Fise Finale Xii 2

AUXILIAR PENTRU CLASA A XII-A
FIŞE DE LUCRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – realizate de IOANA FEKETE
CUPRINS
I. FIŞE DE LUCRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ............................................ pag 2
1) Recapitulare ................................................................................................. pag 2
2) Simbolismul G Bacovia................................................................................ pag 17
3) Modernismul T Arghezi................................................................................pag 30
4) Modernismul L Blaga ...................................................................................pag 41
5) Modernismul I Barbu ...................................................................................pag 51
6) Tradiţionalismul V Voiculescu...................................................................... pag 64
7) Neomodernismul N Stănescu........................................................................ pag 72
8) Proza postbelică M Preda............................................................................. pag 79
9) Drama modernă M Sorescu........................................................................ pag 101
II. MODELE SUBIECTE EXAMEN SCRIS ................................................................... pag 116
1
1. RECAPITULARE
I. GENUL LIRIC
SĂ NE REAMINTIM….
Genul liric acoperă domeniul cunoscut sub numele de poezie.
ŞTIAŢI CĂ: în Grecia antică recitarea poeziei era însoţită de acompaniament de liră.
Instrument care i-a conferit şi denumirea
TRĂSĂTURILE POEZIEI:
Poetul se comunică pe sine
Poezia are capacitatea de a emoţiona
Poetul poate să exprime sentimente ce vizează o colectivitate, fie starea de spirit a
altcuiva (ex: G Coşbuc, Noi vrem pământ – surprinde drama colectivităţii:
ţărănimea)
Grad sporit de subiectivitate
Firul compoziţiei este dat de succesiunea stărilor de spirit
Utilizarea limbajului metaforic pentru antrenarea fanteziei cititorului
Utilizarea expresiei figurate
Oglindeşte viaţa redând sentimente şi gânduri ale poetului
Forma ei versificată
Plecând de la următorul text liric, identificaţi trăsăturile genului liric:
„Dormeau adânc sicriele de plumb,

Şi flori de plumb şi funerar veşmânt –
Stam singur în cavou … şi era vânt…
Şi scârţâiau coroanele de plumb.
Dormea întors amorul meu de plumb,

Pe flori de plumb şi-am început să-l strig –
Stam singur lângă mort … şi era frig…
Şi-i atârnau aripile de plumb.”
(G Bacovia, Plumb)
……………………………………………………………….………………………………………
……………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………….………………………………………………………………………………
…………………………………………………….…………………………………………………
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………….……………….…………………………….…………….................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................…
2
Ex 1. Completaţi următorul tabel, încadrând textele date într-un anumit tip de lirism, astfel:
Lirism subiectiv Lirism obiectiv
1. G. Bacovia, Plumb
„Dormeau adânc sicriele de plumb,
Stam singur în cavou … şi era vânt…
Şi scârţâiau coroanele de plumb..”
2. V. Voiculescu, În grădina Ghetsemani

„Isus lupta cu Soarta şi nu primea Paharul…
Căzut pe brânci în iarbă se-mpotrivea într-una.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna”
3. I. Minulescu, Acelei care va veni

„De unde vii,
Şi-n care preafericită ţară
Văzuşi lumina zilei – tu, albă ca şi-o zi?...
Şi ce nebune vânturi spre mine te purtară,
Ce barcă rătăcită te-aduse pân-aici?...”
4. L. Blaga, Munte vrăjit

„Intru în munte. O poartă de piatră
Încet s–a-nchis. Gând, vis şi punte mă saltă.
Ce vinete lacuri! Ce vreme înaltă!
Din ferigă vulpea de aur mă latră”
5. I . Barbu, Riga Crypto şi lapona Enigel

„Des cercetat de pădureţi
În pat de râu şi-n humă unsă,
Împărăţea peste bureţi
Crai Crypto, inimă ascunsă”
6. O. Goga, De demult…
„Tot mai rar s-aud în noapte clopotele de la strungă…
Patru inşi la popa-n casă ţin azi sfat de vreme lungă..
Într-un sfeşnic ard pe masă două lumânări de ceară,
Plin de grijă, peană nouă moaie popa-n călimară”
3
7. Al. Macedonski, Rondelul meu
„Când am fost ură am fot mare,
Dar, astăzi, cu desăvârşire
Sunt mare, căci mă simt iubire,
Sunt mare, căci mă simt uitare. „
8. L. Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

„ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Şi nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc în calea mea”
9. M. Eminescu, Dorinţa
”Vino-n codrul la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.”
10. T Arghezi, Colindeţ

”Fă-te-n lume o tulpină
Pintre seminţii şi neamuri,
Printre fluturi, printre flamuri,
Cititorule!”
Ex 2. Plecând de la textele de mai sus, numiţi figurile de stil prezente în următoarele sintagme:
sicriele de plumb……………………………..........................................…
chipu-i alb ca varul………………………………
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna ……………...…….……
preafericită ţară…………………………..........................................……
nebune vânturi spre mine te purtară…………………………...........……
Gând, vis şi punte……………………………........................................…
humă unsă…………………………...................................................……
Sunt mare, căci mă simt iubire,
Sunt mare, căci mă simt uitare. …………….................…………………
corola de minuni a lumii………………………….............................……
crengi plecate .......................................................................................
printre fluturi, printre flamuri .............................................................
Ex 3. Identificaţi în textele date imagini artistice diferite (auditive, dinamice, vizuale)

Auditive
……………………………………………………………………………………
……………………………….…………………….........................................…..
Vizuale
……………………………………………………………………………………
…………………………………….…………........................................…………
Cromatice
……………………………………………………………………………………
………………………………………….…………….......................................…
4
Dinamice
……………………………………………………………………………………
…………………………………….……………........................................………
Ex 4. O altă trăsătură a textului liric este structurarea lui pe strofe, acestea pot fi însă de
mai multe feluri, identificaţi tipurile de strofe din fragmentele date:
Distih1 …………………………
Terţină2……………………………
Catren3 ……………………………
Cvintet4 …………………………….
Ex 5. Rima, este un alt element al textului liric, identificaţi tipul de rimă identificat în
textele date:
Împerecheată……………………………
Încrucişată ………………………………
Îmbrăţişată ………………………………
Monorima ………………………………
Variate5 …………………………………
Versuri albe6 ……………………………
Ex 6. Măsura, reprezintă numărul de silabe dintr-un vers, identificaţi măsura pentru cele 10
texte date:
1.……………………………...
2……………………..........…..
3………………………………
4………………………………
5………………………………
6………………………………
7………………………………
8………………………………
Ex 7. Subiectivitatea se exprimă la nivel lexico – gramatical prin mărcile eului liric:
pronume, adjective pronominale şi verbe la persoana I, interjecţii adjective şi pronume, adjective
pronominale, verbe la persoana a II –a, identificaţi aceste mărci în textele date:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
1
Distih – în epoca modernă se înţelege reuniunea a doua versuri care au un sens complet, G Călinescu consideră distih
unitatea poematică minimă
2
Terţină – strofă alcătuită din trei versuri, în care primul rimează cu al treilea iar al doilea cu primul vers din strofa
următoare. De obicei o poezie în terţină, se terminăm cu un vers (ultimul) singular, care rimează cu versul al doilea
din ultima terţină.
3
Catren – grup de patru versuri, de aceeaşi lungime sau de lungimi diferite
4
CVINTÉT, cvintete, s. n. 1. Formaţie muzicală alcătuită din cinci voci sau din cinci instrumentişti care execută
împreună o compoziţie muzicală; compoziţie scrisă pentru o asemenea formaţie. ◊ Cvintet cu pian = cvintet de coarde
şi pian. Cvintet de suflători = ansamblu alcătuit din flaut, oboi, clarinet, corn şi fagot. 2. Strofă alcătuită din cinci
versuri. 3. Linie de înaintare, formată din cinci jucători, a unei echipe sportive (mai ales la fotbal). – Din it. quintetto,
fr. quintette.
5
Rimă variată este atunci când versurile rimează fără nicio regulă
6
Versurile albe sunt versurile fără rimă
5
……………………………………………........................................................................……
Ex 8. Limbajul poeziei este unul expresiv, folosindu-se într-o măsură mai mare imaginile
artistice şi figurile de stil, cuvintele cu sens figurat, identificaţi minim 3 cuvinte cu sens figurat în
textele date:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………................................................................................................................…
Ex 9. Prezintă, în 6 – 10 rânduri semnificaţia titlului7 pentru unul din textele date

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………............................................................................................................
............................................................................................................................................……
Ex 10. Ilustrează una din trăsăturile limbajului poetic, alegând un text din cele propuse (de
ex: expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea8)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………....................................................................................................…
Temă portofoliu:
Ilustrează două trăsături ale genului liric pentru fiecare text menţionat mai sus .
7
Pentru prezentarea semnificaţiei titlului textului ales vei observa structura şi te vei referi la relaţia acestuia cu textul
8
Expresivitatea – preferinţa pentru folosirea cuvintelor cu sensuri conotative, care intră în structura unor figuri de stil;
Ambiguitatea – posibilitatea multiplei interpretări a unui text/ unei secvenţe/ sintagme poetice;
Sugestia – transmiterea stărilor vagi, imprecise, în mod indirect, prin câmpuri semantice, simboluri, muzicalitate,
cromatică
Reflexivitatea – caracterul meditativ/ conceptual al versurilor orientate către prezentarea sentimentelor eului poetic
6
III.GENUL EPIC
Cuprinde totalitatea operelor narative
Relatează fapte, evenimente, întâmplări cu o anumită semnificaţie, puse pe seama unor
personaje şi povestite de un narator
Autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, sentimentele, valorile şi atitudinile
Acţiunea se organizează într-o succesiune de momente ale subiectului: expoziţiunea/situaţia
iniţială, intriga/ cauza ce declanşează acţiunea, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant/
situaţia tensionată, deznodământul/ situaţia finală:
Acţiunea poate fi relatată cronologic, linear, prin înlănţuire şi alternanţă sau cu întoarceri în
timp şi rememorări, prin inserţie;
Întâmplările sunt plasate într-un context spaţio – temporal, de aici prezenţa unor indici spaţiali
şi temporali
Acţiunea e pusă în mişcare de un conflict, care reprezintă o ciocnire de interese, valori,
atitudini între personaje
Prezenţa naratorului – o convenţie textuală, vocea care relatează întâmplările, fie la persoana a
III –a (narator obiectiv, impersonal, omniscient), fie la persoana I (narator subiectiv, implicat)
Prezenţa personajelor – existenţe fictive, create după modelul realităţii sau plăsmuite de
imaginaţia scriitorului
Modul de expunere dominant este naraţiunea, care se împleteşte cu descrierea, dialogul şi
monologul
Ex 1. Plecând de la următoarele texte, identificaţi momentele subiectului, argumentând alegerea

făcută:
A. „Amu cică era odată într-o ţară un crai care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai
mare, care era împărat într-o altă ţară mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde
împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecuse la mijloc, de când aceşti
fraţi nu mai avusese prilej a se întâlni amândoi. Iar verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului,
nu se văzuse niciodată, de când erau ei.” (Ion Creangă, Povestea lui Harap – Alb)
B. „ - Am auzit, urmă Alexandru, de bântuirile ţării şi am venit s-o mântui; ştiu că ţara m-aşteaptă
cu bucurie.
- Să nu bănuieşti, Măria Ta, zise Moţoc, ţara este liniştită şi poate Măria Ta ai auzit lucrurile precum
nu sunt; căci aşa este obiceiul norodului nostru, să facă din ţânţar, armăsar. Pentru aceea obştia ne-
au trimis pre noi să-ţi spunem că norodul nu te vrea, nici te iubeşte şi Măria Ta să te întorci înapoi
ca…
- Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a cărui ochi scânteiară ca un fulger; şi
dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi şi voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-
ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! A! nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi,
cum înţăleg?” ( Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul)
C. „Bătrâna şedea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci şi plângea cu lacrimi alinătoare.
- Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Simţeam eu că nu are să iasă bine: dar
aşa le-a fost dată.
Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe” (I. Slavici, Moara cu noroc)
Textul A ………………………………………………………………………………
Argument 1………………………………………………………………………….…
Argument 2……………………………………………………………………...….…
7
Textul B………………………………………………………………………....…..…
Argument 1…………………………………………………………………………
Argument 2……………………………………………………………………...…
Textul C………………………………………………………………………………
Argument 1……………………………………………………………………………
Argument 2……………………………………………………………………………
Ex. 2 Identificaţi în fragmentele de text următoare indici spaţio temporali, stabilind apoi modul în
care este relatată acţiunea9:
A. “Într-o seara de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de vreo
optsprezece ani, îmbrăcat în uniforma de licean, intra în strada Antim, venind dinspre strada Sfinţii
Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindcă, obosit, o trecea
des dintr-o mână într-alta. Strada era pustie şi întunecată şi, în ciuda verii, în urma unor ploi
generale, răcoroase şi foşnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate curţile şi mai ales ograda bisericii
erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui sat ce era atunci Capitala.” (G.
Călinescu, Enigma Otiliei)
B. “În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem parte, cu un
regiment de infanterie din capitală, la fortificaţiile văii Prahovei, între Bruşteni şi Predeal. (…) La
10 mai, în acelaşi an, eram mutat la regimentul XX, care, de un an şi mai bine, se găsea pe frontieră,
deasupra Dâmbovicioarei în munţi, tot pentru acoperire şi fortificaţii. (…) Eram însurat de doi ani şi
jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală.” (C. Petrescu, Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de război)
C. – Domnilor şi fraţilor, a vorbit căpitanul Isac de la Bălăbăneşti, - ascultaţi ce mi s-a întâmplat pe

