodic pentru dascălii iubitori de natură,
care vor să insufle aceste deziderate elevilor din clasele V-VIII.
 Cum vi s-a părut experiența predării acestui ghid?
Vă rugăm să completați acest formular cu fotografii și informații
de la clasă. Dovezile vor fi răsplătite cu adeverințe de participare.
Vă mulțumim pentru feedback-ul dumneavoastră!

cuprins
Sesiunea 1 Pădurea - generalități ............................................................................ 3

Sesiunea 2 Rolurile pădurii ..................................................................................... 9

Sesiunea 3 Amenințări la adresa pădurii ............................................................ 12

Sesiunea 4 Efectele despăduririlor ......................................................................... 19

Sesiunea 5 Acțiuni de protecție și regenerare a pădurii .................................... 22

Sesiunea 6 Activitate practică ................................................................................ 28

Importanța pădurilor
Sesiunea 1

Pădurea - Generalități

Tip lecție: Predare la clasă (clasele 5 - 8)

Durata: 50 minute

Obiective: Materiale necesare:

Laptop, Videoproiector
Ÿ Conștientizarea participanților asupra *dacă nu poate fi folosit
importanței și rolurilor pădurii. se recomandă imprimarea planșelor

Ÿ Îmbunătățirea atitudinii în ceea ce Planșe

privește responsabilitatea omului [1, 2, 3, 4, 5, 6, 6.1, 7.1, 7.2, 7.3, 8.1, 8.2, 9, 9.1]
față de pădure. Opțional: Prezentare - Animale sălbatice [ ppt ]
Video Adoptă un Copac [ link ]
Fișe de lucru [1, 2, 3, 4]

Activitate pentru acasă: Identificarea arborilor din jurul casei.

3
Desfășurarea lecției

Introducere - 5 minute
Aceasta este prima dintr-o serie de 6 lecții care își propun să aducă informații importante
despre pădure, în general, și despre modul în care oamenii interacționează cu aceasta.
Intrebăm elevii:
Ce știti despre pădure?
Cât de importantă este pădurea pentru planetă?
Dar pentru oameni?

Activitate - Misiune imposibilă - 15 minute

Astăzi am pentru voi o provocare! Vom răspunde la câteva întrebări legate de păduri.
Pentru această provocare vom lucra în echipe!
*în funcție de numărul total de elevi, ajustăm numărul de echipe

Împărțire în echipe - variante:

Ÿ Împărțire în echipe cu un număr mare de participanți, de
câte 10 - 12 elevi. Este mai greu de facilitat și organizat,
dar are beneficiul de a solicita elevii să își aleagă un lider,
să se organizeze și să colaboreze pentru a termina
sarcinile la timp. Pentru împărțire vom folosi număratul.
Pentru 2, respectiv 3, echipe, elevii vor număra pe rând
până la 2, respectiv 3. Apoi, toți elevii cu numărul 1 sunt
în echipa unu, cei cu 2 în echipa doi și așa mai departe.

Înainte de a începe, facilitatorul va acorda elevilor 2

minute să își aleagă un lider și să facă o strategie pentru
rezolvarea probelor. La fiecare probă trebuie să lucreze
minimum 2 elevi din echipă.
Ÿ Împărțire în echipe mici, de câte 4 - 5 elevi. Fiecare
echipă primește o singură sarcină (fișă) pe care să o
rezolve. Mai ușor de facilitat, un time management mai
bun - recomandată pentru vârste mai mici sau în grupuri
care nu sunt obișnuite să lucreze pe echipe.

Împărțiți în echipe, participanții primesc o listă de task-uri / o sarcină pe care trebuie să le

rezolve în 10 minute.
Facilitatorul va citi toate task-urile și se va asigura că elevii au înțeles ce au de făcut.

4
Probele - folosim fișele puse la dispoziție:
1. Proverbe [ link ] - elevii au de completat cuvintele lipsă din 5 proverbe.
2. Numiți 10 specii de copaci [ link ] - foioase și conifere. Reprezentați un lanț trofic
din minimum 3 specii.
3. Numiți 10 specii de mamifere [ link ] care trăiesc în pădurile din România și
2 specii pe cale de dispariție.
4. Rolurile pădurii [ link ]. Găsiți 10 roluri ale pădurii.
*facilitatorul va folosi cronometrul și va anunța echipele când mai sunt
5 minute, 3 minute, 1 minut, încurajându-i să încheie activitatea la timp.
*fișele completate vor ajunge la facilitator și
vor servi și drept evaluare inițială a cunoștințelor.

Verificarea răspunsurilor și completarea lor

cu informații generale despre păduri - 20 minute:
Timpul a expirat! Haideți să vedem ce ați reușit!
Proverbe sau zicători despre păduri
Invităm elevii, pe echipe, să citească proverbele pe care le-au găsit. Îi felicităm, iar dacă au
avut dificultăți, putem completa:
„Buturuga mică rastoarnă carul mare”
„Codrul este frate cu românul”
„Nu se vede pădurea din cauza copacilor”
„Pădurea dă coada toporului”
„Cu un copac nu faci pădure”

Discuție cu elevii.
Când au apărut aceste proverbe?
Așteptăm câteva răspunsuri...
Acum foarte mult timp, oamenii își transmiteau înțelepciunea și sub forma unor astfel de
proverbe și zicători.
Pădurea a fost importantă pentru oameni din cele mai vechi timpuri. Aici omul își găsea
adăpost, mâncare și resurse.
În timp, odată cu dezvoltarea agriculturii și industriei, am început
să tăiem padurile pentru combustibil și pentru a face loc altor
culturi, pentru agricultură.
Încet, încet, situația pădurilor s-a înrăutațit.
Planșa - Pădurea în 10.000 de ani [ link ] - vom atrage atenția
asupra faptului că în ultimii 100 de ani am pierdut mai multă
pădure (10%) decât în ultimii 10.000 de ani (9%).

5
Planșa 2 - UE [ link ] - care sunt statele UE
cu cea mai multă pădure și cum stă
România.
Planșa 3 - România [ link ] - cum stă
România, pe județe.

Ce părere aveți? De ce ar trebui să ne îngrijoreze aceste aspecte?

Numiți 10 specii de copaci și reprezentați un lanț trofic.

