PROIECT DE LECȚIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr. 1 Cuza-Vodă

PROFESOR: Jianu Mihaela - Anca
DATA: 18.05.2021
CLASA: a VI-a C
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Fascinanta lume vie
SUBIECTUL LECŢIEI: Adjectivul
TIPUL LECŢIEI: mixtă;
DURATA: 45’

COMPETENŢE SPECIFICE:
4.1. Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru
înţelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a intenţiilor comunicative;
4.2. Aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, din limba română standard,
pentru exprimarea corectă a intenţiei comunicative;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE (COMPETENȚE DERIVATE):

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1 – să identifice adjectivele dintr-un text;
O2 – să recunoască tipurile de adjective;
O3 – să precizeze categoriile gramaticale ale adjectivului;
O4 – să formuleze enunțuri cu funcțiile sintactice ale adjectivului;

RESURSE:
- capacităţi normale de învăţare a elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 45 minute.

METODE ŞI PROCEDEE: lectură expresivă, conversaţia, observaţia, învăţarea prin descoperire,

explicaţia, exerciţiul, lucrul cu textul, analiza gramaticală, Tehnica 3/2/1.

MIJLOACE DIDACTICE:
- Manual Limba și literatura română, Bucurenciu Petru, Dragu Mihaela, Norel Mariana;
- Limba și literatura română – clasa a VI-a, Bicăzan S, Popescu T.
- Fișe de lucru;

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII :

activitate frontală, activitate individuală şi activitate pe grupe;
BIBLIOGRAFIE:
- Bucurenciu Petru, Dragu Mihaela, Norel Mariana, Limba și literatura română – Manual
pentru clasa a VI-a, EDP, 2018;
- Ilie Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
- Sânmihăian, F., O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru
profesor și elev, Editura Art, București, 2014;
- Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: Limbă și comunicare,
București, 2017.
 STRATEGIA DIDACTICĂ
Momentele Obiective Indicații operative Surse și tehnici
lecției
(+timp)
Moment - Se face prezența și se notează absențele. - Conversație în funcție de
organizatoric - Profesorul asigură climatul necesar bunei desfășurări a situații;
2ʼ lecției.
Evocare Profesorul le va expune elevilor o imagine a Sistemului - Conversația;
3ʼ solar, invitându-i să descrie una dintre planete, prin
referire la forma, culoarea sau dimensiunea lor. - Activitate frontală;
Elevilor li se va solicita apoi să compare planeta aleasă
cu celelalte corpuri cerești, din punct de vedere al
dimensiunii.
Profesorul îi va întreba pe elevi ce parte de vorbire au
folosit pentru a preciza forma, culoarea sau dimensiunea.
Se anunţă obiectivele pe înţelesul elevilor.
Elevii notează titlul lecţiei în caiete.
Constituirea O1 – să identifice adjectivele Întreaga clasă urmărește videoclipul Cum s-a născut - Conversația;
sensului dintr-un text; Pământul? / Profesorul citește expresiv textul Cum s-a
35ʼ născut Pământul? de Vasilica Gheorghe. - Activitate frontală;
Elevilor li se solicită să extragă adjectivele din text și să
le noteze pe caiete. (Răspuns așteptat: imens și misterios,
solar, terestre, întunecat, uriaș, fin, mai mulți, mai mici,
cunoscute, lichidă, infinit, incandescentă, solidă, frumos,
înverzite, parfumate, moale, limpezi, aurii, curbate,
masivi, gri, enorm și trist). Oral se vor identifica
substantivele pe care le determină aceste adjective,
precum și locul pe care îl ocupă față de acestea.
Se recostruiește deductiv definiția adjectivului: partea
de vorbire flexibilă care exprimă o însușire a unui obiect
(lucru, ființă, fenomen al naturii etc) și determină un
substantiv. Se completează oglinda tablei.
O2 – să recunoască tipurile de Împreună cu elevii sunt identificate felurile adjectivelor,
adjective; luând exemple din text:
- Adjective propriu-zise: imens, misterios, fin etc
- Adjective provenite din verb la participiu:
întunecat, curbate.
Se completează oglinda tablei.
- Activitate pe grupe;
Se împarte clasa în patru grupe, iar fiecărei grupe i se cere
să rezolve exercițiul:
Alcătuiește patru propoziții în care adjectivul gri/
frumos/ dulce/ auriu (fișa 1) să determine pe rând:
- un substantiv masculin, singular;
- un substantiv masculin, plural;
- un substantiv feminin, sigular;
- un substantiv feminin, plural;
Astfel elevii își vor putea reaminti că adjectivele sunt
invariabile și variabile, iar cele variabile pot avea patru,
trei sau două forme flexionare, ele acordându-se în gen,
număr și caz cu substantivele pe care le determină.
- Activitate individuală;
Se completează oglinda tablei.