aceste meleaguri, când eram tânăr. De-atunci au trecut ani peste douăzeci şi cinci. Eram un om
buiac şi ticălos. Calul meu sta cu hojma cu şaua pe dânsul şi bătrânii mei nu-mi vedeau obrazul cu
săptămânile. Maică-mea mă bocea în fiecare duminică şi mă blăstăma şi dădea leturghi la popa
Nastasă, ca să mă liniştesc şi să mă-nsor. Iar tată-meu tăcea şi-o privea într-o parte, căci şi el fusese
ca mine şi-i făcuse multe zile amare. “ (M. Sadoveanu, Hanu Ancuţei)
Textul A
Indici spaţiali………………………………………………………………………
Indici temporali …………………………………………………………………
Acţiunea textului………………………………………………………………………
Textul B
Indici spaţiali………………………………………………………………………
Indici temporali……………………………………………………………………
Acţiunea textului…………………………………………………………………………
Textul C
Indici spaţiali……………………………………………………………………
Indici temporali…………………………………………………………………
Acţiunea textului………………………………………………………………………
Ex 3. Identificaţi în fragmentele de text următoare tipul de narator, argumentând alegerea făcută;
9
Acţiunea poate fi continuă (sau cronologică) şi discontinuă, cu reîntoarceri în timp, fiind întreruptă din loc în loc de
povestirea unor fapte din trecut („întoarceri”). Modalitatea acţiunii cronologice este transformată de M. Proust, care
prin amplul ciclu romanesc În căutarea timpului pierdut fundamentează succesiunea epică pe discontinuitatea
memoriei involuntare, de aici înainte, acţiunea va tinde în roman să se dilate, să stagneze, uneori să dispară.
8
A. “Într-o zi de luni au venit trei inşi în căruţă cu osiile de fier, uşurică şi trasă de doi cai frumoşi,
dintre care însă unul mai mare şi altul mai mic. În căruţă nu era nici scaun, nici fân, ci unul dintre
porcarii unsuroşi mâna caii, stând în picioare, iară ceilalţi doi şedeau pe leutrele10 vopsite în verde,
ca şi când n-ar fi venind decât de aci, din apropiere” (I. Slavici, Moara cu noroc)
B. “Abia seara târziu Otilia scăpă de toţi şi, aşezată după modul ei pe sofa, în faţa lui Felix, pe care-l
chemase, îi povesti toate măruntele bucurii ale plimbării, mestecând din când în când, câte o
bomboană şi dând şi lui Felix. Acesta asculta şi contempla. Otilia se rotunjise puţin la faţă, aşa încât
forma osoasă a capului ieşea şi mai bine în evidenţă, devenise mai lucioasă, mai feminină, fără să-şi
piardă aerul copilăresc” (G. Călinescu, Enigma Otiliei)
C. “Am aflat cu acest prilej că omul meu era un mare vrăjitor de lupi, pe care îi supunea şi-i folosea
cu farmecele şi magia lui, ca un stapân. (…) Asta m-a făcut curios şi m-a îndemnat să-l cercetez.
Îmi putea fi preţios pentru îmbogăţirea culegerii mele de datini populare şi ca tip uman, ieşit din
comun” (V. Voiculescu, În mijlocul lupilor)
D. “Toma se sculase în picioare. Plăti. Îi tremurau mâinile. Apoi se repezi afară, parcă ar fi întârziat
la o întâlnire. Făcu câţiva paşi pe trotuar, şovăi. În sfârşit trecu grăbit strada, intră pe poarta de fier,
urcă scara şi bătu la uşă. În aceeaşi clipă uşa se deschise, parcă ar fi fost aşteptat şi nici n-ar mai fi
fost nevoie să bată.” (Liviu Rebreanu, Adam şi Eva)
Textul A – tipul de narator este ……………………… deoarece …………………………………
iar un alt aspect întâlnit este reprezentat de ……………………………………………………..
Textul B – tipul de narator este ……………………… deoarece …………………………………
Textul C – tipul de narator este ……………………… deoarece ………………………………
Textul D – tipul de narator este ……………………… deoarece …………………………….
Ex 4. Se dau următoarele fragmente de text, identificaţi personajele, precizând statutul fiecăruia:
A. “Într-o zi, domnul Sen bătu la uşa mea. Ieşii în prag şi îl văzui gata de plecare, iar pe
Maitreyi înveşmântată în cea mai frumoasă sari pe care o avea, culoarea cafelei crude, cu şal maron
şi papuci de aur.
- Fiică-mea ţine o conferinţă despre esenţa frumosului, îmi spuse.
Eu îi privii surprins, şi zâmbii cu o mirare şi încântare prefăcute. Maitreyi se juca indiferentă
cu şalul. Avea un sul de manuscrise în mână, şi coafura foarte îngrijită. Fără îndoială că se
parfumase cu Keora atar, pentru că pătrundea până la mine esenţa aceea zăpăcitoare.
- Îi urez din inimă tot succesul. Numai să nu se intimideze, adăugai eu, privind-o.
- Nu e întâia dată când vorbeşte, lămuri domnul Sen orgolios. Păcat că nu pricepi destul de
bine bengaleza ca s-o asculţi şi dumneata… Am intrat în odaia mea oarecum intimidate, cu o
turbure dezamăgire în suflet. Mi-am reluat lectura cu greu, căci figura Maitreyei
conferenţind despre frumos mă obseda. Ori e o farsă la mijloc, ori eu sunt un dobitoc, îmi
spuneam. Niciodată n-aş fi crezut că fata aceasta poate gândi problem atât de responabile.
Repetam prostit: esesnţa frumosului…(…)
Maitreyi stă aplecată pe balustradă, într-o sari albă de casă, părul lăsat pe umeri şi braţele
goale. Îi spusei că mă duc să mă plimb prin parc.
- Dacă vrei, vino sus să stăm de vorbă…
Invitaţia aceasta mă tulbură mult, pentru că deşi putem circula liber prin toată casa, nu fusesem încă
niciodată în odaia Maitreyei.” (Mircea Eliade, Maitreyi)
10
Leutră – partea laterală a căruţei
9
1.Care este numele celor trei personaje? Care este statutul lor în fragmentul de text dat?
1. ……….……………………
2. ……….……………………
3. ……….……………………
B. ”Vitoria îşi trase broboada peste gură şi rămase dreaptă pe scăunaşul ei, cu braţele încrucişate pe
sâni, privind fără să vadă frământarea de afară a stihiilor. Din cânc în când învăluirile de vânt de
deasupra satului păreau că se alină ş-atunci se auzea sunând cu zvon mare, sus, sub nouri, pădurea
de brazi.”
(Baltagul, Mihail Sadoveanu)
Ex 5. Plecând de la fragmentele de text de mai sus, identificaţi modurile de expunere11 prezente,
argumentând răspunsul.
Textul A
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Textul B
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Temă portofoliu: Pentru 4 din textele de mai sus, motivaţi, prin evidenţierea a două trăsături
existente în text, aparteneţa fragmentului la genul epic.
11
Moduri de expunere:
A. Naraţiunea – povestire, istorisire, se defineşte ca relatare a unor întâmplări, într-o succesiune de momente, este
semnul distinctiv al epicului
B. Dialogul – conversaţia dintre personaje
C. Descriere - se prezintă particularităţile sugestive ale unui tablou din natură, ale unei persoane sau ale unui
obiect, la nivel morfologic recunoaştem descrierea prin prezenţa unui câmp lexical specific naturii, format cu
precădere din substantiv cu o anumită orientare tematică, folosirea multor adjective cu rol estetic, indicând trăsături
ale naturii sau stări ale naratorului; la nivel stilistic predomină imaginile artistice: vizuale, auditive, cromatice,
olfactive, epitetul fiind figura de stil predominantă, la nivel lexical (al vocabularului) în epic, sensurile pot fi şi
conotative, dar şi denotative (proprii)
D. Monologul – vorbire neîntreruptă a unui personaj
10
III. GENUL DRAMATIC
Cuprinde totalitatea operelor destinate punerii în scenă (piese de teatru)
Structura operei dramatice: acte, scene şi, mai rar, tablouri.12
Modurile de expunere specifice operei dramatice sunt: dialogul şi monologul 13, dar
este întâlnită şi descrierea în indicaţii scenice sau didascalii
Intervenţia autorului în text se realizează prin intermediul indicaţiilor scenice sau a
didascaliilor14
Acţiunea se realizează în jurul unuia sau mai multor conflicte
La acţiune participă mai multe personaje (există în teatru modern un singur
personaj), care se caracterizează prin mijloace directe şi indirecte
Specii dramatice sunt: tragedia, comedia şi drama
Se dau următoarele texte dramatice:
A. IRINA: Anul trecut mă-ntâlnesc cu unul… Schimbasem cu el două, trei vorbe… demult, îl şi
uitasem… mă priveşte lung, mă apucă de mână şi zice: “Vino să mai prindem anul ăsta.”
(Râzând.) Aşa, nitam – nisam!
MOŞUL.: Era nebun?
IRINA: Nu… adică n-aş crede…
MOŞUL: I-ai dat peste mână?
IRINA: Da, dar mi-a rămas întipărită expresia lui de disperare… de om care parcă se
îneacă… şi … eu ştiu! “Vino, să mai apucăm anul ăsta.”
MOŞUL: Un stricat…
IRINA: Nu, că… ce-ai creztu? Nu voia cine ştie ce. Venie în sat cu caravana… şi dorea să
mă ia la film… Ştii, ca să se laude c-a văzut un film cu mine… anul care a trecut. C, mă rog, a făcut
ceva în anul care a trecut… o activitate oarecare…
(Marin Sorescu, Matca)
B. În capitala unui judeţ de munte în zilele noastre.
ACTUL I
(O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din
fund o uşă, la stânga altă uşă, în planul din faţă. În stânga, ălamul întâi, canapé şi un fotoliu)
Scena I
TIPĂTESCU: puţin agitat se plimbă cu “Răcnetul Carpaţilor” în mână; e în haine de odaie;
PRISTANDA în picioare, mai spre uşă, stă rezemat în sabie
TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal): “… Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în
faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoae judeţe ale
României pradă în ghearele unui Vampir…” (indignat) Eu vampire, 'ai? … Caraghioz!
PRISTANDA (asemenea): Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: Bambir…
ce-i aia, bampir?
TIPĂTESCU: Unul… unul care suge sângele poporului… Eu sug sângele poporului!...
PRISTANDA: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu!
TIPĂTESCU: Mişel!
PRISTANDA: Curat mişel!
TIPĂTESCU: Murdar!
PRISTANDA: Curat murdar!
12
Actul şi tabloul reprezintă o parte din acţiunea desfăşurată în acelaşi decor, iar scena marchează intrările şi ieşirile
personajelor
13
Se utilizează monologul şi dialogul deoarece textul dramatic este reprezentat sub forma unor succesiuni de replici
între personaje
14
Prin intermediul indicaţiilor scenice autorul oferă detalii despre decor, mişcarea scenică a personajelor şi
comportamentul acestora, de obicei aceste indicaţii sunt puse în paranteze şi se utilizează scrierea aldină
11
TIPĂTESCU: Ei! Nu s-alege!
PRISTANDA: Nu s-alege!
TIPĂTESCU:Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui…
degeaba! Să-mi rază mie mustăţile!
PRISTANDA: Şi mie!
TIPĂTESCU: Dar în sfârşit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine!
PRISTANDA: Curat ca un câine!
TIPĂTESCU: Începuseşi să-mi spui istoria de aseară. (şade)
PRISTANDA: Cum vă spuneam, coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel după – masă,
precum e misia noastră… că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul poliţai n-are şi el ceas de mâncare,
de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creştinul…
TIPĂTESCU: Fireşte…
(I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută)
C.
TABLOUL II
Interiorul Peştelui I. bureţi, oscioare, alg e, mizerie acvatică. Impresia că te afli pe fundul mării
şi, în acelaşi timp, câteva elemente care să creeze senzaţia de pântece uriaş. Eventual, colţurile mai
întunecate ale scenei se pot mişca ritmic, “Închide” şi “deschide”: peştele mistuie. La început,
scena e în semiobscuritate. În mijloc Iona în picioare, cu mâinile dibuind, năuc.
- Mi se pare mie sau e târziu?