Răspuns posibil sau completări:
Pădurea de foioase: Frasin, Gorun, Paltinul de câmp, Carpen, Stejarul pufos,
Stejarul brun-auriu, Stejar, Ulm, Tei, Castan, Fag, Mesteacăn, Arțar, Plop,
Pădurea de conifere: Brad, Molid, Pin

Planșa 4 - Dispunerea speciilor pe altitudine [ link ] - în timp ce

elevii prezintă, avem planșa expusă și atragem atenția asupra
dispunerii diferitelor specii în funcție de altitudine. Este important
să știm, mai ales când vrem să plantăm.
Întrebăm elevii:
Care sunt cei mai bătrâni copaci din România și unde se află?

Introducem conceptul de Păduri Virgine:

Planșa 6 - Harta pădurilor virgine [ link ]
Pădurile virgine și cvasivirgine sunt cele unde „pădurile s-au
regenerat natural, cu specii locale, unde nu există semne vizibile ale
intervenției umane și unde nu s-a intervenit semnificativ asupra
proceselor ecologice.”
Mociar, cea mai bătrană pădure din România are o vechime de
peste 500 de ani. Stejar, frasin, carpen și plop tremurător sunt
specii pe care le veți găsi aici. Unii dintre copaci au ajuns la vârste
respectabile, cuprinse între 650 și 720 de ani, martori tăcuți ai evenimentelor istorice.

Cel mai bătrân copac din Romania:

Planșa 6.1 - Bătrânul Carpaților [ link ] - peste 900 de ani, 9 metri
circumferință.
„O civilizaţie înfloreşte atunci când oamenii plantează copaci în
umbra cărora nu vor sta niciodată.” (proverb grec)

6
Introducem conceptul de lanț trofic:
Lanțul trofic este o înșiruire de organisme între care există relații de hrănire. Aceste organisme
sunt dependente unele de celelalte în cadrul diferitelor ecosisteme existente pe această
planetă. Dacă unul ar dispărea, atunci ar dispărea și lanțul trofic respectiv.

Facem legătura cu următoarea sarcină:

Numiți 10 specii de animale.
Exemple: iepure, cerb, vulpe , caprioară, arici, popândău, urs, lup, capră neagră, râs,
veveriță, porc mistreț etc.
Unde traiesc cele mai multe dintre aceste specii?
Peste 50% din speciile terestre trăiesc în pădure.

Introducem notiunea de biodiversitate:

Biodiversitate înseamnă organismele vii, plantele și animalele, dar și sistemele ecologice din
care acestea fac parte.
Dispariția speciilor la nivelul globului este alarmantă: 60% dintre ecosisteme sunt considerate
afectate și 20% dintre mamifere sunt amenințate cu dispariția.

Opțional: Prezentare powerpoint - Animale salbatice, lant trofic [ link ]

Folosim imaginile cu animale.
Discutăm depre speciile pe cale de dispariție și despre lanțuri trofice.
Dacă o specie dispare, întreg lanțul se poate rupe.

10 roluri ale pădurii:

Discutăm despre rolurile pădurii: aer curat, O2 vs Co2,
temperatură, circuitul apei, economie și sustenabilitate,
estetic și recreativ, folosind răspunsurile elevilor și
planșele suport.
Planșa 7.1 [ link ], Planșa 7.2 [ link ],
Planșa 7.3 [ link ] - Rolurile pădurii

Planșa 8.1 - Lemn combustibil [ link ]

Planșa 8.2 - Lemn materie primă [ link ]
Putem avea o bucată de lemn și vom
întreba elevii ce se poate face cu aceasta.
După ce obținem exemple de bunuri sau
combustibil, facem legătura cu exemplele de mai sus.

7
Avem nevoie și de lemn, dar și de pădurea vie.
Facem diferența între defrișare și exploatare sustenabilă.
Ce alegem, aer curat sau birou? Foc în sobă? Cum facem să le avem pe amândouă?

Introducem conceptul de
Perdea Forestieră:

Planșa 9 - Perdele forestiere [ link ]

Planșa 9.1 - Avantaje [ link ]

Recapitulare - Discuție de final - 5 minute

Cum v-ați simțit răspunzând la întrebări?
Ați aflat ceva nou?
Ce credeți acum despre păduri?
Ce vreți să faceți cu această informație?
Ce putem face noi, oamenii?
Cine plantează, de obicei, copaci?
Ați plantat vreodată un copac/pom/plantă? De ce ați/n-ați făcut-o?
Dacă ați plantat, v-a plăcut? Dacă nu, ați vrea să încercați?

Această lecție a fost creată de cei de la Adoptă un Copac.

Ca parte din organizația Viitor Plus, Adoptă un Copac se ocupă cu plantarea de puieți pe
terenuri degradate, în special în sudul României.
Ce facem noi la Adoptă un Copac?
Video Adoptă un Copac [ link ]
*Opțional: Video motivațional - un om a plantat singur o pădure [ link ]
*Opțional: Fotografii și video - înainte și după plantare
Plantare comuna Vâlcele, Călărași, în anul 2009 [ link ]
Pădurea de la Vâlcele, Călărași, în anul 2019 [ link ]

Activitate pentru acasă

Până ne întâlnim data viitoare, mi-aș dori să aflați:
Câți copaci aveți în jurul casei/blocului? Ce specie sunt?
Când au fost plantați/ce vârstă au? Cine i-a plantat?
8
Importanța pădurilor
Sesiunea 2

Rolurile pădurii

Tip lecție: Predare la clasă (clasele 5 - 8)

Durata: 50 minute

Obiective: Materiale necesare:

Ÿ Dezvoltarea cunoștințelor despre Fișele de lucru ce conțin informații despre

rolurile pădurii. cele 10 roluri ale pădurii [ link ]
Ÿ Îmbunătățirea atitudinii fata de pădure Opțional: videoproiector,
în general, recunoscând beneficiile planşa cu rolurile pădurii, exemple video
pentru oameni.

Activitate pentru acasă: Descoperă, citește şi recomandă un articol online.

9
Desfășurarea lecției:

Introducere
Bună ziua!
Așa cum am discutat în lecţia precedentă, aţi putut vedea cât de complexă este pădurea și
câte roluri are.
Astăzi vom aprofunda rolurile pădurii și vom încerca să le înțelegem pe fiecare în parte pentru
a putea aprecia cu adevărat valoarea pădurii.