Profesorul îndreaptă atenția elevilor asupra propoziției

era doar bolovanul cel gri, enorm și trist din jurul
Soarelui, solicitând acestora să numească ce parte de
vorbire este cuvântul exprimat și ce rol are. (Răspuns
așteptat: Articol demonstrativ, are rolul de a lega un
O3 – să identifice categoriile adjectiv de substantivul determinat și se acordă în gen și
gramaticale ale adjectivului; număr cu acesta).

Profesorul extrage din textul dat sintagma: nori mai

mici, îndrumând elevii spre identificarea unui grad de - Activitate pe grupe;
comparație și a obiectului comparat (nor uriaș - nori mai
mici).
Se reamintesc gradele de comparație ale adjectivelor
(căsuța adjectivului – gradul pozitiv parter, gradul

O4 – să formuleze enunțuri cu
funcțiile sintactice ale
adjectivului;
comparativ – subsol/beci, parter și etaj; gradul superlativ
– subsol, etaj și mansardă): aceleași grupe constituite
anterior vor primi sarcinile următoare:
grupa1 – aleg din text patru adjective ce au grad de
comparație pozitivul și alcătuiesc propoziții cu acestea;
grupa2 – alcătuiesc propoziții cu adjectivul mic, având
grad de intensitate comparativul;
grupa3 - alcătuiesc propoziții cu adjectivul strălucitor,
având grad de intensitate superlativul;
grupa4 – aleg din text patru adjective care nu suportă grad
de comparație și alcătuiesc propoziții cu ele.

Se vor alege două răspunsuri, dintre cele date de elevi, și

se va exemplifica funcțiile sintactice ale adjectivului –
atribut adjectival și nume predicativ, apoi se vor alcătui
alte două exemple cu acestea.
Se completează oglinda tablei.

*În cazul în care timpul ne permite, vom aborda și

exercițiile din auxiliar: 36,37,38/ pag126,127
Fixarea O5 – conștientizarea noțiunilor Prin Tehnica 3/2/1, elevii sunt orientați să scrie în caiete: - Activitate individuală;
3ʼ actualizate; -3 noțiuni (concepte) pe care și le-au reamintit în lecția
respectivă;
-2 impresii cu privire la ce au învățat de la ceilalți;
-1 capacitate (abilitate/deprindere) pe care au dobândit-o
în urma activității de azi.