- Cum a trecut timpul!
- Începe să fie târziu în mine. Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreaptă şi-n salcâmul din faţa
casei. Trebuie să sting cu o pleoapă toate lucrurile care au mai rămas aprinse, papucii de
lângă pat, cuierul, tablourile. Restul agoniselii, tot ce se vede în jur, până dincolo de stele, n-
are nici un rost s-o iau, va arde în continuare. Şi-am lăsat vorbă în amintirea mea, măcar la
soroace mai mari, universal întreg ă fie dat lumii de pomană. (Pauză.)
- Totuşi, nu mie aşa somn.
- Nu contează, trebuie să adormi.
- De ce trebuie să se culce toţi oamenii la sfîârşitul vieţii?
- (Îndemnându-se) Hai, pune capul jos. (Dă să se culce. În acest moment, lumina se aprinde
brusc. E ca o idée care i-a venit lui Iona)
- Asta era!
(M. Sorescu, Iona)
Ex. 1. Citiţi fragmentele de text date pe roluri
Ex . 2 Indică elementele grafice care deosebesc textul dramatic ce celelalte texte literare.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………........................................................................…………
Ex. 3 Indicaţiile scenice se referă la diferite aspecte ale spectacolului dramatic. Completează tabelul
următor cu exemple din fiecare text dat:
12
Textul Decor Jocul actorilor Gestică
A
Ex. 4 Desenează o schiţă a decorului din fragmentul de text C în funcţie de elementele precizate de
autor în indicaţiile scenice. Ce mediu sugerează acest decor după ce l-ai realizat?
13
Ex 5 Precizează care este modul de expunere întâlnit în cele trei fragmente de text dramatic primite:
A ……………………………………
B ……………………………………
C……………………………………
Ex 6 Identifică în fragmentele de text citate un monolog, subliniază textul cu o culoare roşie. Unde
întâlnim monologul în textul dramatic?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
Ex. 7 Caută exemple în fragmentele primite care să ilustreze următoarele funcţii ale dialogului
dramatic:
Asigură comunicarea între personaje
o ……………………
o ……………………
Reprezintă o formă mascată de relatare a întâmplărilor
o …………………………….
o …………………………..
Caracterizează personajele, punându-le în evidenţă psihologia, atitudinile,
comportamentul, limbajul
o ………………………………………..
o …………………………….
Ex. 8 Explică următorii termeni specifici operei dramatice, poţi utilize un Dex în acest sens:
Cortină………………………
Culise …………………………
Stagiune ……………………….
Premieră ………………………..
Matineu ………………
Temă portofoliu: Demonstrează apartenenţa unui fragment din textele date la genul dramatic, într-
un eseu argumentative de 20 – 25 rânduri. Ai în vedere următoarele aspecte:
Destinaţia textului
Modul de expunere
Aşezarea în pagină
Prezenţa specific autorului
14
IV. MODEL TEST INIŢIAL
PARTEA I (60 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul:
“Poete, să nu cauţi la dragostea mulţimii,

Căci zgomotul de slavă va trece-ntr-un minut,
Vei auzi judeţul15 şi râsetul prostimii,
Dar să rămâi ca stânca posomorât, tăcut.
Eşti crai: trăieşte singur. Pe slobodul tău drum

Te du, unde te cheamă al minţii tale zbor,
Desăvârşeşte-ţi roada gândurilor de dor
Şi n-aştepta răsplată a trudei nicidecum.
Ea este-n tine. Tu-ţi eşti înaltul tău judeţ

Ce aspru-ţi hotărîşte al muncii tale preţ.
Eşti mulţumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci
Copilăroasa gloată hulească-te-n16 zadar

Şi clatine-ţi temeiul sfinţitului altar
Şi pângărească-ţi vatra înaltei tale munci”.
(Alexandr Puşkin, Poetului)
Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat:
A. 1. (8p) Sensurile contextuale ale cuvintelor slavă şi mulţumit sunt:

a. Mărire, fericit
b. Literă, recunoscător
c. Cinste, satisfăcut
2. (8p) Modul de expunere al textului este
a. Descrierea
b. Monologul
c. Dialogul
3. (8p) Menţionează două motive literare din fragmentul citat
…………………………………………………………………………………………
4. (8p) Transcrie o figură de stil
…………………………………………………………………………………………
5. (8p) Comentează în 3 – 5 rânduri versurile: “Poete, să nu cauţi la dragostea mulţimii,/ Căci
zgomotul de slavă va trece-ntr-un minut”
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……………...……………..................................................................................………
B. 1. (10p) Rescrie următoarul enunţ, corectând greşelile de orice natură:

Purtarea lui condescendentă a determinate ca să nu-i mai răspundă nici o dată la salut.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………......................................................................……
15
Judeţ - judecată
16
A huli - a spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva
15
2. (10p) Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte:
Crează – creează, nu se poate şti – nu se poate ştii, în ceea ce privesc lucrurile – în ceea ce priveşte
lucrurile, findcă – fiindcă, sandwisch – sendviş
PARTEA A II –A (30 de puncte)
Citeşte textul:
“Caracterul unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât ţi se predă, mai mult decât
ştie însuşi profesorul” (M. Eminescu)
Redactează un eseu argumentative de 75 – 100 de cuvinte (15 – 20 de rânduri) în care să-ţi
exprimi opinia despre importanţa şcolii.
16
POEZIA INTERBELICĂ17
V. SIMBOLISMUL
Ex 1. Citiţi cu atenţie informaţiile legate de curentul literar simbolist, marcaţi paragrafele citite
folosind următorul sistem de semne:
11. + informaţia nouă, necunoscută
12. - informaţia cu care nu sunt de acord
13. √ informaţia cunoscută
14. ? nelămuriri, întrebări
Este un curent literar modernist apărut în a doua jumătate a secolului al XIX – lea în
Franţa, ca o reacţie împotriva poeziei retorice a romanticilor şi a impersonalităţii reci a
parnasienilor
Jean Moreas publică, la 18 septembrie 1886, în suplimentul literar al ziarului Le Figaro, o
scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mişcări şi în care
propune numele curentului simbolist.
Poezia simbolistă este exclusiv o poezie a sensibilităţii pure. Poetul simbolist nu este
interesat nici de poezia naturii în sine, nici de poezia socială, nici de poezia de idei.
Obiectul poeziei simboliste ăl constituie stările sufleteşti nelămurite, confuze, care,
neputând fi formulate clar, sunt transmise pe calea sugestiei.
Sugestia este folosită drept cale de exprimare a corespondenţelor/ a legăturilor
ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzaţiilor coloristice, muzicale, olfactive, uneori în
imagini complexe (sinestezii).
Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importanţă majoră în cadrul acestui curent.
Funcţia simbolului este aceea de a sugera (simbol implicit).
Înclinaţia spre stări sufleteşti nedefinite, predispoziţia pentru reverie, visare
reprezintă alte trăsături ale poeziei simboliste.
Căutarea muzicalităţii exterioare este un alt element al poeziei simboliste şi este
obţinut prin ritm şi rimă perfectă, cât şi prin repetiţia obsedantă a unor cuvinte, a anumitor
vocale sau a refrenului.
Pentru crearea sugestiei, simboliştii folosesc adeseori versul liber care reprezintă
muzicalitatea interioară.
Simboliştii au predilecţie pentru anumite teme şi motive: iubirea, nevroza, târgul
provincial ca element al izolării, natura ca loc al corespondenţelor.
Ex. 2 După ce aţi citit textul, treceţi informaţia în următorul tabel, astfel:
√
+ - ?
17
INTERBELIC – trimite la perioada dintre cele două războaie mondiale
17
Ex. 3. Plecând de la informaţia oferită, formulaţi definiţia curentului literar simbolism:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex.4. Precizaţi care ar fi trăsăturile curentului literar simbolism
…………………………
…………………………
…………………………..
…………………………
………………………..
………………………….
…………………………
…………………………
Ex.5. Se dă următorul text liric:
„Amurg de toamnă violet… Mulţimea toată pare violetă,

Doi plopi, în fund, apar în siluete Oraşul tot e violet.
Apostoli în odăjdii violete –
Oraşul tot e violet. Amurg de toamnă violet …
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Amurg de toamnă violet… Străbunii trec în pâlcuri violete,
Pe drum e-o lume leneşă, cochetă; Oraşul tot e violet.”
(George Bacovia, Amurg violet)

Menţionează două teme simboliste, prezente în textul citat
…………………………………
…………………………………….
Menţionează două motive simboliste prezente în poezia citată
…………………………
…………………………
Identifică refrenul în poezia citată prin sublinierea lui, apoi precizează rolul lui în poezie
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………....
................................................................................................................................................…
18
Comentează atitudinea eului poetic, punând-o în legătură cu estetica simbolistă
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………....................................
................……………………................................................................................................…
Ilustrează conceptul simbolist corespondenţe, utilizând versurile date
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………....
................................................................................................................................................…
Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
....................................................................................................................................................
Menţionează patru trăsături ale poeziei simboliste în textul dat
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
....................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Scrie un eseu în care să prezinţi trăsăturile simboliste ale poeziei Amurg violet de
George Bacovia
În realizarea eseului, vei avea în vedere:
Explicarea conceptului operaţional simbolism
Prezentarea tipului de lirism
Prezentarea structurii textului poetic
Evidenţierea caracteristicilor limbajului poetic
Relevarea rolului expresiv al nivelurilor textului poetic
19
PLUMB18, G BACOVIA
SEMNIFICAŢIA TITLULUI
Ex. 1. Scrie cuvinte/ sintagme care pot fi asociate termenului plumb
Ex. 2. Citeşte cu atenţie textul următor:
„Dormeau adânc sicriele de plumb

Stam singur în cavou… şi era vânt…
Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig –
Dintre cuvintele notate la ex. 1 încercuieşte cu o culoare cele care se potrivesc pe textul poeziei
citat, apoi notează-le într-o coloană:
……………………
……………………
……………………
……………………
……………………
……………………
……………………
18
Poezia Plumb deschide volumul cu acelaşi titlu din anul 1916
20
Citeşte cu atenţie lista de termeni de mai sus, vei observa că unii trimit la un element material iar
alţii surprind stări sufleteşti, ordonează termenii pe aceste categorii:
Caracteristici ale plumbului Stări sufleteşti deduse
Stabileşte care sunt semnificaţiile denotative ale termenului plumb şi cale sunt cele conotative
Accepţiunile termenului plumb denotativ trimite la
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………............................................................................................
iar conotativ reprezintă
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………........................................................................…………
Selectează din textul citat elemente lexicale care trimit la o atmosferă funebră
…………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… …………………...
…………………… ……………………
…………………… …………………...
În care strofă ai întâlnit majoritatea termenilor?

……………………………………………................................................................................
....................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................……..
Această strofă reprezintă universul exterior, cadrul în care se găseşte eul liric.
Ce termeni lexicali predomină în cea de-a doua strofă?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………............................
................................................…...............................................................................................
Care tip de univers este prezent aici? Exterior sau interior?

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………................
........................................………................................................................................................
21
Ex. 3. Plumbul are culoarea gri, rezultatul amestecului negrului cu albul. Prezenţa acestei culori în
text poate fi asociată unei stări precum nevroza, sugerând prăbuşirea interioară, singurătatea,
apăsarea, monotonia exasperantă, fascinaţia mortuarului, etc. alege una din aceste semnificaţii şi
găseşte argumente la nivelul textului.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………................
............................................................................................................................................................…
Mod de rezolvare: Plumbul primeşte înfăţişarea de cavou, un cavou gri, reflectând însemnele unui
spaţiu subpământean, de grotă care se refuză locuirii, lipsind eul liric de bucuria descoperii celuilalt,
marcând astfel singurătatea şi izolarea (de celălalt sau de lume)
Temă caiet: Plumb este titlul poeziei, dar şi simbolul dominat al textului. Identificaţi şi extrageţi din
textul dat sintagmele în care se regăseşte termenul plumb, încercaţi să daţi o semnificaţie fiecărei
sintagme identificate.
Mod de rezolvare: sicriele de plumb – metaforă, element de decor funerar, simbolizând un univers
interior, greutate apăsătoare, sufocantă, eul liric se simte claustrat
22
ELEMENTE DE COMPOZIŢIE
Ex. 1 Cele două strofe ale textului sunt construite pe baza unei simetrii compoziţionale. Analizaţi
sintactic textul şi identificaţi diferenţele.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………...............................
Ex. 2 Precizaţi care este lexemul19 care se repetă în cele două strofe. Realizaţi desenul acestui
termen.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………...............................
Ex. 3. Strofa întâi surprinde elemente ale spaţiului închis, apăsător, sufocant în care eul liric se simte
claustrat. Identificaţi termenii acestui spaţiu
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….......................
Ex. 4. Stabiliţi cadrul spaţial specific strofei întâi. Ce sugerează acesta?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 5. Identificaţi singurul element care trimite la viaţă în strofa întâi.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
19
Lexem – termen
23
Ex. 6. Care este semnificaţia sintagmei identificată?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….......
Ex. 7. Identificaţi elementul care trimite la mişcare, precizaţi apoi rolul lui
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………........
Ex. 8. Stabiliţi care ar fi cadrul temporal, precizaţi semnificaţia acestuia.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….......
Ex. 9 Interpretaţi versul: „dormea întors amorul meu de plumb”, subliniind semnificaţia adverbului
întors
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 10. Oferiţi cât mai multe semnificaţii termenului amor
…………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… …………………...
…………………… ……………………
…………………… …………………...
*Ştiaţi că interpretarea multiplă reprezintă o formă de ambiguitate a textului!
Ex. 11. Identificaţi o imagine auditivă în strofa a doua apoi oferiţi o interpretare a acesteia
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
24
Ex. 12. Interpretează versul trei din a doua strofă, insistând pe sintagma care se repetă. Precizează
ce senzaţie trăieşte eul liric.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 13. Versul final conţine imaginea aripilor. Oferă o posibilă interpretare.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………........................................................................
Temă portofoliu: Reprezintă printr-un desen cele două catrene ale textului, surprinzând următorii
termeni:
Strofa 1: Cavou, sicrie, coroane

Strofa 2: amorul, să strig, aripile
25
NIVELURILE TEXTULUI POETIC
Ex. 1. Precizează posibilele teme pe care le abordează poezia