Activitatea 1 - 5 minute
Astăzi vom lucra în echipe.
*împărțim grupul în 10 echipe pentru cele 10 roluri pe care le vom discuta.

Fiecare echipă va primi un material ce va conține informații despre un rol al pădurii

(vezi fișele de lucru).

Activitatea 2 - 15 minute
Fiecare echipă va crea o planșă, pe baza informațiilor primite, referitoare la unul dintre rolurile
pădurii (planșa poate conține desene, citate, proverbe, schițe, informații statistice - elevii nu
trebuie să se rezume doar la materialul primit).
*Profesorul se asigură că elevii au înțeles ce au de făcut pe parcursul desfășurării activității.
*Cronometram cele 10 minute, anunțând elevii când mai sunt 5 minute, 3 minute, 1 minut.

Activitatea 3 - 20 minute
Apoi, fiecare echipă are la dispoziție 2 minute să prezinte planşa realizată.
Elevii vin pe rând în fața clasei și arată planşa pe care au creat-o. Fiecare echipă prezintă
planşa în care a introdus informațiile primite.
Facilitatorul se va asigura că informația este prezentată corect și va aduce completări dacă
este cazul sau va cere completări celorlalte echipe (pentru economisirea timpului aceste
completări pot fi făcute organizând un tur al galeriei).
Facilitatorul poate face legături cu alte subiecte discutate în cadrul altor lecții pentru a
aprofunda și fixa informația.
După ce prezintă, fiecare echipă va așeza/lipi planșa într-un loc vizibil, astfel încât la final să
avem toate cele 10 roluri reprezentate unul lângă celălalt (se pot așeza și pe jos, într-un loc
vizibil, dacă spațiul nu permite).

10
Recapitulare - discuție de final - 10 minute
Încheiem cu o discuție pe baza următoarelor întrebări:
Cum v-aţi simțit în timpul activității?
Cum a fost să aflaţi despre rolurile pădurii?
Cum vă simţiţi acum văzând toate aceste roluri unul lângă altul?
Ce ați învățat despre păduri?
Ce putem face cu ce am învățat astăzi?
Ce roluri ale pădurii putem observa în jurul nostru?
Cât de important este lemnul? Dar celelalte roluri?
Cum putem avea și lemn dar și beneficiile pădurii?
În lecția viitoare vom afla cât de fragile sunt aceste roluri și ce fel de amenințări există la
adresa rolurilor pădurii.

Activitate pentru acasă

Descoperă, citește şi recomandă un articol online.
Fiecare elev, va căuta, citi şi recomanda colegilor un articol online cu aceeași tematică pe care
a explorat-o în cadrul activității.

11
Importanța pădurilor
Sesiunea 3

Amenințări la adresa pădurii

Tip lecție: Predare la clasă (clasele 5 - 8)

Durata: 50 minute

Obiective: Materiale necesare:

Ÿ Conștientizarea echilibrului delicat al Laptop, Videoproiector

pădurii ca ecosistem și al impactului
negativ al oamenilor asupra acestui
echilibru.
Ÿ Dezvoltarea cunoștințelor despre
principalele amenințări la adresa
pădurii.
*dacă nu poate fi folosit
se recomandă imprimarea planșelor
Planșe 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, fișă
Coli A4
Culori

Activitate pentru acasă: Ilustrație care să atragă atenția asupra fragilității pădurii și
asupra pericolelor care există la adresa acesteia.

12
Desfășurarea lecției:

Recapitulare - 5 minute
Cu ajutorul elevilor ne reamintim elementele esențiale din lecțiile precedente.
Rolurile pădurii:
Ÿ filtrarea aerului, absorbția și stocarea carbonului,
Ÿ eliberarea de oxigen,
Ÿ formarea și fixarea solului,
Ÿ reglarea umidității, temperaturii și a precipitațiilor,
Ÿ resurse nelemnoase - ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, rașină, vânat, peşte,
Ÿ fixarea apei în sol și filtrarea acesteia,
Ÿ turism si recreere,
Ÿ resurse lemnoase,
Ÿ biodiversitatea.

Introducere - 10 minute
Facilitator:
Lecția de astăzi este despre cele mai importante amenințări la adresa pădurii.
Pădurea este un organism viu care se autoreglează, încercând întotdeauna să-și găsească
echilibrul.
Din păcate există o serie de amenințări care pun pădurea în dificultate. O parte sunt cauzate
de oameni, o parte sunt, pur și simplu, fenomene naturale.
Astăzi vom analiza în detaliu aceste amenințări pentru a putea înțelege mai bine pădurea, ca
mai apoi, în lecțiile viitoare să găsim modalități de a o proteja.
Întrebare pentru elevi:
Haideți să ne gândim împreună. Care credeți că sunt cele mai mari amenințări la adresa
pădurii?
Gândiți-vă la ce ați văzut la televizor, ce ați auzit discutându-se în jurul vostru.
Acțiune: Ghidăm elevii către defrișări și incendii, încurajând și alte idei precum: poluare,
alunecări de teren, furtuni, etc. Notăm ideile pe flipchart sau la tablă.
Concluzie:
Cele mai mari amenințări la adresa pădurii în ultimii ani au fost despăduririle - defrișările care
pot avea mai multe cauze.
Facilitator:
Ce înțelegeți prin termenul „a defrișa”? Ați mai auzit acest termen?
Se adună mai multe idei și se conturează o definiție asemănătoare cu:
„Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de
pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și
îndepărtarea rădăcinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.”

13
Planșa 1 - Defrișare înainte/după [ link ] - 5 min
Defrișările pot fi făcute de om dar și de fenomene naturale.
De ce credeți că defrișează oamenii suprafețele împădurite?
Așteptăm răspunsuri și le notăm pe tablă:
pentru lemn, pentru agricultură, pentru locuințe, pentru pășunatul
animalelor.

Planșa 2 - Pădurea în ultimii 10.000 de ani [ link ] - 5 minute

Analizăm transformarea suprafeței împădurite în suprafață agricolă,
pășunat, construcții.
Tragem concluzii:
Care credeți că este una dintre principalele cauze ale defrișărilor?
Rata despăduririlor este ridicată mai ales la tropice, unde slaba calitate a
solului a dus la practicarea defrișării pentru a face disponibile noi terenuri
pentru agricultură.

