Sunteți pe pagina 1din 10

Care este anotimpul vostru preferat?

Vom vizualiza câteva peisaje , iar voi vă veți concentra atenția asupra ă ceea ce vă inspiră ele .

Ce auzi Ce vezi? Ce simți De ce îți aduci aminte?

Am citit ora trecută poezia Rapsodii de primavara , astăzi vom audia o melodie ă lui Tudor Gheorghe
pe aceleași versuri.

Ce auzi? Ce vezi? Ce simți De ce îți aduci aminte?

Ce au în comun cele două creații?

- Anotimpul primăvara.

Se poate povesti ceea ce ăți văzut în imagini și ăți auzit în melodie? Ce moduri de expunere
identificați în poezie?

- Nu există fapte și nici dialog.

Astfel apare un nou mod de expunere : DESCRIEREA.

Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă ă particularităților unor
obiecte, ă unor fenomene, sau ă unor oameni.

În opera literară, descrierea poate fi realizată :

-n versuri,

- în proză

Ce limbaj observați că folosește poetul în poezia Rapsodii de primăvară?

- Artistic.
- Bogat în imagini artistice și figuri de stil

Extrageți din text :

Imagini artistice Figuri de stil


Vizuale Auditive Personificare Comparație
Notează din prima secvență ă textului , atributele care determină substantivele menționate mai jos :

Crâng ………………………………………… panere…………………………………………….

Taină ……………………………………….. stol…………………………………………………..

șiruri ……………………………………….. alai …………………………………………………..

Figura de stil cu rol descriptiv, care adaugă o trăsătură deosebită, surprinzătoare unui obiect, sau unei
acțiuni, se numește EPITET.

Epitetele care se referă la culoare se numesc EPITETE CROMATICE .

Reveniți la exercițiul anterior și completați coloana din tabel, cu exemple de epitete identificate în
poezie.

Recitiți prima parte ă poeziei și stabiliți cadrul temporal …………………………….. și spațial al acțiunii
………………………….. .

Idenificați adresările directe către primăvară. Transcrie cuvintele și arată ce crezi că expimă ele :

Mirare nedumerire spaimă admirație

Care sunt sentimentele celui care descrie?

…………………………………………………………………………………….

Identificați cuvintele și pasajele care exprimă aceste sentimente :

……………………………………………………………………………………..

La ce mod și timp sunt utilizate verbele ?

……………………………………………………………………………………..

DESCRIEREA LITERARĂ reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie.


Trăsăturile descrierii sunt :
- prezintă imagini, forme, culori;
- surprinde cadrul temporal și spațial al acțiunii;
- crează o atmosferă generală pentru acţiunea care va urma ;
- sunt prezente imagini artistice şi figuri de stil;
- predomină substantivele şi adjectivele;
- verbele sunt folosite în general la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect.

PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞEULIA DE MUREŞ


CLASA: a V-a (simultan cu clasa a VI-a)
DATA: 14. II.2014
PROFESOR: GREC LAURA-CARMEN
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Descrierea
SUBIECTUL LECŢIEI: ,,În pădurea Petrişorului” de Mihail Sadoveanu
TIPUL LECŢIEI: de transmitere şi dobândire de noi cunoştinţe;
SCOPUL LECŢIEI: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor ;
DURATA: 50’

COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare


3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE

1.2 -identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj


oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora;
3.1 - identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text;
3.2 - recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
3.5 - folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea;
COMPETENŢE DERIVATE:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

C1 – să identifice ideile principale după citirea globală a fragmentului studiat, realizând


planul simplu de idei;
C2 – să recunoască modurile de expunere prezente în opera studiată, observând care dintre
acestea predomină;
C3 - să identifice imagini vizuale, auditive şi dinamice în text precizând figurile de stil prin
care acestea se realizează (epitet, comparaţie, repetiţie);
C4 - să definească descrierea ca mod de expunere într-o operă literară, identificând părţile de
vorbire care predomină –substantivul şi adjectivul;
C5 – să identifice sentimentele transmise de o operă literară
RESURSE: capacităţi normale de învăţare a elevilor;

cunoştinţele lor anterioare;

timpul de învăţare: 50 minute.