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………........
Ex. 2. Numeşte sentimentul dominant, trăit de poet, în relaţie cu lumea, exemplificând prin citate
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….......
Ex. 3. Identificaţi tipul de rimă în poezia Plumb de G Bacovia. Ce semnificaţie ar putea avea
aceasta?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………................................
Ex. 4. Identificaţi verbele din text. La ce timp verbal sunt şi care este semnificaţia acestuia?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 5. Precizaţi care sunt câmpurile semantice dominate în textul dat. Interpretaţi repetarea anumitor
termeni.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………........................
Ex. 6. Precizaţi care este simbolul central al poeziei.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………........
Ex. 7. Precizaţi tipul de lirism întâlnit, argumentaţi-vă răspunsul.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………........
Temă portofoliu: Scrie un eseu în care să prezinţi trăsăturile simboliste ale poeziei Plumb de
George Bacovia
În realizarea eseului, vei avea în vedere:
Explicarea conceptului operaţional simbolism
Prezentarea tipului de lirism
Prezentarea structurii textului poetic
Evidenţierea caracteristicilor limbajului poetic
Relevarea rolului expresiv al nivelurilor textului poetic
26
RECAPITULARE POEZIE
Realizaţi un poster în care să ilustraţi elementele specifice textului poetic studiat, ţinând cont
de cerinţele precizate.
Dormeau adânc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.
(Plumb, G Bacovia)
Cerinţe:
Date despre autor şi operă (Situarea contextuală)
Date despre autor şi opera sa: informaţii generale despre George Bacovia
Informaţii despre poezia Plumb – anul şi locul apariţiei
Titlul
Interpretaţi titlul poeziei: structura lingvistică a termenului, starea sufletească a eului liric,
semnificaţia acestuia
Tema şi motive
Tema: (tema textului se referă la ideea generală, conţinutul abstract al unei opera literare: motivul
este unitatea minimală care exprimă la nivel particular tema)
Motive ce susţin această temă:
Compoziţie şi structură
Numărul de strofe, ce fel de strofe sunt?
Numărul planurilor şi corespondenţa cu realitatea:interioară, exterioară
Subiectivitatea lirismului:
Identifică verbele şi pronumele de persoana I din text
Expresivitatea
Redată prin figuri de stil (identificaţi două figure de stil diferite)
27
Produsul final – Plumb, G Bacovia
Date despre autor şi opera sa: informaţii generale despre George Bacovia
Numele său adevărat este Gheorghe Vasiliu, îşi va crea pseudonimul literar de la George
Bacovia, numele oraşului său natal, Bacău. A publicat de-a lungul vieţii mai multe volume de
versuri: Plumb, Scântei galbene, este coniderat reprezentantul cel mai de seamă al
simbolismului românesc
Informaţii despre poezia Plumb – anul şi locul apariţiei
Este citită în 1903, la cenaclul lui Macedonski, iar lectura ei provoacă o puternică impresie
asupra maestrului său: “Poete scump, pe frunte/ Porţi mândre foi de laur/ Căci singur, până
astăzi, /Din plumb făcut-ai aur”, Este publicată în volumul de debut “Plumb”
Titlul
semnificaţia acestuia: Substantiv comun nearticulat, cu dublă semnificaţie lexicală; Simbol al
apăsării, al monotoniei existenţiale
Tema şi motive
este unitatea minimală care exprimă la nivel particular tema): Solitudinea absolută în faţa morţii,
conceţia poetului despre relaţia sa cu lumea, cu universal, cu propria creaţie
Motive ce susţin această temă: aripilor, florilor, cavou
Numărul de strofe, ce fel de strofe sunt? 2 catrene, rimă îmbrăţişată, măsura 10 silabe, ritm
iambic alternat cu amfifrah
Numărul planurilor şi corespondenţa cu realitatea:interioară, exterioară: 2 planuri: realitatea
exterioară, obiectivă – cimitir, cavou şi realitatea interioară, subiectivă - iubirea
Identifică verbele şi pronumele de persoana I din text: stam, am început, să strig
Expresivitatea
Redată prin figuri de stil (identificaţi două figuri de stil diferite):
Flori de plumb - metaforă
28
TEST VERIFICARE PLUMB, G BACOVIA
I. Scrie răspunsul la fiecare cerinţă pentru a demonstra înţelegerea textului:
„Dormeau adânc sicriele de plumb

Stam singur în cavou… şi era vânt…

Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig –
(Plumb, G Bacovia)
1. Menţionează două teme/ motive simboliste, prezente în poezia citată

2. Prezintă semnificaţia poetică a imaginilor vizuale din versurile citate
3. Prezintă semnificaţia titlului
4. Prezintă semnificaţia versului: „Şi scârţâiau coroanele de plumb”
5. Ilustrează conceptul simbolist corespondenţe, apelând la versurile de mai sus
6. Menţionează două trăsături ale poeziei simboliste care se regăsesc în textul de mai sus
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite , din strofa a doua a poeziei
8. Comentează prima strofă, în maximum 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice
9. Comentează atitudinea eului poetic, punând-o în legătură cu estetica simbolistă
II. Realizează un eseu în care să prezinţi relaţia dintre starea poetică şi culoare, în poezia
Plumb de G Bacovia
În realizarea eseului, vei avea în vedere abordarea a cel puţin patru dintre următoarele concepte
operaţionale (la alegere): simbolism, teme/ motive, incipit/ final, refren, câmp semantic, imaginar
poetic, imagine artistică, procedee artistice, elemente e prozodie.
29
VI. MODERNISMUL – TUDOR ARGHEZI
Ex. 1 Citiţi cu atenţie următoarele informaţii apoi răspundeţi întrebărilor formulate:
Particularităţi ale modernismului prezente în opera poetică argheziană:
Poezia este expresia unei conştiinţe frământate, aflate în perpetuă căutare, oscilând între stări
contradictorii sau incompatibile.
Tentaţia absolutului (în Psalmi)
Existenţa unor categorii negative privind viziunea aspra lumii: estetica urâtului şi creştinismul în
ruină
Încălcarea convenţiilor şi a regulilor
Libertatea absolută a inspiraţiei; poezia poate transfigura artistic aspecte ale realităţii altădată
respinse. Arghezi impune estetica urâtului în literatura română
Caracteristicile limbajului poetic: ambiguitate, expresivitate
Înnoiri prozodice: versul liber
În ce curent literar încadrăm opera lui Arghezi?………………………...............................………….
Care sunt sursele de inspiraţie pentru poezie?……………………………...............................……….
Ce aduce nou Arghezi în poezie?……………………………………......................................……….
Explicaţi conceptul de vers liber…………………………………........................................................
Ex. 2 Aşezarea unei anumite poezii în deschiderea unui volum de versuri nu este o pură
întâmplare. Poezia ce urmează să o studiem este aşezată în fruntea volumului. Oferiţi posibile
interpretări ale gestului autorului.20
……………………………….……………………………………………....................……
…………………………………………………………………………………………….…
……………………………………….………………….........................................…………
Ex. 3 Titlul poezie este Testament, precizează contextul în care l-ai întâlnit, menţionând
semnificaţiile acestuia
…………………………………………………………………………………………………
……………………….………………………………………………………...........................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................…..
Temă portofoliu: Unul din primii poeţi români, Ienăchiţă Văcărescu, a scris în secolul al XVIII –
lea următoarele versuri:
„Urmaşilor mei Văcăreşti!
Las vouă moştenire
Creşterea limbii româneşti
Ş-a patriei cinstire”
Comentează valoarea lor testamentară
20
Arta poetică – text liric în care scriitorul îşi exprimă prim mijloace artistice specifice unei opere literare, concepţia
despre creaţie, convingerile sale despre arta literaturii, despre modul cum trebuie să fie o operă literară
30
ÎNŢELEGEREA TEXTULUI
Ex. 1 Citiţi poezia Testament21 de T. Arghezi, apoi răspundeţi la următoarele întrebări.
Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,

Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
Aşeaz-o cu credinţa căpătâi.

Ea e hrişovul vostru cel dintâi.
Al robilor cu săricile, pline
De osemintele vărsate-n mine.
Ca să schimbăm, acum, intâia oară

Sapa-n condei şi brazda-n calimară
Bătrânii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Şi leagane urmaşilor stăpâni.
Şi, frământate mii de săptămâni
Le-am prefecut în versuri şi-n icoane,
Făcui din zdrenţe muguri şi coroane.
Veninul strâns l-am preschimbat în miere,
Lăsând întreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, şi torcând uşure
Am pus-o când să-mbie, când să-njure.
Am luat cenuşa morţilor din vatră
Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră,
Hotar înalt, cu două lumi pe poale,
Păzând în piscul datoriei tale.
Durerea noastra surdă şi amară

O grămădii pe-o singură vioară,
Pe care ascultând-o a jucat
Stăpânul, ca un ţap înjunghiat.
Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.
Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Şi izbăveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptăţirea ramurei obscure
Ieşită la lumină din pădure
Şi dând în vârf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii întregi.
21
Poezia Testament deschide volumul Cuvinte potrivite (1927)
31
Întinsă leneşă pe canapea,
Domniţa suferă în cartea mea.
Slovă de foc şi slovă faurită
Împerechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte.
Robul a scris-o, Domnul o citeşte,
Făr-a cunoaşte că-n adâncul ei
Zace mânia bunilor mei.
Ce este cartea/poezia, în termenii formulaţi de T. Arghezi în Testament?

…..................…………… ………………....................
………………................. ..........................................
………………................. ............................................
………………................. ............................................
………………................ ............................................
………………................ ............................................
Care sunt sursele poeziei?
………………................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Cum este creată poezia?
………………................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
32
........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Care este rolul poeziei?

………………................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Ex. 2. Se poate stabili o identitate între carte şi sudoarea muncii realizată prin metafore
antitetice, grupaţi metaforele în perechi care să surprindă acest aspect:
cuvinte potrivite
Dumnezeu de piatră
frumuseţi şi preţuri noi
graiuri cu-ndemnuri pentru vite
miere
muguri şi icoane
slova de foc
slova făurită
venin
zdrenţe
rob
Domn
bube, mucegaiuri şi noroi
cenuşa morţilor din vatră
Cartea Sudoarea muncii
33
Ex. 3 Se observă două registre lexicale: cel al „cuvintelor bolnave” pe de o parte, şi cel al
„cuvintelor poetice” pe de altă parte. Prima categorie semantică devine sursă stilistică, geneză,
pentru a doua. Între cele două registre se află travaliul poetic, munca istovitoare asupra cuvântului
„şlefuit”, „potrivit” prin demers creator. Acesta este ilustrat prin verbe la perfect compus (timp al
acţiunilor trecute şi încheiate definitiv). Identificaţi aceste verbe şi observaţi traiectoria acestora în
procesul de creaţie:
……………………………………………………..........................................................................
.........................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………….....
Ex 4. Încercaţi să definiţi următorii termeni pornind de la cele discutate în ora de azi:

Cartea
………………..................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................……
Poezia
……………......................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
............................................................................................................................................………..
Urâtul
………………..................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................…………
Inspiraţie
……………......................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................…………..
Efort……………………….............................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................………….
Temă portofoliu: În arta poetică Testament autorul consideră ca poezia este o simbioză între
harul divin şi truda creatorului. Într-o altă operă poetică, Flori de mucegai, prin renunţarea la
har, poetul recurge la o altă modalitate de a scrie. Citeşte şi comentează acest text.
34
STRUCTURA POEZIEI
Ex. 1. Precizaţi care este numărul de strofe din poezie, măsura versurilor şi ritmul acestora
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 2. Prin adresările directe din incipitul poeziei, precizaţi cui îi este adresat textul şi ce mod de
expunere este prezent aici?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. La nivel compoziţional, întâlnim două planuri: al cărţii şi al creatorului, identificaţi

termenii care se înscriu în acest câmp semantic:
Cartea Creatorul
Ex. 4. Arghezi utilizează la începutul unor versuri verbele la persoana I: "am prefăcut", "am
luat", "am pus", care crezi că este rolul acestora şi intenţia autorului?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
35
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 5. Citiţi prima strofă a poeziei; Identificaţi metafora centrală a strofei şi stabiliţi valoarea
acesteia.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Interpretaţi ultimul vers al strofei I

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………........
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 7. Strofa finală dezvoltă viziunea lui Arghezi asupra poeziei, precizaţi cum e văzută aceasta
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Temă portofoliu: Sintagma cuvinte potrivite dă titlul întregului volum din care face parte poezia
Testament. Interpretează semnificaţia acestei sintagme.
36
IMAGINARUL POETIC
Ex. 1 Identificaţi mărcile eului liric în textul poetic dat. Precizaţi în ce tip de lirism se încadrează
poezia.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 2. Precizaţi care este semnificaţia titlului poeziei, insistând pe sensul conotativ/ denotativ al
termenului
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Precizaţi care este rolul recurenţei22 termenului carte în text
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 4. În poezia Testament întâlnim o serie de opoziţii între instrumentele muncii ţărăneşti şi ale
muncii intelectuale, identificaţi versurile care surprind acest aspect
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 5 Izvoarele creaţiei poetice dar şi poezia sunt redate prin metafore dispuse în opoziţii,
identificaţi aceste versuri şi transcrieţi-le
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………...............................................…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Identificaţi în textul poetic termenii din câmpul semantic al muncii ţărăneşti
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………................................................…………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 7. Identificaţi termeni din câmpul semantic al muncii intelectualilor