Planșa 3 - Defrișările pentru agricultură [ link ] - 2 minute

Principala cauză a defrișărilor este agricultura. Agricultura de subzistență
(micile gospodării care produc doar pentru consumul propriu) este
responsabilă de 48% din defrișări; agricultura comercială este
responsabilă de 32% din defrișări; exploatarea forestieră este responsabilă
de 14% din defrișări, din care 5% este pentru combustibil.
Facilitator: Incendiile de vegetație sunt o altă formă de despădurire. Deși
incendiile de vegetație controlate și de mici dimensiuni pot avea efecte
benefice asupra biodiversității, în ultimii ani, planeta a fost afectată de
incendii de mari dimensiuni ce au afectat suprafețe mari de pădure.
Planșa 4 - Incendiile de vegetație [ link ]
Să ne gândim! De ce se incendiază câmpurile după ce se recoltează
cerealele?
Este o modalitate de a readuce nutrienții vegetației în sol. Din păcate este
o modalitate greu de controlat. Uneori focul scapă de sub control. Să nu
vorbim de distrugerea plantelor, animalelor și insectelor.
Să recapitulăm! – 2 minute
Defrișarea este cel mai mare pericol la adresa pădurilor.
Defrișarea se poate face de către oameni:
- pentru exploatarea lemnului,
- pentru a crea spațiu pentru agricultură,
- pentru pășunat,
- pentru a crea spațiu pentru locuințe,
dar, se poate întâmpla și din cauze naturale: incendii spontane, furtuni puternice, alunecări de
teren, inundații de lungă durată etc.
Alți factori care amenință pădurea.
[ link ]
14
Activitate - 3 minute
Împărțim elevii în 6 echipe, fiecare echipă va prezenta oral câte o amenințare la adresa pădurii
menționată în materialele de mai sus, distribuite de profesor. Echipele pot desemna un
reprezentant care prezintă informația sau pot participa toți membrii la expunerea factorului
amenințător.
10 min: Alți factori care amenință pădurea
(fiecare echipă are maximum 1-2 minute să prezinte)

Poluarea:
Poluarea - depozitarea de reziduuri menajere și industriale, poluare industrială
Diferite forme de exploatare în interiorul sau în apropierea
pădurilor, vin la pachet cu o serie de reziduuri menajere sau
industriale. Deșeuri de toate felurile, lăsate în urmă de oameni, pot
afecta solul, apa și ecosistemele pentru multe zeci de ani.
Un exemplu poate fi exploatarea de la Roșia Montană.
Planșa 10 - Roșia Montană [ link ]

Un alt exemplu de poluare industrială îl constituie deversarea de

substanțe periculoase în apele râurilor care trec prin păduri.
Acestea afectează organismele vii și vegetale din apă, dar și de pe
malurile râurilor, dezechilibrând ecosistemul și punând multe
specii în pericol.
Planșa 11 – Deversare de substanțe industriale
în apele râurilor [ link ]

Turismul iresponsabil:
Planșa 5 - Turismul iresponsabil [ link ]
Turismul iresponsabil poate avea efecte negative asupra pădurii, în
special în zonele sensibile, zonele protejate.
Putem observa cel mai ușor efectele negative ale turismului sub
forma deșeurilor pe care oamenii le lasă în urma lor în natură.
Acestea poluează solul și apele râurilor pentru perioade foarte
lungi, afectând uneori foarte grav ecosistemele fragile din zonă.
Dacă adăugăm distrugerile aduse diverselor specii protejate din parcurile naționale,
ne putem da seama de impactul negativ al omului asupra pădurii.

15
Exploatarea nesustenabilă:
Exploatare deficitară a zonelor împădurite - pietriș, captarea apei, recoltare masivă de fructe
de pădure, plante medicinale.
Pădurea oferă omului multe alte resurse în afara lemnului.
Albiile râurilor, de multe ori, sunt exploatate pentru extragerea
pietrișului. Amenajările și exploatarea au de multe ori efecte
negative asupra ecosistemului din zonă.
Planșa 6 - Exploatare de pietriș [ link ]
Hidrocentralele amenajate pe cursul râurilor afectează iremediabil
echilibrul florei și faunei.

Planșa 7 - Hidrocentrale în natură [ link ]

Multe dintre hidrocentralele proiectate sunt situate fie în arii
protejate, fie în apropierea acestora, iar efectele negative vor anula,
practic, toate eforturile de conservare a naturii, derulate până
acum la nivel național și la nivelul Uniunii Europene. De aceea, este
esențial ca hidrocentralele să nu fie construite în zone valoroase
din punct de vedere ecologic, minimizându-se, astfel, distrugerile.
Hidrocentralele au nenumărate efecte negative asupra sistemelor
râurilor. Barajele blochează migrația peștilor spre locurile de
depunere a icrelor sau spre locurile de hrănire. Construcția barajelor provoacă modificarea
formei și a cursului râurilor, ceea ce afectează atât habitatele de râu, cât și cele din lunca
râului. În plus, construcția barajelor diminuează funcția de purificare a apei pe care o dețin
râurile.

Agricultura și Creșterea animalelor, pășunat excesiv,

incendierea vegetației, pesticide în zonă:
Pe lângă defrișările masive pe care le generează agricultura și creșterea animalelor, o serie de
factori au un impact negativ asupra pădurilor.
Incendierea vegetației pentru curățarea terenurilor agricole are numeroase efecte negative. În
primul rând, aceste incendii sunt greu de controlat și se pot extinde în zone unde pot provoca
pagube însemnate.
Planșa 8 – Incendierea vegetației în agricultură [ link ]
Incendiile de vegetație pot determina poluarea aerului în zonele
unde se produc, crescând cantitatea de dioxid de carbon din aer.
În zonele incendiate, ecosistemele sunt distruse, refacerea lor fiind
posibilă într-o perioadă foarte mare de timp, chiar și zeci de ani,
rezultatele nefiind sigure.

16
Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor plantelor și a
produselor agricole.
Planșa 9 - Pesticide [ link ]
Deși prezintă avantaje importante, utilizarea lor pe scară largă, în doze
mari și repetate provoacă numeroase inconveniente ecologice. Sunt foarte
toxice pentru organismele animale și vegetale și nu au un grad de
selectivitate ridicat.
Au un grad de persistență de luni și chiar ani de zile, putând fi dispersate la
distanțe foarte mari, fiind încorporate în biomasă, în sol sau în apă.