Tema pentru acasă: Ex 1/pag140, manual

Verificare/ O6 – controlul realizării Verificarea are loc în timpul întregului proces de
evaluare obiectivelor. actualizare a cunoștințelor și constă în colectarea de
2ʼ informații cu scopul îmbunătățirii activităților viitoare, iar
evaluarea cu note/ puncte va recompensa activitatea
elevilor implicați.
GRUPA 1
Alcătuiește patru propoziții în care adjectivul
gri să determine pe rând:
- un substantiv masculin, singular;
- un substantiv masculin, plural;
- un substantiv feminin, sigular;
- un substantiv feminin, plural;
GRUPA 4
Alcătuiește patru propoziții în care adjectivul
dulce să determine pe rând:
- un substantiv masculin, singular;
- un substantiv masculin, plural;
- un substantiv feminin, sigular;
- un substantiv feminin, plural;
Grupa1 – aleg din text patru adjective ce au
grad de comparație pozitivul și alcătuiesc
propoziții cu acestea;
Grupa2 – alcătuiesc propoziții cu adjectivul
mic, având grad de intensitate comparativul;
Grupa3 - alcătuiesc propoziții cu adjectivul
strălucitor, având grad de intensitate
superlativul;
Grupa4 – aleg din text patru adjective care nu
suportă grad de comparație și alcătuiesc
propoziții cu ele.
Grupa1 – aleg din text patru adjective ce au grad de
comparație pozitivul și alcătuiesc propoziții cu
acestea;
Grupa2 – alcătuiesc propoziții cu adjectivul mic,
având grad de intensitate comparativul;
Grupa3 - alcătuiesc propoziții cu adjectivul
strălucitor, având grad de intensitate superlativul;
Grupa4 – aleg din text patru adjective care nu
suportă grad de comparație și alcătuiesc propoziții
cu ele.
GRUPA 2
Alcătuiește patru propoziții în care adjectivul
frumos să determine pe rând:
- un substantiv masculin, singular;
- un substantiv masculin, plural;
- un substantiv feminin, sigular;
- un substantiv feminin, plural;
GRUPA 3
Alcătuiește patru propoziții în care adjectivul
auriu să determine pe rând:
- un substantiv masculin, singular;
- un substantiv masculin, plural;
- un substantiv feminin, sigular;
- un substantiv feminin, plural;
Grupa1 – aleg din text patru adjective ce au
grad de comparație pozitivul și alcătuiesc
propoziții cu acestea;
Grupa2 – alcătuiesc propoziții cu adjectivul
mic, având grad de intensitate comparativul;
Grupa3 - alcătuiesc propoziții cu adjectivul
strălucitor, având grad de intensitate
superlativul;
Grupa4 – aleg din text patru adjective care nu
suportă grad de comparație și alcătuiesc
propoziții cu ele.
Grupa1 – aleg din text patru adjective ce au grad de
comparație pozitivul și alcătuiesc propoziții cu
acestea;
Grupa2 – alcătuiesc propoziții cu adjectivul mic,
având grad de intensitate comparativul;
Grupa3 - alcătuiesc propoziții cu adjectivul
strălucitor, având grad de intensitate superlativul;
Grupa4 – aleg din text patru adjective care nu
suportă grad de comparație și alcătuiesc propoziții
cu ele.
 Cum s-a născut Pământul? Povestea lui este povestea Universului, acest spațiu imens și
misterios care ne înconjoară. Pământul este una dintre cele nouă planete, care împreună cu
Soarele alcătuiesc Sistemul solar.
Cercetătorii au studiat Soarele, stelele și rocile terestre pentru a afla cum s-au format.
La început, nu era decât un întunecat nor uriaș de praf fin și de gaze care se învârtea în jurul
Soarelui. Apoi norul s-a divizat și s-au format mai mulți nori mai mici. Se presupune că fiecare
dintre aceștia a devenit probabil una dintre planetele cunoscute care acum se rotesc în jurul
Soarelui.
Norul care a format planeta Pământ a început să se adune și să se încingă. Pe măsură ce
se încălzea, devenea o minge de rocă lichidă, ce se rotea în spațiul infinit. Timp de milioane de
ani mingea incandescentă de rocă s-a răcit lent. O crustă de scoarță solidă s-a întârit la
suprafață, dar Pământul arăta altfel decât îl știm noi azi. Nu era frumos ca acum. Nu avea nici
păduri înverzite, nici flori parfumate, nici câmpii cu iarbă moale, nici izvoare limpezi, nici holde
aurii, nici dealuri curbate, nici munți masivi, era doar bolovanul cel gri, enorm și trist din jurul
Soarelui.
(Vasilica Gheorghe - Cum s-a născut Pământul?)
 Adjectivul
(oglida tablei)

Definiție: partea de vorbire flexibilă care exprimă o însușire a unui obiect (lucru, ființă,
fenomen al naturii etc) și determină un substantiv.

Felul adjectivelor:
- propriu-zise: imens, misterios, fin etc.
- provenite din verb la participiu: întunecat, curbate etc.

Adjectivele pot fi:

- invariabile: gri
- variabile:
 cu patru forme flexionare (frumos);
 cu trei forme flexionare (auriu);
 cu două forme flexionare (dulce).

Articolul demostrativ – are rolul de a lega un adjectiv de substantivul determinat și se acordă în

gen și număr cu acesta.

Gradele de comparație:

 Pozitivul – însușirea obiectului, fără să fie comparat.

 Comparativul – însușire raportată la o altă însușire:
a) de egalitate – la fel de...
b) de inegalitate:
 de superioritate – mai...
 de inferioritate – mai puțin...
 Superlativul – intensitate maximă a însușirii:
a) Relativ – gradul maxim este stabilit prin comparație:
 de superioritate: cea mai...
 de inferioritate: cea mai puțin...
b) Absolut – gradul maxim, fără raportare la un reper:
 de superioritate: foarte...
 de inferioritate: foarte puțin...

 Unele adjective nu au grade de comparație:

- superior, inferior, anterior, complet, principal, unic etc.