METODE ŞI PROCEDEE:conversaţia euristică, observaţia, problematizarea, învăţarea prin


descoperire, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu textul;

MIJLOACE DIDACTICE:

 Limba română, manual pentru cls a V-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sâmihăian, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
 Dicţionar de sinonime, Luiza Seche, Mircea Seche, Irina Preda,
Editura Enciclopedică, Bucurreşti, 1993

 Fişe biografice
 Fişe pentru activitatea independentă
 Portofoliul elevilor
 Fotografii
 Coli A3 pentru puzzle
 Post-it-uri

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII : activitate frontală, activitate individuală şi


activitate pe grupe;

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

 Evaluare frontală
 Evaluare prin note sau puncte

BIBLIOGRAFIE:

 Limba română, manual pentru cls a V-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sâmihăian, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi,
2001
 Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002

SCENARIUL DIDACTIC
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Evalu
lecţiei/Timp
Evocare Profesorul organizează clasa şi Elevii îţi pregătesc cele necesare Conversaţia Verific
sens asigură climatul necesar pentru începerea orei. modul
(10 minute) desfăşurării optime a activităţii. care ele
Elevul de serviciu este rugat să alcătuit
enumere absenţii dacă este pentru
cazul. Elevii citesc tema şi corectează şi corec
eventualele greşeli sub eventua
Se verifică tema pentru acasă. supravegherea profesorului. greşe
Caietele
elevilor
Elevii notează titlul lecţiei în
caiete.

Profesorul le spune elevilor că Elevii ascultă cu atenţie.


vor continua cu studiul operei
„În pădurea Petrişorului” de
M. Sadoveanu şi le cere elevilor
să scrie titlul lecţiei de pe tablă.
Se anunţă obiectivele pe
înţelesul elevilor.

Realizarea Activitatea 1 Elevii din cele două grupe îşi Joc didactic
sensului Ca un exerciţiu de spargere a desemnează câte un lider,
(30 de gheţii profesorul propune un joc Aceştia vin la tablă şi potrivesc
minute) în care cele două echipe de puzzle-ul.
elevi să reunească sub forma
unor piese de puzzle
confecţionate din hartie A3,
perechi de substantiv-adjectiv.
Grupa I primeşte piesele pe care
sunt scrise substantive iar
Grupa a II-a piesele cu
adjective. Profesorul le cere
grupelor să îşi desemneze câte
un lider, aceştia trebuind să
lipească piesele pe tablă.
Conversaţia
euristică Apreci
verba

Profesorul îi întreabă pe elevi Elevii răspund că puzzle-urile


din ce părţi de propoziţie sunt sunt alcătuite dintr-un substantiv
alcătuite aceste puzzle-uri. însoţit de un adjectiv. Evalu
front
Elevii răspund că scopul acestor
Profesorul îi întreabă pe elevi părţi de vorbire este de a descrie
care este rolul artistic al acestor într-un mod cât mai artistic
părţi de vorbire în operă şi ce pădurea Petrişorului cu tot ce
doreşte scriitorul să exprime domneşte în ea şi de a-i prezenta
prin acestea. frumuseţile ei.
Elevii notează definiţia:
Activitatea 2 DESCRIERE ESTE MODUL
Profesorul scrie pe tablă DE EXPUNERE FOLOSIT
definiţia descrierii. ÎNTR-UN TEXT,
CONSTÂND ÎN
PREZENTAREA
TRĂSĂTURILOR Activitate
CARACTERISTICE ALE interdisciplina
UNUI OBIECT, FENOMEN ră
SAU TABLOU DE NATURĂ

Elevii recitesc fragmentul din


Activitatea 3 manual şi afişează tabloul
Profesorul le cere elevilor să realizat la tablă.
recitească textul.Între timp
elevii clasei a VI-a trebuie să
deseneze o pădure care să
surprindă elementele prezente
în operă. După terminarea
activităţii se inversează rolurile,
astfel, clasa a V-a va trebui să
deseneze o altă pădure conform
fragmentului auzit. Fiecare
tablou va primi un titlu sugestiv
şi va fi afişat la tablă.