Factori naturali biotici:

Procese naturale biotice - introducerea speciilor exotice, invazive, impactul faunei sălbatice,
insecte și dăunători.
Pădurea este un organism viu, care în mod normal se află în echilibru perfect, autoreglându-
se. O serie de relații trofice și de interdependența sunt în permanență active, făcând posibilă
existența întregului ecosistem.
Orice perturbare a acestor relații poate avea efecte negative pe termen lung asupra pădurii.
Speciile invazive, vegetale sau animale, introduse de om voit sau nu, au de multe ori efecte
grave.
Planșa 12 – Pădure de salcâm [ link ]
Spre exemplu, Robinia pseudacacia L. (salcâmul) este o specie nord
americană, introdusă în Europa, în sec. XVII, că plantă ornamentală,
în Grădina Botanică din Paris. Ulterior, specia a fost larg cultivată în
Europa, că plantă ornamentală, meliferă, forestieră etc. Peste tot
unde a fost introdus, salcâmul s-a răspândit rapid şi având un ritm
de creştere ridicat, a format, în multe locuri, populaţii dense care au
umbrit terenul, împiedicând creşterea speciilor heliofile şi
dislocuind vegetaţia nativă.
Pe de altă parte, în zonele de câmpie, unde terenul este foarte degradat, deșertificat, salcâmul
este uneori singura specie capabilă să se dezvolte, fiind folosit de multe ori pentru a împăduri
aceste zone.
Unele dintre speciile adventive(care nu aparțin zonei) pot provoca boli alergice sau chiar
intoxicaţii multor persoane sensibile la polenul acestora ori la alţi compuşi biochimici
eliminaţi în mediu, ceea ce conduce în final la alocarea unor mari sume de bani pentru
refacerea sănătăţii. Spre exemplu, una dintre speciile cu potenţial alergen
foarte ridicat în Europa, Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), originară din
America de Nord, atunci când se dezvoltă în masă, produce alergii, cu
efecte dintre cele mai diverse la persoanele afectate.
Planșa 13 - Ambrozia [ link ]
Din cauza încălzirii globale, anumite specii de insecte, dăunătoare
pădurilor, se dezvoltă mult mai mult și au o durată de viață mai lungă,
afectând astfel mult mai grav păduri întregi.

17
Factori naturali abiotici:
Incendii naturale, inundații de lungă durată, alunecări de teren, vânturi, furtuni puternice,
coborârea pânzei freatice, depuneri mari de zăpadă pe coronament sunt câțiva din factorii
abiotici (fără viață) care pot amenința pădurea.
Încălzirea globală influențează direct acești factori prin creșterea intensităţii și frecvenței
fenomenelor meteo extreme. Vorbim, astfel, de un cerc vicios.
Diferite fenomene naturale au un impact negativ asupra pădurilor, afectandu-le într-o măsură
mai mică sau mai mare.
Aceste fenomene sunt independente de om, dar acesta poate avea un impact major în
prevenirea și protejarea pădurilor, gestionând urmările acestor fenomene.
Incendiile de pădure sunt un exemplu de fenomen natural pe care omul este obligat să-l
gestioneze, încercând să minimizeze efectele negative ale acestuia.

Recapitulare - discuție de final - 5 minute

Voi știați despre toate aceste amenințări la adresa pădurii?
Cum vă simțiți acum?
Cum vedeți pădurea?
Ducem discuția înspre fragilitatea pădurii și spre nevoia de conștientizare a oamenilor cu
privire la aceste lucruri.

Activitate pentru acasă

Veți avea nevoie de o coală A4 sau mai mare și de culori/carioci.
Imaginați-vă că ați putea să spuneți ceva lumii, oamenilor despre ce ați aflat astăzi, să-i ajutați
să înțeleagă mai bine cât de fragilă este pădurea.
Vă propun să realizați fiecare un poster care să atragă atenția lumii asupra fragilității pădurii și
asupra pericolelor care există la adresa acesteia.
O să începem în clasă, iar voi veți termina această temă acasă, până data viitoare când ne
vedem. Pentru cei care se pricep, posterul poate fi făcut și în format digital.
Puteți alege o singura amenințare sau mai multe.
Posterul va îmbina mesajul scris cu mesajul vizual (desen, schiță, fotografie).

18
Importanța pădurilor
Sesiunea 4

Efecte ale despăduririi

Tip lecție: Predare la clasă (clasele 5 - 8)

Durata: 50 minute

Obiective: Materiale necesare:

Ÿ Conștientizarea legăturilor cauză/efect Carduri Efecte [ 1, 2]

asupra rolurilor pădurii.
Ÿ Dezvoltarea cunoștințelor despre
efectele negative ale lipsei pădurilor.

Activitate pentru acasă: Compunere.

19
Desfășurarea lecției

Recapitulare - 5 minute
Cu ajutorul elevilor ne reamintim elementele esențiale din lecțiile precedente.
Până acum am discutat despre Rolurile Pădurii și despre Amenințările la adresa pădurii.
Astăzi, vom explora efectele acestor amenințări. Ce se întamplă atunci când pădurea nu mai
reușește să-și îndeplinească rolurile.

Activitate - 25 minute
Profesorul împarte cele 26 de Carduri, câte unul pentru fiecare elev. Dacă avem mai mulți
elevi, vor lucra câte elevi 2 la un card.
Începem discuția de la Rolurile Pădurii. Elevii sunt îndrumați să-și amintească rolurile și le
notăm sau lipim pe tablă pe o coloană.
Rugăm elevii sa ridice mâna dacă au pe carduri categoriile de efecte aferente fiecărui rol al
pădurii(cele 6 principale). Le vom scrie/lipi pe tablă.
Pe rând, pentru fiecare categorie, rugăm elevii să grupeze cardurile. Elevul care crede că are
un card care se potrivește ridică mâna, citește informația de pe card și, dacă este corectă,
așează cardul pe tablă în dreptul categoriei corecte.
Continuăm până epuizăm cardurile.
La final, vom avea o grupare asemănătoare exemplului:

Activitate - 10 minute
Profesorul citește câteva scenarii și elevii trebuie sa aleagă efectele care se aplică fiecărui
scenariu.
Din bancă, elevii aleg de pe tablă efectele care se aplică cel mai bine fiecărui scenariu
prezentat și-și argumentează alegerile.
1. Am o boala rară. Medicamentele care mă vindecă sunt pe bază de extracte dintr-o
plantă rară ce crește în pădurea amazoniană.
2. Sunt un tânăr de 16 ani bolnav de astm.
3. Suntem o familie cu 2 copii. Casa noastră este pe un deal. Pădurea din zonă a fost tăiată.
4. Locuiam la marginea pădurii, acum locuiesc la marginea unui teren plin de cioate.
5. Sunt un agricultor din Județul Dolj.
6. Pe vremuri avem de lucru ca tăietor de lemne, acum sunt șomer.
7. Pădurea de la marginea orașului a fost tăiată.
8. Sunt o țară din Africa. Suprafaţa împădurită a scăzut de la 50% la 10%
în ultimii zeci de ani.
20
Recapitulare - discuție de final - 10 minute
Cum vă simtiți în urma acestei activități?
Ce ați învățat astăzi?
Cum a fost să vă gândiți la scenarii? Ce aţi aflat?
Cum vedeți, acum, defrișările? Tăierea pădurilor pentru lemn?

Idei de urmărit:
Efectele sunt multiple și interconectate.
Efectele au urmări și asupra indivizilor, dar și asupra comunităților mici și mari, oraşe, ţări,
continente și, nu în ultimul, rând asupra planetei (afectând, deopotrivă, toate speciile de
animale și plante, nu doar omul).
În lecția următoare vom discuta despre acțiunile pe care le putem întreprinde pentru a proteja
pădurea și pentru a ne da șansa să ne bucurăm, în continuare, de beneficiile pădurilor.

Activitate pentru acasă

Fiecare elev își va alege un scenariu din cele 8 prezentate și va scrie o scurtă compunere,
prezentând urmările situației alese.

21
Importanța pădurilor
Sesiunea 5

Acțiuni de protecție și
regenerare a pădurii
Tip lecție: Predare la clasă (clasele 5 - 8)
Durata: 50 minute

Obiective: Materiale necesare:

Ÿ Conștientizarea puterii individuale și Fişe care conţin informaţia necesară [ link ].

colective de a acționa pentru a rezolva
sau preveni efectele negative ale lipsei
pădurilor.
Ÿ Dezvoltarea cunoștințelor despre
potențiale acțiuni individuale și
colective accesibile fiecăruia dintre noi.

Activitate pentru acasă: 3 acțiuni concrete pentru pădure.

22
Desfăşurarea lecţiei

Recapitulare - 5 minute
Facilitator:
După ce am parcurs lecțiile despre Rolurile Pădurii, Amenințările la adresa acesteia și am
văzut și ce efecte poate avea lipsa pădurii/diminuarea suprafețelor împădurite la nivel local și
global, astăzi discutăm despre acțiuni pe care oamenii le fac sau le pot face să ajute pădurea.

Activitate - 5 minute
Participanții se vor împărți în 4 echipe:
Ÿ echipa conservare/protejare

Ÿ echipa regenerare/plantare

Ÿ echipa gestionare durabilă

Ÿ echipa acțiunilor individuale micro

Timp de 5 minute fiecare echipă se va familiariza cu informațiile specifice acestui tip de

acțiune așa cum sunt menționate în descrierile de mai jos.
Apoi, fiecare echipă vine în față și prezintă soluțiile specifice, câte 5 minute/echipă.

Acţiuni Colective – Macro

1. Conservare/protejare
Planeta noastră încă are fonduri forestiere vechi cu o biodiversitate foarte bine dezvoltată.
Cum putem proteja aceste păduri? Cum le putem conserva?
Prin legi care să stopeze tăierile / exploatările ilegale, astfel încât pădurea să își poată
îndeplini rolurile și conserva ecosistemele.
În România, se află cea mai mare întindere de păduri virgine din Europa ( 60% ).
Planşa – Pădurile virgine din România [ link ]
O capodoperă a naturii în care, de sute de ani, natura trăiește în
forma sa pură nefiind afectată de intervenția omului. Este locul
unde arborii sunt doborâți doar de vânt sau mor de bătrânețe, fiind
hrană pentru ecosistemul generațiilor viitoare. În aceste locuri,
natura crește în armonie. Vietăți, precum cerbul, mistrețul, lupul,
capra neagră, ursul brun și multe altele, toate sunt într-o strânsă
legătură, firească.
Din păcate, din anul 2001 până în 2020, România a pierdut 4,8% din suprafața acestor păduri.
De ce credeți că se întâmpla asta? Răspuns: Tăiem mult și plantăm puţin.

23
Sunt mai multe motive, de la tăierile legale și ilegale, la insuficienţa campaniilor de
reîmpădurire și proasta gestionare a pădurilor existente.

Ce este un ONG?
O organizaţie neguvernamentală este formată printr-o asociere voluntară a unor cetățeni,
care își propun un scop comun cu caracter non-profit. De regulă, scopul unui ONG este în
interesul dezvoltării societății. Un ONG este independent faţă de autoritățile guvernamentale,
fiind uneori o legatură dintre comunitate și Guvern.
Aveți informații sau cunoașteți ONG-uri care activează și promovează în domeniul protecției
mediului desfășurând activități pentru conservarea pădurii și creșterea suprafețelor
împădurite?
Îmi puteți da exemplu de o nevoie, o problemă a societății? O nevoie a noastră?
Exemple: Câini maidanezi, pisici maidaneze, mizerie, bullying, drepturile minorităţilor,
defrişarea pădurilor, lipsa de educație pe un anumit subiect.
Să luăm, de exemplu, această lecție despre păduri. Ea a fost creată de un ONG, Viitor Plus, care
a observat că tinerii nu știu foarte multe lucruri despre păduri. În loc să aștepte ca Ministerul
Educației să creeze o materie care sa includă această informație în programa școlară, ei au
grăbit procesul pentru a încerca să rezolve această problemă.
Este important să înțelegem ce este un ONG pentru că există multe astfel de organizații care
încearcă să protejeze pădurea.
De exemplu, WWF își propune să conserve 10% din pădurile României până în 2030.
Viitor Plus va planta în anul 2022 copacul cu numărul 1 milion.
În același timp, alte ONG-uri militează pentru extinderea suprafețelor împădurite, luptă
împotriva exploatării ilegale a lemnului, susţin un management forestier responsabil, propun
măsuri compensatorii pentru proprietarii privați care conservă pădurile și susţin certificarea
FSC (Forest Stewardship Council) a lemnului pentru a ne asigura că folosim produse din lemn
obținut din păduri în care s-a aplicat un management responsabil.
Dacă zonele împădurite deja au fost exploatate, copacii au fost tăiați, este nevoie să le ajutăm
sa se regenereze.