…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………................................................…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 8. Căutaţi şi extrageţi din textul poetic metaforele referitoare la poezie

…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………....................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 9. Identifică elementele spaţiului în textul poetic, precizează ce simbolizează aceşti termeni
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
22
Recurenţă – termen care se repetă
37
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 10. În poezie este exprimată legătura dintre poet şi strămoşi, identificaţi imaginile artistice
reprezentative, precizând valoarea acestora.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………...............................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 11. Identificaţi versul care ilustrează actul creaţiei artistice, precizaţi rolul poetului, apoi
identificaţi metafora referitoare la poezie
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………........................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 12. O trăsătura a poeziei argheziene este prezenţa esteticii urâtului, identificaţi versurile în care
este prezent acest concept
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 13. Din următoarea listă de afirmaţii, alegeţi cele corecte, prin subliniere cu roşu, referitor la
textul poeziei Testament de T Arghezi:
1. Arta ca mijloc de reflectare a complexităţii aspectelor realităţii (estetica urâtului) şi ca
modalitate de amendare a răului
2. Cartea – etapă în evoluţia socială, treaptă între înaintaşi şi urmaşi
3. Creaţia artistică este produs al inspiraţiei – slova de foc şi al efortului creator – slova făurită
4. Creaţia poetică este o valoare spirituală, rezultat al sublimării înaintaşilor
5. Poetul este un reprezentant al poporului său
6. Poezia este una filozofică care surprinde lupta interioară, în căutarea divinităţii
7. Poezia sublimează urâtul, efemeritatea, suferinţa
8. Scopul poeziei este înnobilarea fiinţei umane
9. Surprinde opoziţia dintre credinţă şi tăgadă
10. Textul este o artă poetică de sinteză pentru orientările poeziei interbelice, cu elemente
tradiţionale şi moderne
11. Textul redă într-o tonalitate melancolică, diferite atitudini poetice faţă de Dumnezeul ascuns
Temă portofoliu: Scrie un eseu structurat, de 300 – 600 cuvinte, în care să demonstrezi că poezia
Testament, de Tudor Arghezi, exprimă crezul artistic al autorului:
În redactarea eseului, vei interpreta următoarele sintagme:
Schimbarea sapei în condei şi a brazdei în călimară
Ivirea cuvintelor potrivite
Convertirea bubelor, mucegaiurilor şi noroiului în frumuseţi şi preţuri noi
Legătura dintre slova de foc şi slova făurită
38
TEST POEZIA TESTAMENT, TUDOR ARGHEZI
VARIANTA I
I. Citeşte cu atenţie versurile, apoi răspunde întrebărilor formulate:
„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după Lăsând întreaga dulcea lui putere
moarte, Am luat ocara, şi torcând uşure
Decât un nume adunat pe o carte, Am pus-o când să-mbie, când să-
În seara răzvrătită care vine njure.
De la străbunii mei până la tine, Am luat cenuşa morţilor din vatră
Prin râpi şi gropi adânci Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră,
Suite de bătrânii mei pe brânci Hotar înalt, cu două lumi pe
Şi care, tânăr, să le urci te- poale,
aşteaptă Păzind în piscul datoriei tale.
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
Durerea noastră surdă şi amară
Aşeaz-o cu credinţa căpătâi. O grămădii pe-o singură vioară,
Ea e hrisovul vostru cel dintâi. Pe care ascultând-o a jucat
Al robilor cu saricile, pline Stăpânul, ca un ţap înjunghiat.
De osemintele vărsate-n mine. Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.
Ca să schimbăm, acum, întâia Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
oară Şi izbăveşte-ncet pedepsitor
Sapa-n condei şi brazda-n Odrasla vie-a crimei tuturor.
călimară E-ndreptăţirea ramurei obscure
Bătrânii au adunat, printre Ieşită la lumină din pădure
plăvani, Şi dând în vârf, ca un ciorchin de
Sudoarea muncii sutelor de ani. negi
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru Rodul durerii de vecii întregi.
vite
Eu am ivit cuvinte potrivite Întinsă leneşă pe canapea,
Şi leagăne urmaşilor stăpâni. Domniţa suferă în cartea mea.
Şi, frământate mii de săptămâni Slovă de foc şi slovă făurită
Le-am prefăcut în versuri şi-n Îmerechiate-n carte se mărită,
icoane, Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte.
Făcui din zdrenţe muguri şi Robul a scris-o, Domnul o citeşte,
coroane. Făr-a cunoaşte ca-n adâncul ei
Veninul strâns l-am preschimbat în Zace mania bunilor mei.”
miere,
1. Identifică două teme/ motive literare prezente în textul poetic

2. Transcrie o inversiune din textul dat
3. Identifică două mărci lexico – gramaticale ale prezenţei eului liric în textul dat.
4. Prezintă semnificaţia metaforelor „condei” şi „călimară”
5. Explică sensul sintagmei „cuvinte potrivite”, în contextul poetic.
6. Comentează versul „Făcui din zdrenţe muguri şi coroane”.
7. Reliefează prezenţa paralelismului sintactic în text.
8. Precizează semnificaţiile utilizării verbelor la perfectul compus.
9. Comentează, în 6 rânduri, semnificaţia versurilor: „Am luat cenuşa morţilor din vatră/Şi am
făcut-o Dumnezeu de piatră,/Hotar înalt, cu două lumi pe poale,/ Păzind în piscul datoriei tale.”
10. Comentează semnificaţia titlului în raport cu textul poetic.
39
II. Realizează un eseu în care să demonstrezi că poezia Testament de Tudor Arghezi este o
artă poetică.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele aspecte:
Prezentarea conceptului de artă poetică şi a concepţiei lui Tudor Arghezi despre valoarea
estetică a poeziei şi despre rolul poetului.
Explicarea semnificaţiei titlului poeziei.
Prezentarea compoziţiei poeziei.
Comentarea unor imagini artistice reprezentative pentru ilustrarea temei eseului.
Relevarea unor elemente înnoitoare ale limbajului poetic, care se regăsesc în text.
VARIANTA II
Pornind de la versurile poeziei, redactaţi răspunsuri pentru următoarele întrebări:

1. Explicaţi titlul poeziei, ţinând cont de faptul că acest termen mai apare în literatura
română la Ienăchiţă Văcărescu: ”Urmaşilor mei Văcăreşti/ Las vouă moştenire:/
Creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire”
2. Precizaţi care este motivul literar în jurul căruia se fixează structura poeziei. Demonstraţi
că acesta reprezintă un motiv de recurenţă al textului.
3. Raportându-vă la primele două strofe ale textului, transcrieţi mărcile subiectivităţii,
precizând apoi cine este destinatarul mesajului poetic.
4. Interpretaţi incipitul poeziei ţinând cont de următoarele aspecte: ce fel de ton se
utilizează (solemn sau familiar) şi care este atitudinea eului liric?
5. În fiecare strofă a poeziei există o metaforă a cărţii, identific-o apoi oferă o definiţie a
poeziei.
6. Precizează rolul antitezelor din strofa a treia a textului.
7. Selectaţi o imagine artistică deosebită. Oferiţi o interpretare pentru alegerea făcută.
8. Argumentează că poezia Testament face parte din categoria artelor poetice moderne.
9. Comentează în 6 – 10 rânduri strofa finală a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre
ideea poetică şi mijloacele artistice.
VARIANTA III
1. Prezentaţi estetica urâtului aşa cum reiese din versurile argheziene 0,5 p
2. Analizaţi secvenţele textului, rezumând ideea poetică a fiecăruia0,5 p
3. Comentaţi semnificaţia titlului 1punct
4. Cometaţi semnificaţia sintagmele “cuvinte potrivite”, “slova de foc”, “slova făurită”,
“Hrisovul vostru cel dintâi” 1 punct
5. Identificaţi tema textului 1 punct
6. Rezumaţi crezul artistic al poetului 1 punct
7. Identificaţi în text patru figuri de stil diferite 1 punct
8. Arghezi se consideră în poezie un depozitar al experineţei înaintaşilor. Care sunt versurile
care conduc la această idee. 1 punct
9. Descoperiţi în text mărcile eului liric. 1 punct
10. Precizaţi trăsăturile curentului literar în care se încadrează textul poetic 1 punct
40
VII. MODERNISMUL – LUCIAN BLAGA
Citiţi cu atenţie următoarele informaţii legate de opera lui Lucian Blaga:

În poezia lui Lucian Blaga se disting trei mari etape ale creaţiei, care pot fi reduse la trei
termeni: ascensiune - cădere – echilibru.
La început poezia lui se apropie de expresionism. Volumele de versuri Poemele luminii
(1919) şi Paşii profetului (1921) au ca element central metafora luminii, care devine act al
cunoaşterii umane. Iubirea este un mod de comunicare cu universul.
Tristeţea metafizică o regăsim în volumul În marea trecere (1924), apoi în Laudă somnului
(1929), aceasta e dată de conflictul sufletului uman care nu poate trăi veşnic în starea de fericire
nepăsătoare. Viaţa devine alunecare spre moarte. Se remarcă în volumul Laudă somnului dorul de
revenire la vârsta primordială, la începuturi.
Volumele La cumpăna apelor (1933) şi La curţile dorului (1938) evocă satul românesc,
unde este încă posibil miracolul, satul este mitizat, îşi găseşte locul într-un spaţiu cosmic unde este
realizabil magicul.
Volumul Nebănuitele trepte (1943) marchează miticul.
În opera sa filozofică, Lucian Blaga consideră că misterul nu poate fi revelat (dezvăluit,
descoperit, explicat) pentru că Marele Anonim (Dumnezeu, Divinitatea) îşi apără tainele prin
impunerea (stabilirea) unei bariere, ce poartă numele de Cenzură transcendentă şi care are rolul de a
împiedica o cunoaştere totală. Unele raţiuni determină existenţa acestei cenzuri:
a. Dacă fiecare din noi am putea cunoaşte totul, adică am avea acces la o cunoaştere absolută,
cu alte cuvinte, am stăpâni misterul, atunci am fi condamnaţi la o stagnare, o oprire din
evoluţie
b. Faptul că nu mai evoluăm ar marca un dezechilibru interior
c. În momentul în care omul cunoaşte absolutul, detronează Divinitatea, deoarece îi anulează
atotputernicia
Pentru Blaga cunoaşterea poate să fie de două feluri, astfel:
Paradisiacă sau logică, raţională, care explică misterul, se revarsă asupra obiectului cunoaşterii şi
nu-l depăşeşte, vrând să lumineze misterul, pe care apoi îl reduce. Acesta numeşte lucrurile spre a le
cunoaşte.
Luciferică, poetică, intuitivă, care are rolul de adâncire a misterului, sporirea lui. Acest tip de
cunoaştere problematizează, producând în interiorul obiectului o criză, care-l descompune în ceea
ce se arată şi ceea ce se ascunde
Elemente moderniste în poezia lui Blaga:
subiectivismul în viziunea asupra lumii
intelectualizarea emoţiei
influenţele expresioniste
orfismul (lumea – cântătoare, trăirea – cântec)
imagismul puternic
metaforismul
înnoiri prozodice: versul liber
Ex. 1. Răspunde la următoarele întrebări, având ca suport informaţia oferită:
Care este curentul literar de care se apropie poezia lui Blaga?……………….............................…….
Lumina devine act al cunoaşterii …….................................................................................................
Ce volum este publicat în anul 1943? …….......................................................................................…
Lumina este act al cunoaşterii …….......................................................................................................
Ce se întâmplă cu omul dacă are acces la absolut, mai poate evolua? …....................................……..
Oferă un sinonim pentru scară, termen regăsit în numele unui volum de versuri ................................
Cum se mai numeşte cunoaşterea paradisiacă, logică ....................................................................…..
Identificaţi verbul din paragraful subliniat referitor la modul în care Divinitatea îţi apără tainele
............................................................................................................................................................
Precizaţi în ce sunt grupate poeziile ...................................................................................................
41
Care este curentul literar de care se apropie poezia lui Blaga? .............................................................
Care este substantivul din numele volumului Laudă ............................................................................
Oferiţi un sinonim pentru termenul lumina ..........................................................................................
Blaga vorbeşte de două tipuri de ...........................................................................................................
Unde precizează Blaga noţiunile de mister şi revelaţie a acestuia? ......................................................
Oferiţi un sinonim pentru cunoaşterea logică, paradisiacă ....................................................................
Daţi un sinonim pentru lumea văzută ca un cântec ...............................................................................
Precizaţi numele volumului de versuri publicat în 1929 .......................................................................
Completaţi titlul volumului La cumpăna ..............................................................................................
Completaţi titlul volumului La curţile ...................................................................................................
Spre ce curent vine poezia lui Blaga? ....................................................................................................
În ce curent literar încadrăm poezia lui Blaga? .....................................................................................
Precizaţi un element modernist în poezia blagiană care să facă referire la emoţie ...............................
Precizaţi numele volumului publicat în 1943 .......................................................................................
Oferiţi un sinonim pentru lume .............................................................................................................
Precizaţi numele volumului publicat în 1943 ........................................................................................
Precizaţi numele volumului publicat în 1924 ........................................................................................
Completaţi titlul volumului La cumpăna ..............................................................................................
Iubirea devine un mod de comunicare cu .............................................................................................
Ex. 2. Notaţi iniţiala de la fiecare răspuns, de la întrebările de mai sus. Veţi afla titlul poeziei ce
urmează să-l studiem .............................................................................................................................
42
TITLUL POEZEI
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii23
Lucian Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i ne-nţeles
se schimbă-n ne-nţelesuri şi mai mari
sub ochii mei -
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte
Ex. 1. Identificaţi în titlul poeziei o marcă a eului liric. Precizaţi care este rolul acestuia
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 2. Precizaţi care este verbul din titlul poeziei. Ce valoare are acesta şi care este semnificaţia lui?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Precizaţi ce figură de stil există în sintagma „corola de minuni a lumii”, interpretaţi apoi
această sintagmă
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ex. 4. Precizaţi unde mai întâlnim titlul în textul poeziei. Oferiţi o explicaţie pentru această reluare
a titlului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
23
Poezia deschide volumul de debut Poemele luminii (1919)
43
……………………………………………………………………………………………
Ex. 5. Lecturaţi tot textul poeziei şi identificaţi versurile care au rol de a întregii titlul textului
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Plecând de la ideile identificate în titlul textului precizaţi spre ce tip de cunoaştere înclină
versurile date.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Ex. 7. Încercaţi să oferiţi un răspuns pentru tema poeziei, plecând de la titlu.