Activitatea 4
Se realizează un tabel cu Elevii completează tabelul în
imagini artistice: vizuale, caiete.
olfactive şi dinamice şi se
împart elevilor post-it-uri cu
exemple din fragment, ei
trebuind să le lipească pe
coloana corespunzătoare.

Profesorul le explică că la baza Elevii identifică figurile de stil


acestora pot sta unele figuri de care stau la baza imaginilor
stil. Se dau exemple.(Anexa1) artistice.
Reflecţia Profesorul dă spre rezolvare o Elevii rezolvă fişa de lucru. Evaluar
(10 minute) fişă de lucru pentru a putea Elevii răspund că le-a plăcut note
realiza feedback-ul şi evaluarea lecţia şi notează tema în caiete. punc
elevilor.
Profesorul îi întreabă dacă au
înţeles lecţia şi dacă le-a plăcut.
Elevii care s-au remarcat vor
primi note sau puncte.

Anexa 1

Imagini artistice
Imagini vizuale Imagini auditive Imagini dinamice
„bătrână şi nestricată de „roiuri de musculiţe se „Urca domol coline
mână de om” roteau ici-colo” trăgănate”
„pisc prăpăstios” „trezea un răsunet lung „Urca lin spre asfinţit”
„ pădurea...săgeta spre cer în urmă” „nuieluşele se clătinau ‚
un brad vechi” „paseri mărunte ... se tremurându-şi frunzele
„lumina se cernea în chemau de pe vârfuri de lucii”
ploaie deasă şi caldă de nuieluşe” „fluturi jucau pe
raze” „fărâmau melodios deasupra ierbii dese”
„paseri mărunte, stropite chemările” „o gârneaţă subţire se
cu felurite colori” clătina încet”
„penele ca gălbenuşul „roiuri de musculiţe se
oului” roteau ici-colo”
„roiuri de musculiţe se
roteau ici-colo”

Figuri de stil:
¨ epitete: „bătrână şi nestricată de mână de om”, pisc prăpăstios”, „ ploaie deasă
şi caldă de raze”, „paseri mărunte, stropite cu felurite
colori”
¨ personificări: „ pădurea...săgeta spre cer un brad vechi”, „paseri mărunte ... se
chemau de pe vârfuri de nuieluşe”
„Urca domol coline trăgănate”, „Urca lin spre asfinţit”, „fluturi jucau pe
deasupra ierbii dese”
¨comparaţii: „penele ca gălbenuşul oului”

Anexa 2

FIŞĂ DE LUCRU

1. Precizează modul de expunere folosit în text.


________________________________________
2. Identifică, în prima frază a textului, ce părţi de vorbire apar mai mult.
___________________________________________________________
3. Care este atmosfera generală desprinsă din text: de calm, de armonie, de
agitaţie?
______________________________________________________________
__
4. Ce sentimente ale celui care descrie se desprind din text? Identificaţi
cuvintele care exprimă aceste sentimente.
______________________________________________________________
____
______________________________________________________________
____
5. Cum se realizează descrierea? De la planul depărtat la cel apropiat sau
invers?
______________________________________________________________
____
______________________________________________________________
____
6. Identificaţi în text cuvinte care se referă la cadrul natural.
______________________________________________________________
____
______________________________________________________________
____

Temă de casă, clasa a V-a:

Temă: Temă: Temă: Temă: Temă: Temă:


Redactează Redactează Redactează Redactează Redactează Redactează
un text un text un text un text un text un text
descriptiv de descriptiv de descriptiv de descriptiv de descriptiv de descriptiv de
6-8 rânduri în 6-8 rânduri în 6-8 rânduri în 6-8 rânduri în 6-8 rânduri în 6-8 rânduri în
care să care să care să care să care să care să
prezinţi locul prezinţi locul prezinţi locul prezinţi locul prezinţi locul prezinţi locul
tău preferat. tău preferat. tău preferat. tău preferat. tău preferat. tău preferat.
Dă un titlu Dă un titlu Dă un titlu Dă un titlu Dă un titlu Dă un titlu
adecvat adecvat adecvat adecvat adecvat adecvat
compunerii compunerii compunerii compunerii compunerii compunerii
tale! tale! tale! tale! tale! tale!