2. Regenerare sau plantare

Regenerarea pădurii se poate realiza în trei feluri:
Ÿ natural (din sămânță, lăstari, drajoni);

Ÿ artificial (cu puieţi, butaşi sau prin semănături directe);

Ÿ mixt (natural şi artificial – în golurile fără regenerare naturală).

Acolo unde se aplică un management responsabil al exploatării pădurilor, regenerarea

naturală este posibilă, mai ales dacă beneficiază de ajutorul omului.

24
în rest, în zonele defrişate, pe terenurile degradate, se inițiază acțiuni de împădurire. Din nou,
pe lângă acțiunile întreprinse de statul român (prin Direcțiile Silvice, Ocoalele Silvice de stat
sau particulare), o serie de ONG-uri și companii private inițiază acțiuni de plantare.
Sponsorizate de companii private sau de cetățeni, campaniile de împădurire sunt din ce în ce
mai prezente în România. ONG-uri precum Viitor Plus, Plantăm fapte bune, Mai mult Verde se
implică activ organizând acțiuni de plantare.
Trebuie să înțelegem, totuși, că rezultatul acestor activități de plantare vor fi vizibile în zeci sau
sute de ani, deoarece puieții plantați acum sunt crenguțe firave care devin copaci după ani de
îngrijiri. Nu putem să ne bazăm pe înlocuirea pădurilor cu plantații noi.
Aceste plantări, de la zero, se recomandă acolo unde soluția regenerării naturale nu mai poate
fi folosită. Pe terenuri degradate sau defrişate în totalitate, dacă condițiile permit se vor planta
un mix de culturi specifice zonei care să aibă cele mai mari șanse să se dezvolte și să susțină
un ecosistem complex, încurajând biodiversitatea.
De exemplu, este nevoie de aproximativ 20 de ani din momentul plantării ca o pădure să
acumuleze suficientă biomasă pentru a absorbi carbonul din atmosferă.

3. Gestionare durabilă
Gestionarea durabilă a pădurilor ţine cont de 3 factori esenţiali: protecţia mediului, industria
lemnului, comunitatea locală.

Protecţia mediului:
Conservarea biodiversității, protecția solului și a apei,
prevenirea riscurilor naturale (incendii, eroziune, furtuni), o
mai bună gestionare a resurselor naturale, turism durabil.
Industria lemnului:
Respectarea capacității de producție a pădurii, asigurarea
trasabilității lemnului, gestionarea durabilă a pădurilor și
transparența tuturor actorilor implicați până la atingerea
consumatorilor.
Comunitatea locală:
Facilitarea condițiilor de muncă sigure, consultarea
comunităților, promovarea ocupării forței de muncă locale
și asigurarea vânzărilor.
Pentru consumatori, garanția exploatării durabile este dată de anumite certificări pe care
produsele din/pe bază de lemn le pot avea:

25
Acțiuni Individuale – micro

Cum ne putem implica?

Ÿ Voluntariat - fiecare dintre noi își poate pune la dispoziție timpul său
pentru susţinerea activă a unei cauze în care crede.
Exemplu: asociația Viitor Plus organizează acțiuni de plantare cu
ajutorul voluntarilor.
Ÿ Inițierea de acțiuni locale: plantări, ecologizare (curăţarea unei
zone), sesiuni educaţionale, dialog cu factorii de decizie locali,
postări în social media.
Ÿ Crearea unui ONG sau a unui grup informal/alăturarea la un astfel de
grup și oferirea pro bono a cunoștințelor, expertizei.
Ÿ Donaţii, sponsorizări- pe lângă timpul nostru, putem susține și
financiar cauzele în care credem.
Ÿ Semnarea de petiții - foarte multe ONG-uri inițiază petiții online
pentru a atrage atenția factorilor de decizie asupra impactului
deciziilor acestora. Dacă o petiție este semnată de suficienţi oameni,
aceasta va putea aduce schimbările dorite.
Ÿ Stil de viaţă sustenabil (RRR, turism responsabil, educaţie, folosirea
certificărilor, consumator responsabil). Probabil că cel mai simplu
mod de a acționa pentru protejarea pădurilor este să avem un stil de
viaţă responsabil:
Să înțelegem conceptele de reducere, reutilizare și reciclare și să
le folosim în viața de zi cu zi. Exemplu: O tonă de hârtie reciclată,
salvează de la tăiere între 15-17 arbori maturi.
Când călătorim să avem grijă să nu poluăm natura. Să alegem
variante de transport cât mai ecologice.
Ÿ Să ne educăm cu privire la mediul înconjurător. Să înțelegem
legăturile strânse între domenii aparent separate.
Exemplu: energie electrică - hidrocentrale - păduri
Ÿ Să citim etichetele ambalajelor pentru a face alegeri coerente cu
valorile noastre – lemn provenit din surse sustenabile, ambalaj
reciclabil etc.

Activitate opţională - Kahoot - 10 minute

https://create.kahoot.it/details/5fe57e7d-8376-4426-9725-ac5e98465717
Accesați link-ul și alegeti: "Play as Guest", apoi "Continue as Guest" și selectați varianta
clasică. Rugați elevii să acceseze www.kahoot.it de pe telefoanle lor și să introducă PIN-ul care
apare pe pagina facilitatorului.

26
Recapitulare
Ne readucem aminte informația din lecțiile anterioare:
Rolurile Pădurii
Amenințări
Efecte
Acţiuni

Discuție de final – 5 minute

Cum vă simţiţi după aceste lecții?
S-a schimbat ceva în felul cum priviți acum pădurea? Ce anume?
Ce ați învățat?
Ce aveți de gând să faceți cu informația pe care o aveți acum?