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 8. Menţionaţi ce tip de lirism întâlnim în text?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 9. Deoarece textul poeziei marchează atitudinea poetului faţă de cunoaştere, textul este o artă
poetică. Precizaţi care este rolul poetului, plecând de la text şi rolul poeziei:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Temă portofoliu: Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o artă poetică. Arată care
sunt argumentele tale pentru a susţine această afirmaţie
44
STRUCTURA POEZIEI
Lucian Blaga
şi nu ucid
în calea mea
Lumina altora
dar eu,
sub ochii mei -
căci eu iubesc
Ex. 1 Precizaţi cum este structurată poezia? Trasaţi linii pentru a delimita textul poetic.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Ex. 2. Precizaţi care este ideea centrală din prima parte a textului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................ ...
Ex. 3. Identificaţi verbele din prima secvenţă a textului. Precizaţi la ce formă sunt şi care este rolul
acestora?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 4. Numiţi ideea din cea de-a doua secvenţă:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 5. Tot în această secvenţă întâlnim o amplă figură de stil: „şi-ntocmai cum cu razele ei albe
luna /nu micşorează, ci tremurătoare/ măreşte şi mai tare taina nopţii,/aşa îmbogăţesc şi eu
întunecata zare /cu largi fiori de sfânt mister/şi tot ce-i ne-nţeles/se schimbă-n ne-nţelesuri şi mai
45
mari/sub ochii mei”, numiţi-o, apoi interpretaţi versurile.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Această parte a textului este concentrată în jurul unor opoziţii, identificaţi şi notaţi termenii
(verbele specifice) acestei opoziţii în următorul tabel:
Eu - „lumina mea” Alţii – „lumina altora”
Ex. 7. Dacă termenii sunt în opoziţie, precizaţi ce figură de stil întâlnim aici. Argumentaţi
răspunsul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 8. Precizaţi care este ideea identificată în ultima secvenţă a textului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 9. Elementele de recurenţă sunt elementele care se repetă, identificaţi termenii care se repetă
în textul poetic apoi propuneţi o interpretare pentru aceştia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Realizaţi un „desen” al textului, în care să inseraţi următorii termeni: cenzură
transcendentă, corola de minuni, cunoaştere luciferică, cunoaştere paradisiacă, flori, ochi, buze,
morminte.
46
NIVELURILE TEXTULUI POETIC
Ex. 1. Precizaţi de câte ori se repetă pronumele personal „eu”, oferiţi o interpretare a acestei
repetiţii.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 2. Extrageţi verbele din text, precizaţi la ce timp sunt verbele şi care este rolul acestora
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Motivează forma de plural a adjectivului nehotărât „altora”, în opoziţie cu adjectivul posesiv
„mea”, specific eului liric
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 4. Extrage din text determinanţii substantivului „lumina”, precizează rolul acestora.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ex. 5. În centrul poeziei întâlnim conjuncţia adversativă „dar”, precizaţi rolul acesteia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 6. Identificaţi în textul poeziei termenii care se înscriu în câmpul semantic al misterului
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 7. Identificaţi în text următoarele figuri de stil:
metaforă ........................................
comparaţie .....................................
enumeraţie ........................................
Ex. 8. Numiţi două elemente de prozodie în text (număr de versuri, măsură, strofe, ritm)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Alcătuieşte un text argumentativ despre cunoaşterea poetică, plecând de la
afirmaţia lui Lucian Blaga: „Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister nu e să-l
lămurim, ci să-l adâncim aşa de mult, încât să-l prefacem într-un mister şi mai m
47
RECAPITULARE POEZIE
Realizaţi un poster în care să ilustraţi elementele specifice textului poetic studiat, ţinând cont
de cerinţele precizate.
“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid
în calea mea
Lumina altora
dar eu,
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”
(L Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)
Cerinţe:
Date despre autor şi opera sa: informaţii generale despre Lucian Blaga
Informaţii despre poezia Eu nu strives corolla de minuni a lumii – anul şi locul apariţiei
Titlul
semnificaţia acestuia
Tema şi motive
Numărul de strofe, ce fel de strofe sunt?
Numărul secvenţelor poetice
Expresivitatea
Redată prin figuri de stil (identificaţi două figure de stil diferite)
48
Produs final – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L Blaga
Date despre autor şi opera sa: informaţii generale despre Lucian Blaga: Lucian Blaga se naşte în 9
mai 1895 în satul Lancrăm
Informaţii despre poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – anul şi locul apariţiei: Poezia
deschide volumul Poemele luminii, este o poezie program, o “ars poetica”; este o meditaţie
asupra cunoaşterii marilor taine ale Universului şi ilustrează conceptele filozofice
Titlul
semnificaţia acestuia: un enunţ exprimând atitudinea poetică, nevoia autodefinirii în raport cu
ceilalţi, specific unui volum de debut
Conţine o metaforă revelatorie semnalând cunoaşterea luciferică
Tema şi motive
este unitatea minimală care exprimă la nivel particular tema): Condiţia creatorului
Motive ce susţin această temă: flori, ochi, buze, morminte
Numărul de strofe, ce fel de strofe sunt? Vers liber, ingambament
Numărul secvenţelor poetice: Trei secvenţe poetice: condiţia poetului, opoziţia eu – ceilalţi,
motivarea crezului poetic prin iubire
Expresivitatea
Redată prin figuri de stil (identificaţi două figure de stil diferite): Concentraţia metaforică
49
TEST VERIFICARE EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII DE LUCIAN
BLAGA
I. Citeşte cu atenţie textul, apoi răspunde cerinţelor formulate:Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii
şi nu ucid
în calea mea
Lumina altora
dar eu,
sub ochii mei -
căci eu iubesc
1. Identifică două teme/ motive literare prezente în textul poetic

2. Evidenţiază trăsăturile lirismului subiectiv prin raportare la textul poetic dat.
3. Identifică secvenţele textului liric.
4. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat.
5. Explică sensul artistic al utilizării antitezei ”eu” - „alţii”.
6. Comentează sintagma „lumina mea”.
7. Identifică doi termeni din câmpul semantic la naturii.
8. Precizează semnificaţiile utilizării enumeraţiei în textul poetic dat.
9. Argumentează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la curentul
literar modernism.
10. Comentează semnificaţia titlului în raport cu textul poetic.
II. Conform filozofiei lui Blaga „misterul” este un „suprem unghi de vedere”şi devine punct de
plecare al unei noi metafizici. Citeşte în volumul Trilogia cunoaşterii argumentaţia filozofului
referitoare la mister şi notează aceste aspecte.
50
4. MODERNISMUL – ION BARBU
RIGA CRYPTO ŞI LAPONA ENIGEL24, ION BARBU
SEMNIFICAŢIA TITLULUI
Ex. 1. Plecând de la titlul textului, redactaţi un text, în care să inseraţi termenii: riga (rege), lapona
(fiinţă ce trăieşte la Polul Nord), şi. Citiţi apoi textul în faţa clasei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................…………
……..…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………................
....................................................................................................................................
Ex. 2 . Care este câmpul semantic dominant în textele redactate de voi?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 3. Precizaţi ce alte titluri cunoaşteţi formulate în acest fel?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 4. Propuneţi un scenariu pentru textul ce urmează să-l studiem.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................
Ex. 5. Citiţi cu atenţie textul poeziei:
“Menestrel trist, mai aburit

Ca vinul vechi ciocnit la nuntă,
De cuscrul mare dăruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,
Mult îndărătnic menestrel,

Un cântec larg tot mai încearcă,
Zi-mi de lapona Enigel
Şi Crypto, regele-ciupearcă!
- Nuntaş fruntaş!
Ospăţul tău limba mi-a fript-o,
Dar, cântecul, tot zice-l-aş,
Cu Enigel şi riga Crypto.
- Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o vară;
Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
La spartul nunţii, în cămară.
24
Poezia aparţine ciclului Uvedenrode din volumul Joc secund (1930)
51
*
Des cercetat de pădureţi
În pat de râu şi-n humă unsă,
Împărăţea peste bureţi
Crai Crypto, inimă ascunsă,
La vecinic tron, de rouă parcă!

Dar printre ei bârfeau bureţii
De-o vrăjitoare mânătarcă,
De la fântâna tinereţii.
Şi răi ghioci şi toporaşi

Din gropi ieşeau să-l ocărască,
Sterp îl făceau şi nărăvaş,
Că nu voia să înflorească.
În ţări de gheaţă urgisită,

Pe-acelaşi timp trăia cu el,
Laponă mică, liniştită,
Cu piei, pre nume Enigel.
De la iernat, la păşunat,
În noul an, să-şi ducă renii,
Prin aer ud, tot mai la sud,
Ea poposi pe muşchiul crud
La Crypto, mirele poienii.
Pe trei covoare de răcoare

Lin adormi, torcând verdeaţă:
Când lângă sân, un rigă spân,
Cu eunucul lui bătrân,
Veni s-o-mbie, cu dulceaţă:
- Enigel, Enigel,
Ţi-am adus dulceaţă, iacă.
Uite fragi, ţie dragi,
Ia-i şi toarnă-i în puiacă.
- Rigă spân, de la sân,

Mulţumesc Dumitale.
Eu mă duc să culeg
Fragii fragezi, mai la vale.
-Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Dacă pleci să culegi,
Începi, rogu-te, cu mine.
-Te-aş culege, rigă blând...

Zorile încep să joace
Şi eşti umed şi plăpând:
52
Teamă mi-e, te frângi curând,
Lasă. - Aşteaptă de te coace.
-Să mă coc, Enigel,

Mult aş vrea, dar vezi, de soare,
Visuri sute, de măcel,
Mă despart. E roşu, mare,
Pete are fel de fel;
Lasă-l, uită-l, Enigel,
În somn fraged şi răcoare.
- Rigă Crypto, rigă Crypto,

Ca o lamă de blestem
Vorba-n inimă-ai înfipt-o!
Eu de umbră mult mă tem,
Că dacă-n iarnă sunt făcută,

Şi ursul alb mi-e vărul drept,
Din umbra deasă, desfăcută,
Mă-nchin la soarele-nţelept.
La lămpi de gheaţă, supt zăpezi,

Tot polul meu un vis visează.
Greu taler scump cu margini verzi
De aur, visu-i cercetează.
Mă-nchin la soarele-nţelept,
Că sufletu-i fântână-n piept,
Şi roata albă mi-e stăpână,
Ce zace-n sufletul-fântână.
La soare, roata se măreşte;

La umbră, numai carnea creşte
Şi somn e carnea, se dezumflă,
Dar vânt şi umbră iar o umflă...
Frumos vorbi şi subţirel

Lapona dreaptă, Enigel,
Dar timpul, vezi, nu adăsta,
Iar soarele acuma sta
Svârlit în sus, ca un inel.
- Plângi, preacuminte Enigel!

Lui Crypto, regele-ciupearcă.
Lumina iute cum să-i placă?
El se desface uşurel
De Enigel,
De partea umbrei moi, să treacă...
Dar soarele, aprins inel,

Se oglindi adânc în el;
De zece ori, fără sfială,
53
Se oglindi în pielea-i cheală.
Şi sucul dulce înăcreşte!

