Test

Scrie răspunul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

„Înnopta. Apele Ozanei erau acum ca dosul de cositor al sticlelor de oglinda. Din sus
de pe valea larga a râului, venea un vânt perfid, abia simţit, dar taios. Adela era in pardesiul ei
de soie ecrue peste bluza de vara si împotriva oricărei intemperii, nu avea alta pavază decât
un şal subţire, împletit. I-am propus pardesiul meu, dar l-a refuzat cu indignare. Din cauza
asta nu l-am pus nici eu. Dar hainele mele sunt seriose, ca toate hainele bărbăteşti. I-am
propus pardesiul din două în două minute, dar n-a voit să-l ia cu niciun preţ. (...) Pe urmă m-
am resemnat.(...)
Dealul cel lung l-am suit la pas. Mergeam cu Adela pe jos. Cosaşii de sub ierburi îi
imitau fâşâitul aspru al fustei de matasă. Noaptea era nemişcată. Numai stelele tremurau
deasupra capetelor noastre. Munţii, pe care ziua îi văzusem glorioşi ameninţând cerul, acum
erau nişte ipotetice blocuri de intuneric masiv, profilate pe întunericul universal diluat în
puţina lucoare a stelelor. Departe, la picioarele munţilor, ici şi colo se stingea şi se aprindea
mereu câte un foc singuratic. Iar deasupra Văraticului, în tristetea imensităţii, punctul
strălucitor al unui luceafăr stătea să cadă dincolo de munte. Când căzu, în curând, tristeţea
nopţii crescu deodată. Dar Adela era lângă mine, cu viaţa ei tânară, concentrată în glasul ei
încet, fierbinte parcă în singurătatea tot mai rece a nopţii. Drumul era gol. În deal ne-am urcat
în trăsură. Acum era si mai întuneric. Abia bănuiam faţa Adelei. Stătea sprijinită cu umărul în
colţul ei, cu picioarele pe scaunaşul dinainte. Simţeam cum îi iradiază viaţa prin uşoara-i
îmbracăminte.
(G. Ibrăileanu, Adela)

1.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor perfid si
pavază.
2.Prezintă rolul cratimei in structura ne-am.
3.Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul preţ.
4.Identifică perspectiva narativă din fragmentul dat.
5.Transcrie cate o structură care conţine o imagine vizuală şi o imagine auditivă.
6. Selectează două mărci ale subiectivităţii din fragmentul dat.
7. Explică semnificaţia a doă figuri de stil diferite din textul dat.
8. Comentează în 6-10 rânduri, următorul fragment: Departe, la picioarele munţilor, ici
şi colo, se stingea şi se aprindea mereu câte un foc singuratic. Iar deasupra Văraticului, în
tristeţea imensităţii, punctul strălucitor al unui luceafăr stătea să cadă dincolo de munte. Când
căzu, în curând, tristeţea nopţii crescu deodată. Dar Adela era lângă mine, cu viaţa ei tânară,
concentrată în glasul ei încet, fierbinte parcă în singurătatea tot mai rece a nopţii.
9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a descrierii din textul dat.
Barem:

Notă! Se acordă 1 punct din oficiu. Punctajul total: 10 puncte.

1. Sinonime: perfid - viclean, vătămător; pavăză- scut, protecţie.

2. În structura dată, cratima, semn de ortografie, leagă două cuvinte diferite,
pronunţate legat datorită ritmului rapid al vorbirii( fonetic, indică apariţia unui
diftong şi dispariţia unei silabe; morfologic marchează despărţirea a două părţi de
vorbire diferite).
3. Două expresii/locuţiunii care conţin cuvântul preţ, de exemplu: a pune preţ, de
preţ, etc.
4. Perspectiva narativă din fragmentul dat este subiectivă, realizată prin naraţiunea la
persoana I, a personajului- narator.
5. O imagine vizuală: Apele Ozanei erau acum adusul de cositor al sticlelor de
oglinda; o imagine auditivă: Cosaşii de sub ierburi îi imitau fâşâitul aspru al fustei
de matasă.
6. Două mărci ale subiectivităţii din fragmentul dat: verbul şi pronumele la persoana
I singular: m-am resemnat.
7. Personificarea din enunţul: Numai stelele tremurau deasupra capetelor noastre
sugerează însufleţirea naturii, proiecţia cosmică a emoţiei încercate de bărbatul
îndrăgostit. Antiteza fierbinte-rece din fragm., glasului ei încet, fierbinte în
singurătatea tot mai rece a nopţii pune în evidenţă contrastul dintre vocea
tulburătoare a tinerei şi răceala nopţii, simbol al solitudinii bărbatului.
8. Fragmentul dat conţine o descriere a cadrului natural nocturn, perceput de
personajul- naraor ca fiind un spaţiu imens al singurătăţii, în antiteza fiind
prezentată căldura pe care i-o inspiră prezenţa femeii iubite, sugerată de imaginea
auditivă şi tactilă a glasului ei încet, fierbinte parcă.
9. În textul dat, descrierea plimbării nocturne a unui cuplu se realizează pe
coordonatele spaţio-temporale ale naturii de la munte, în preajma râului
Ozana.Imaginile artistice(vizuale, auditive, tactile) se realizează cu ajutorul
figurilor de stil, precum: dealul cel lung, foc singuratic, enumeraţia, comparaţia,
antiteza dintre glasul ei... fierbinte şi singurătatea rece a nopţii etc.