Idei de urmărit în lecție:

Ÿ România are 60% din pădurile virgine ale Europei

Ÿ Suprafaţa împădurită a României este în scădere

Ÿ Conservare, Regenerare și Gestionare durabilă

sunt cei 3 piloni pe care se bazează pădurile de azi și de mâine
Ÿ ONG-urile şi voluntarii sunt un element important
în protecţia și reconstrucția pădurilor
Ÿ Acțiunile individuale contează

Activitate pentru acasă

Gândiți-vă și alegeți 3 acțiuni concrete pe care le veți face ca urmare a celor învățate în
această lecție. În lecția următoare le vom împartăși cu ceilalți colegi.

27
Importanța pădurilor
Sesiunea 6

Activitate practică
Perioada recomandată:
toamna târziu sau primăvara devreme (vezi informaţia din ghiduri)

Tip lecție: Atelier (clasele 5 - 8)

Durata: 50 minute

Obiective: Materiale necesare:

Ÿ Conștientizarea impactului acțiunilor
individuale și locale asupra problemelor
comunității.
Ÿ Îmbunătățirea atitudinii proactive.
Ÿ Dezvoltarea de competențe practice în
ceea ce privește plantarea.
Ghiduri practice (Resurse) - aici veți găsi
informaţii despre tot ce aveţi nevoie pentru a
implementa acţiunea cu succes.
Tipuri de atelier:
Vă sugerăm mai multe tipuri de atelier cu un grad
diferit de complexitate:
Ÿ Plantarea în clasă
Acest atelier are o complexitate redusă.
Presupune plantarea de răsaduri sau seminţe
în ghivece ce vor fi amplasate în sala de clasă.
Mai multe informații puteți găsi în ghidul
ataşat [ link ].
Ÿ Plantarea în curtea şcolii
Arbori, complexitate medie. Dacă spațiul vă
permite, recomandăm acest tip de activitate
pentru clasele 5-8. Veţi găsi în ghidul ataşat
toate informaţiile necesare [ link ].
Ÿ Plantare în curtea şcolii
Pomi Fructiferi, complexitate medie.
Asemănătoare plantării de arbori. Informaţii în
ghidul ataşat [ link ].
Ÿ Grădina din curtea şcolii
Complexitate ridicată. O activitate complexă
ce presupune organizarea unei grădini de
legume şi plante aromatice în curtea şcolii.
Acesta este un proiect complex, de lungă
durată ce va oferi multiple oportunităţi
educaţionale. Toate informaţiile necesare în
ghidul ataşat [ link ].
Ÿ Acţiune de plantare - voluntariat
O acţiune de complexitate ridicată ce
presupune identificarea oportunităţilor de
voluntariat în vederea implicării într-o
acţiune de plantare organizată de un ONG,
ADP, Primărie sau Ocol Silvic.
Informaţii în ghid [ link ].
Ÿ Acţiune de plantare - organizată de şcoală
O acţiune de complexitate ridicată ce
presupune organizarea unei plantări.
28
Desfășurarea lecției

Pregătire și debriefing - valoarea educațională a acțiunii

Pentru a folosi la maxim această experiență, vom avea o discuție cu elevii participanți pentru
a-i ajuta să conștientizeze impactul propriilor acțiuni, dar și pentru a fixa informația discutată
în lecțiile despre păduri, pe baza exemplului practic.

Discuție de pregătire - înainte de activitatea de plantare

Recapitulăm lecțiile anterioare: Rolurile pădurii, Amenințările la adresa pădurii, Efectele
despăduririlor, Acțiuni posibile de protecţie și extindere a suprafețelor împădurite.
Care au fost concluziile noastre?
Reamintim faptul ca trendul actual este de scădere a suprafeţelor împădurite și că
responsabilitatea nu este doar a autorităților.
De ce vrem să ne implicăm în această acțiune de plantare?
Fiecare elev va nota pentru el câteva gânduri, iar cine dorește poate să le împărtășească
celorlalți. Discutăm despre valori și despre implicare activă.
Ce este mai important? Rezultatul sau procesul? Câți puieți/răsaduri plantăm sau cum îi
plantăm și cum ne purtăm cu ceilalți?
Subliniem faptul că acest demers este unul de echipă, este un demers altruist, nu egoist. Nu
este o întrecere, este o colaborare.

Discuție de final - după acțiunea de plantare

Recomandăm să se întâmple cât mai aproape de momentul plantării, când emoțiile sunt
proaspete.
Cum vă simțiți după ziua de astăzi? Fiecare elev se gândeşte și ne spune un sentiment/emoție
pe care il trăiește/l-a trăit. Punctăm faptul că sunt diferite și că asta este firesc.
Ce s-a întâmplat astăzi? A fost greu? V-a plăcut? Ducem discuţia de la nivel micro (am săpat
gropi, am plantat, am fost împreună cu cei din clasă) la nivel macro (ne-am implicat într-o
problemă globală și națională, am fost activi, facem parte dintr-o categorie de oameni care
încearcă să facă o schimbare în România, am plantat o bucată de pădure/grădină/arbori/pomi
fructiferi).
Ce impact vor avea acțiunile noastre de astăzi? Pe termen scurt – vizibilitate. Vor încuraja și
alți oameni să se implice (putem încuraja elevii să posteze pe rețelele sociale fotografii și
video-uri prin care să promoveze acțiunea). Pe termen lung - în funcţie de proiect.
Ce ați învățat astăzi? Despre voi? Despre ceilalţi? Despre voluntariat? Este un moment de
introspecție – dăm timp elevilor să se gândească și să își noteze câteva gânduri.
Cum veți folosi ce aţi învățat astăzi în viitor? O acţiune concretă pe care o veţi face săptămâna
asta, luna aceasta, anul acesta. Din nou, încurajăm elevii să-și noteze și să împărtășească
ideile, dacă doresc.
29
 Material realizat de:
Arhire Alexandru
Andrei Vocurek - Grafică şi ilustraţii -
în cadrul programului Adoptă un Copac al Viitor Plus
Mulţumim pentru feedback şi sugestii:
Genţiana Albotă
Teia Ciulacu
Monica Tănase
Tiberiu Andrei
Lucia Cojocaru
Alexandru Halaliuc
Tea Ştefănescu
Rebecca Popescu
Ştefan Gheorghe
Cosmin Gherghe