Ascunsa-i inimă plesneşte,
Spre zece vii peceţi de semn,
Venin şi roşu untdelemn
Mustesc din funduri de blestem;
Că-i greu mult soare să îndure

Ciupearcă crudă de pădure,
Că sufletul nu e fântână
Decât la om, fiară bătrână,
Iar la făptură mai firavă
Pahar e gândul, cu otravă,
Ca la nebunul rigă Crypto,

Ce focul inima i-a fript-o,
De a rămas să rătăcească
Cu altă faţă, mai crăiască:
Cu Laurul-Balaurul,
Să toarne-n lume aurul,
Să-l toace, gol la drum să iasă,
Cu măsălariţa-mireasă,
Să-i ţie de împărăteasă.”
Ex. 6. Precizaţi elementele comune dintre textul poeziei şi scenariul vostru.
........................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Ex. 7. Precizaţi care este tema textului:
................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Ex. 8 Din punctul de vedere al speciei, textul se încadrează în baladă, dar răstoarnă conceptul
tradiţional, devenind un poem de cunoaştere şi poem alegoric. Oferiţi o explicaţie pentru aceste
două concepte:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Citeşte aventura regelui Lear de Wiliam Shakespeare, rezumă această „poveste”
54
STRUCTURA TEXTULUI
Ex. 1. Citiţi primele patru strofe ale baladei. Precizaţi despre ce este vorba.
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Ex. 2. Tot în primele strofe, identificaţi elementele spaţio temporale

element spaţial .......................................
element temporal ...................................
Ex. 3. Precizaţi care este atmosfera de la nuntă
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Ex. 4. Interpretează modul diferit de rostire a „poveştii” de către menestrel

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Ex. 5. Precizaţi care este câmpul semantic dominant în aceste strofe, identificaţi termenii din acest
câmp semantic.
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Primele patru strofe au rol de prolog, fixând în acelaşi timp şi rama povestirii, realizată de
menestrel, identifică termenii care contribuie la realizarea portretului acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 7. Partea a II -a reprezintă nunta povestită. Realizează o rezumare a acestei părţi, după
următoarele indicaţii:
Grupa 1: Portretul şi împărăţia rigăi Crypto (str 5 -7)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
55
Grupa 2: Portretul şi locurile natale ale laponei (str 8 – 9)
................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.........…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Grupa 3: Întâlnirea dintre cei doi (str 10)

................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
........……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Grupa 4: Cele trei chemări ale rigăi (str 11 – 15)

................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Grupa 5: Răspunsul laponei şi refuzurile (str 16 – 20)

................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Grupa 6: Încheierea întâlnirii (str 21 – 22)

................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.......……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Grupa 7: Pedeapsa rigăi şi finalul (str 23 – 27)

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 8. Deoarece textul este o creaţie epico – lirică, balada conţine etapele unei acţiuni, identifică
situaţia iniţială, intriga, punctul culminant şi deznodământul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................……
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Temă portofoliu: Oferă un alt final textului, apoi prezintă semnificaţia pe care i-o dai tu.
56
SEMNIFICAŢIA VISULUI
Pe trei covoare de răcoare
Lin adormi, torcând verdeaţă:
Când lângă sân, un rigă spân,
Cu eunucul lui bătrân,
Veni s-o-mbie, cu dulceaţă:
- Enigel, Enigel,
Ţi-am adus dulceaţă, iacă.
Uite fragi, ţie dragi,
Ia-i şi toarnă-i în puiacă.
- Rigă spân, de la sân,

Mulţumesc Dumitale.
Eu mă duc să culeg
Fragii fragezi, mai la vale.
-Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Dacă pleci să culegi,
Începi, rogu-te, cu mine.
-Te-aş culege, rigă blând...

Zorile încep să joace
Şi eşti umed şi plăpând:
Teamă mi-e, te frângi curând,
Lasă. - Aşteaptă de te coace.
-Să mă coc, Enigel,

Mult aş vrea, dar vezi, de soare,
Visuri sute, de măcel,
Mă despart. E roşu, mare,
Pete are fel de fel;
Lasă-l, uită-l, Enigel,
În somn fraged şi răcoare.
Ex. 1 Precizează spatiul în care are loc întalnirea dintre cei doi, ajutându-te de un dicţionar de
simboluri, identifiă semnificaţiile acestuia
…............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 2. Identifică, în replicile rigăi, motivele literare care se constituie în simboluri ale dragostei şi
precizează sensurile lor
…............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Interpretează motivul soarelui, raportându-te la destinul personajelor şi găseşte corelaţii,
ajutându-te de un dicţionar de simboluri
…............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
57
................................................................................................................................................
Ex. 4. Lapona, fiinţă a nordului întunecat, aspiră spre lumină. Comentează imaginea soarelui
descris de Enigel ca „taler scump, cu margini verzi, de aur”
…............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................…………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………........
Ex. 5. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia îndemnului adresat rigăi Crypto de către laponă:
„Aşteaptă de te coace”.
…............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................…
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Ex 6. Ca şi în Luceafărul lui Eminescu, legătura dintre cele două lumi are loc în vis. Precizaţi de ce
este posibilă povestea de iubire în vis?
…............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Temă portofoliu: Scrie un eseu argumentativ în care să pleci de la afirmaţia lui Nicolae
Manolescu, în legătură cu faptul că balada este un Luceafăr cu rolurile inversate. Pentru
realizarea eseului trebuie să pleci de la ideea că în poemul eminescian fiinţa inferioară (fata de
împărat) este cea care aspiră spre înălţimi, în timp de în baladă chemarea vine din lumea increatului.
58
MITURILE FUNDAMENTALE REGĂSITE ÎN BALADA LUI ION BARBU
Miturile fundamentale întâlnite în baladă sunt de origine greacă, ele sunt: al soarelui, al nunţii şi al
oglinzii.
Ex. 1 Daţi un sinonim contextual pentru soare, argumentaţi alegerea făcută
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 2. Care este semnificaţia substantivului nuntă, folosiţi un dicţionar de simboluri pentru mai
multe informaţii
................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Oferiţi o interpretare pentru termenul oglindă, identificaţi în text pasajele în care îl întâlnim.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ex. 4. Drumul realizat de laponă de la Polul Nord spre sud primeşte semnificaţie iniţiatică,
identificaţi versurile care marchează drumul, apoi interpretaţi-le.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Ex. 5. Popasul realizat de laponă reprezintă o probă, cum depăşeşte lapona această probă?
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. În poezia Ritmuri pentru nunţile necesare, Barbu surprinde mişcarea sufletului prin trei
trepte cosmice, numite trepte ale iniţieri, care duc la desăvârşirea spirituală. Traseul ajunge în cercul
Venerei (iubirea), apoi în cercul lui Mercur (al intelectului), iar adevărata iniţiere are loc prin unirea
trupului cu sufletul. Identificaţi, plecând de la această interpretare care este aspiraţia laponei şi care
este cea a rigăi.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 7. Plecând de la cele analizate mai sus, propune o temă pentru baladă.
............................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Doamna şi licornul este o carte scrisă de Tracy Chevalier şi surprinde modul
seducerii licornului de către doamnă. Plecând de la această istorisire dar şi altele cunoscute de tine,
comentează iubirea imposibilă dintre riga Crypto şi lapona Enigel.
59
RECAPITULARE POEZIE
Completaţi tabelul ataşat ţinând cont de textul poeziei dat.
Menestrel trist, mai aburit Pe trei covoare de răcoare De aur, visu-i cercetează.
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, Lin adormi, torcând verdeaţă:
De cuscrul mare dăruit Când lângă sân, un rigă spân, Mă-nchin la soarele-nţelept,
Cu pungi, panglici, beteli cu Cu eunucul lui bătrân, Că sufletu-i fântână-n piept,
funtă, Veni s-o-mbie, cu dulceaţă: Şi roata albă mi-e stăpână,
Ce zace-n sufletul-fântână.
Mult îndărătnic menestrel, - Enigel, Enigel,
Un cântec larg tot mai încearcă, Ţi-am adus dulceaţă, iacă. La soare, roata se măreşte;
Zi-mi de lapona Enigel Uite fragi, ţie dragi, La umbră, numai carnea creşte
Şi Crypto, regele-ciupearcă! Ia-i şi toarnă-i în puiacă. Şi somn e carnea, se dezumflă,
Dar vânt şi umbră iar o umflă...
- Nuntaş fruntaş! - Rigă spân, de la sân,
Ospăţul tău limba mi-a fript-o, Mulţumesc Dumitale. Frumos vorbi şi subţirel
Dar, cântecul, tot zice-l-aş, Eu mă duc să culeg Lapona dreaptă, Enigel,
Cu Enigel şi riga Crypto. Fragii fragezi, mai la vale. Dar timpul, vezi, nu adăsta,
Iar soarele acuma sta
- Zi-l menestrel! -Enigel, Enigel, Svârlit în sus, ca un inel.
Cu foc l-ai zis acum o vară; Scade noaptea, ies lumine,
Azi zi-mi-l strâns, încetinel, Dacă pleci să culegi, - Plângi, preacuminte Enigel!
La spartul nunţii, în cămară. Începi, rogu-te, cu mine. Lui Crypto, regele-ciupearcă.
Lumina iute cum să-i placă?
* -Te-aş culege, rigă blând... El se desface uşurel
Zorile încep să joace De Enigel,
Des cercetat de pădureţi Şi eşti umed şi plăpând: De partea umbrei moi, să
În pat de râu şi-n humă unsă, Teamă mi-e, te frângi curând, treacă...
Împărăţea peste bureţi Lasă. - Aşteaptă de te coace.
Crai Crypto, inimă ascunsă, Dar soarele, aprins inel,
-Să mă coc, Enigel, Se oglindi adânc în el;
La vecinic tron, de rouă parcă! Mult aş vrea, dar vezi, de soare, De zece ori, fără sfială,
Dar printre ei bârfeau bureţii Visuri sute, de măcel, Se oglindi în pielea-i cheală.
De-o vrăjitoare mânătarcă, Mă despart. E roşu, mare,
De la fântâna tinereţii. Pete are fel de fel; Şi sucul dulce înăcreşte!
Lasă-l, uită-l, Enigel, Ascunsa-i inimă plesneşte,
Şi răi ghioci şi toporaşi În somn fraged şi răcoare. Spre zece vii peceţi de semn,
Din gropi ieşeau să-l ocărască, Venin şi roşu untdelemn
Sterp îl făceau şi nărăvaş, - Rigă Crypto, rigă Crypto, Mustesc din funduri de blestem;
Că nu voia să înflorească. Ca o lamă de blestem
Vorba-n inimă-ai înfipt-o! Că-i greu mult soare să îndure
În ţări de gheaţă urgisită, Eu de umbră mult mă tem, Ciupearcă crudă de pădure,
Pe-acelaşi timp trăia cu el, Că sufletul nu e fântână
Laponă mică, liniştită, Că dacă-n iarnă sunt făcută, Decât la om, fiară bătrână,
Cu piei, pre nume Enigel. Şi ursul alb mi-e vărul drept, Iar la făptură mai firavă
Din umbra deasă, desfăcută, Pahar e gândul, cu otravă,
De la iernat, la păşunat, Mă-nchin la soarele-nţelept.
În noul an, să-şi ducă renii, Ca la nebunul rigă Crypto,
Prin aer ud, tot mai la sud, La lămpi de gheaţă, supt zăpezi, Ce focul inima i-a fript-o,
Ea poposi pe muşchiul crud Tot polul meu un vis visează. De a rămas să rătăcească
La Crypto, mirele poienii. Greu taler scump cu margini Cu altă faţă, mai crăiască:
verzi
60
Cu Laurul-Balaurul, Cu măsălariţa-mireasă, Barbu)
Să toarne-n lume aurul, Să-i ţie de împărăteasă.
Să-l toace, gol la drum să iasă, (Riga Crypto şi lapona Enigel, I
Cerinţe:
Date despre autor şi opera sa: informaţii generale despre Ion Barbu
Informaţii despre poezia Riga Crypto şi lapona Enigel – anul şi locul apariţiei
Titlul
Interpretaţi titlul poeziei:
Cele două personaje ale cuplului
Semnificaţia numelor
Tema şi motive
Tehnica folosită
Structura: cele două părţi
Subiectul:
Ce se prezintă?
Cine sunt personajele?
Unde se întâlnesc personajele?
Ce îi cere riga laponei?
Incipitul:
Care sunt strofele care trimit la incipit?
Cum sunt realizate acestea?
Ce tehnică narativă se foloseşte?
Finalul:
Ce se întâmplă cu personajele?
Se poate vorbi de naşterea unei legende?
Expresivitatea
Redată prin figuri de stil (identificaţi două figuri de stil diferite)
61
Produsul finit – Riga Crypto şi lapona Enigel, I Barbu
Date despre autor şi opera sa: informaţii generale despre Ion Barbu: Se naşte la Câmpulung -
Muscel, pe numele său: Dan Barbilian (preia numele bunicului ca pseudonim literar), este
poet şi matematician
Informaţii despre poezia Riga Crypto şi lapona Enigel – anul şi locul apariţiei: Face parte din
ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund
Titlul : Cele două personaje ale cuplului: Crypto şi Enigel, nume ce aparţin unor regnuri
diferite
Semnificaţia numelor ; Crypto – ascuns, secret, este craiul ciupercilor. Numele său e
predestinate ce trimite la închidere, la izolare; Enigel – înger, aspiră spre o lume solară
Tema şi motive
este unitatea minimală care exprimă la nivel particular tema): Iubire imposibilă – drama
incompatibilităţii
Tehnica folosită: Povestirea în ramă
Structura: cele două părţi: Prologul şi povestea imposibilei iubiri
Subiectul:
Ce se prezintă? 2 nunţi: reală, consumată şi una povestită, ratată
Cine sunt personajele? Riga Crypto şi lapona Enigel – personaje antitetice
Unde se întâlnesc personajele? Spaţiul oniric
Ce îi cere riga laponei? Să renunţe la drumul ei
Incipitul:
Care sunt strofele care trimit la incipit? 1 - 4
Cum sunt realizate acestea? Prolog
Ce tehnică narativă se foloseşte? Povestirea în ramă
Finalul:
Ce se întâmplă cu personajele? NU se pot nunti
Se poate vorbi de naşterea unei legende? Da, Cea a ciupercilor otrăvitoare
Expresivitatea
Redată prin figuri de stil (identificaţi două figuri de stil diferite)
62
TEST RIGA CRYPTO ŞI LAPONA ENIGEL DE ION BARBU
I. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
„Menestrel trist, mai aburit - Nuntaş fruntaş!
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, Ospăţul tău limba mi-a fript-o,
De cuscrul mare dăruit Dar, cântecul, tot zice-l-aş,
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Cu Enigel şi riga Crypto.
Mult îndărătnic menestrel, - Zi-l menestrel!

Un cântec larg tot mai încearcă, Cu foc l-ai zis acum o vară;
Zi-mi de lapona Enigel Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
Şi Crypto, regele-ciupearcă! La spartul nunţii, în cămară.”
1. Menţionează două trăsături care susţin caracterul de poezie epică al operei din care face
parte fragmentul citat.
2. Precizează o trăsătură a lirismului obiectiv din fragmentul citat.
3. Menţionează tema poemului din care face parte fragmentul citat.
4. Explică rolul prologului în ansamblul poemului
5. Ilustrează conceptul operaţional de povestire în ramă, folosind ca suport textul de mai sus.
6. Explică semnificaţia nunţii în poemul lui Ion Barbu (precizează câte sunt, care este legătura
dintre ele şi ce le diferenţiază, oferă o interpretare simbolică conceptului cerut).
7. Transcrie din fragmentul de text dat o comparaţie şi o enumeraţie.
8. Comentează versurile date, prin evidenţierea relaţiei dintre ideile poetice şi mijloacele
artistice.
9. Explică semnificaţia titlului Riga Crypto şi lapona Enigel de Ion Barbu
10. Argumentează, prin evidenţierea a două trăsături, apartenenţa textului la curentul literar
modernism.
II. Exprimă-ţi opinia, într-un text de maximum 15 rânduri, despre valabilitatea opiniei lui N.
Manolescu despre poemul Riga Crypto şi lapona Enigel, considerat un Luceafăr întors:
„Eminesciană e şi tema din Riga Crypto şi lapona Enigel, care e un luceafăr cu rolurile inversate şi
într-un decor de-o nebănuită noutate.” (N. Manolescu, Poetica lui Ion Barbu în vol. Lecturi infidele)
63
5. TRADIŢIONALISMUL VASILE VOICULESCU
TITLUL În grădina Ghetsemeani
Ex. 1. Plecând de la sintagma „În grădina Ghetsemani” realizaţi un scenariu al textului poetic.
Insistaţi pe semnificaţia termenului „grădina”25 şi ţineţi cont de semnificaţia substantivului propriu
„Ghetsemani”.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2 Încercaţi să descrieţi ceea ce vedeţi în imaginea alăturată:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 3 Precizaţi ce fel de sursă de inspiraţie foloseşte V Voiculescu?

..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
25
Grădină – este simbolul Raiului pământesc, al Cosmosului al cărui centru este, al Paradisului celest pe care îl
întruchipează, al stărilor spirituale care corespund şederilor în paradis.
64
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex 4. Citiţi cu atenţie următorul paragraf, care termeni credeţi că pot fi extraşi pentru a construi
textul poetic?
„Şi când a sosit în acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă ca să nu intraţi în ispită! Şi El s-a depărtat de la ei
ca la o aruncătură de piatră şi îngenunchind se ruga, zicând: Părinte, de voieşti treacă de la Mine
acest pahar... Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă!... Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L
întărea. Iar El, fiind în chin de moarte mai stăruitor se rugă. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picuri de
sânge care picurau pe pământ. Şi ridicându-se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi i-a aflat
adormiţi de întristare” (Luca 22, 40 – 46)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5 Poezia surprinde zbuciumul interior al altcuiva, deci nu sunt sentimente proprii, în ce tip de
lirism o încadrăm?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 6. După cele analizate mai sus, propuneţi o temă poeziei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Plecând de la Evangheliile după Matei 26, 36 – 46; Marcu 14, 32 – 41 şi Luca 22,
40 – 46 identificaţi elementele comune şi cele diferite legate de momentul rugăciunii Mântuitorului
în grădina Ghetsemani.
65
INTERPRETAREA TEXTULUI POETIC
Ex. 1. Plecând de la următorii termeni, scrieţi un text. Timp de lucru 3 minute.
paharul viaţa
sete să fugă
moartea
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 2. Citiţi cu atenţie textul poeziei, apoi notaţi în următorul tabel câte o sintagmă din fiecare
strofă.
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,

Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama26 băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici27 de miere

Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,

Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea28 grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Citat Interpretare/ comentare …................................
Ex. „Isus lupta cu soarta” Versurile marchează incipitul
textului, surprinzând
împotrivirea Omului în faţa
destinului, împotrivire ilustrată
prin verbul „a lupta” la modul
indicativ, timp imperfect,
redând acţiunea văzută în
desfăşurare.
26
Infamă – groaznică, oribilă
27
Sterlici – regionalism, pată de culoare brun – roşie, apoi vânătă, care apare uneori pe pielea oamenilor muribunzi. În
text, sensul e de fărâme, părticele, granule
28
Vraiştea – dezordine, neorânduială
66
Ex. 3. Plecând de la sintagmele menţionate la exerciţiul anterior, alegeţi una din ele, pe care să o
dezvolţi, folosindu-te şi de sugestiile date de colegi.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4. Scrie un text (liric), după următoarea regulă, folosindu-te noţiunile întâlnite în lecţia de azi.
versul 1 1 substantiv
versul 2 2 adjective
versul 3 3 verbe
versul 4 4 cuvinte
versul 5 1 substantiv
Temă portofoliu: Scrie un text de 10 – 15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul
textului transmis sau despre o semnificaţie a textului susţinută prin două argumente distincte.
67
SECVENŢELE POETICE
Grupa 1 – strofa 1
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Ex. 1. Precizaţi ce latură (umană sau divină) a Mântuitorului este regăsită în primul vers.
Argumentaţi.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Identificaţi verbele din strofa dată, ilustraţi apoi ce surprind acestea.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Interpretaţi gestul îngenuncherii şi semnificaţia acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 4. Precizaţi ce figuri de stil întâlnim în versurile marcate şi interpretaţi apoi dispunerea
acestora împreună.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Interpretaţi versul final, surprinzând legătura dintre planul terestru şi cel ceresc.
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
O mâna ne-ndurată, ţinând grozava cupă,
Se coboara-mbiindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
Ex. 1. Interpretaţi versul 1, marcând metafora simbol a poeziei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Identificaţi sintagmele în care este marcată natura umană şi cele în care regăsim natura divină
Natura divină Natura umană
Ex. „sete uriaşă” Ex. „infama băutură”
68
Ex. 3. Precizează ce semnificaţie primesc următoarele sintagme:
„grozava cupă”
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
„infama băutură”
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
„sete uriaşă”
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Ex. 4. În strofa a doua este surprinsă rezistenţa la ispitire care implică suferinţa în plan fiziologic şi
sufletesc, identificaţi versul care marchează acest aspect.
................................................................................................................................................................
În apa ei verzuie jucau sterlici29 de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Ex. 1. Interpretaţi versul 1, marcând interiorizarea, adică trecerea de la lupta cu lumea la lupta cu
sinele.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Un alt aspect întâlnit este jocul aparenţă – esenţă, identificaţi versul care surprinde acest
aspect, apoi interpretaţi-l.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Interpretaţi următoarea imagine artistică: „fălcile-ncleştându-şi”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
29
Sterlici – regionalism, pată de culoare brun – roşie, apoi vânătă, care apare uneori pe pielea oamenilor muribunzi. În
text, sensul e de fărâme, părticele, granule
69
Ex. 4. Oferiţi un sinonim contextual pentru termenul „dulceaţă”
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Interpretaţi versul final, punându-l în legătură cu tema poeziei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea30 grădinii
Şi uliii de seară dau roate după pradă.
Ex. 1. Precizaţi termenii care se referă la spaţiu, apoi precizaţi câmpul semantic dominant.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Identifică în strofa dată o personificare, apoi interpretează semnificaţia a acesteia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Identifică verbele din strofă, precizează la ce timp se află şi care este semnificaţia acestora.
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 4. Identifică în strofa dată o hiperbolă, precizând rolul acesteia
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Interpretează versul final al poeziei, ilustrând semnificaţia acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Exerciţiu comun: Scrieţi trei aspecte care vi s-au părut mai interesante şi pe care le-aţi reţinut din
lecţia de azi.
Temă portofoliu: Scrieţi un text, de 10 – 15 rânduri, în care să prezentaţi lupta dintre cele două
naturi al Mântuitorului în poezia studiată.
30
Vraiştea – dezordine, neorânduială
70
TEST – ÎN GRĂDINA GHETSEMANI, DE V VOICULESCU
I. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, pentru a demonstra înţelegerea
textului:
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul... O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna. Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna. Dar nu voia s-atingă infama băutură.
1. Menţionează sursa de inspiraţie a poeziei şi motivul central preluat.

2. Transcrie, din prima strofă, două sintagme poetice care conţin imagini cromatice.
3. Explică semnificaţia versului: „Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...”
4. Precizează semnificaţia sintagmei poetice „grozava cupă”, în textul dat.
5. Comentează, în maximum 10 rânduri, versurile următoare, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice: „Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă.../Dar nu voia s-atingă infama
băutură.
6. Explică semnificaţia titlului În grădina Ghetsemani de V Voiculescu
7. Identificaţi în textul dat o comparaţie şi o hiperbolă
8. Precizează o temă şi un motiv literar întâlnit în textul dat.
9. Transcrie doi termeni care aparţin câmpului semantic al destinului
10. Argumentează prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la curentul
literar tradiţionalism.31.
II. Scrie un eseu în care să demonstrezi că poezia de mai sus aparţine tradiţionalismului
31
Trăsăturile generale ale tradiţionalismului sunt: valorificarea spiritului naţional, preţuirea mediului rural, ca vatră a
spiritualităţii, refuzul citadinului şi preferinţa pentru descrierea satului, idealizarea universului rural şi a ţăranului
român, determinarea unor surse inepuizabile de inspiraţie, folclorul şi istoria, refuzul influenţelor străine.
71
POEZIA POSTBELICĂ32
6. NEOMODERNISMU – NICHITA STĂNESCU34
33
DE REŢINUT
Neomodernismul presupune:
valorificarea şi reinterpretarea miturilor
subiectivitatea lirismului
inovaţia lexicală
inovaţia prozodică
expresivitatea limbajului
abstractizarea şi intelectualizarea limbajului
spirit ludic şi parodic
Particularităţi ale poeziei neomoderniste cultivate în lirica lui Nichita Stănescu:
poezia contrariază35 aşteptările cititorului
o poetică e existenţei şi a cunoaşterii
lupta sinelui cu sinele; confruntarea dintre creator şi gânditor.
Redefinirea poeticului, lupta cu verbul (necuvintele)
cunoaşterea deplină prin poezie
intelectualismul36
reinterpretarea miturilor
reflecţia filozofică
reprezentarea abstracţiilor în formă concretă
ambiguitatea limbajului
subtilitatea metaforei
insolitul37 imaginilor poetice
32
POSTBÉLIC, -Ă, postbelici, -ce, adj. Privitor la perioada de după un război, care aparţine acestei perioade. – Post1-
+ belic (rar „de război” < lat.).
33
Neomodernismul este un curent literar, apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în jurul anului 1960, se naşte ca
o reacţie împotriva realismului socialist. La nivel estetic, se produce mutaţia de la exteriorizarea la interiorizarea
trăirii, punându-se pe primul plan problematica eului, în jurul căruia se mişcă tot universul. Creaţiile literare stau sub
semnul autenticităţii, autonomiei esteticului, al întoarcerii la poeticitate, eul aspiră la integrarea în fluxul elementelo,
căutând rădăcinile cosmice ale propriei fiinţe.
34
Lirica lui N Stănescu se încadrează în acest curent prin înnoirea limbajului poetic, utilizarea metaforelor şi prin
inovaţia prozodică
35
A supăra sau a surprinde pe cineva în mod neplăcut, făcând sau spunându-i ceva care se opune convingerilor,
intenţiilor sau aşteptărilor, dorinţelor sale.
36
1. Concepţie care absolutizează rolul intelectului, subapreciind rolul motivaţiei, sentimentelor, voinţei în activitatea
umană. 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective şi voliţionale se reduc la cele intelectuale. 3. Doctrină care reduce
actul moral la cunoaştere, considerând că înţelegerea binelui implică săvârşirea lui.
37
Care surprinde prin caracterul său neobişnuit; neuzitat
72
TITLUL POEZIEI
LEOAICĂ TÂNĂRĂ, IUBIREA
Ex. 1. Oferiţi un posibil scenariu pentru textul liric, pornind de la sintagma – titlu
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Propuneţi o temă pentru textul ce urmează a fi studiat, pornind de la scenariile create de voi
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Precizaţi ce figură de stil întâlnim în titlul poeziei, oferiţi o interpretare pentru alegerea
făcută.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4. Substantivul „leoaică”38 este un simbol concret, precizaţi ce reprezintă acesta ţinând cont de
semnificaţia lui simbolică (puteţi căuta şi alte interpretări, Vezi Dicţionarul de simboluri, Jean
Chevalier)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5 Putem vedea, plecând de la cele analizate mai sus, ambiguitatea sintagmei, interpretată ca
dragoste pentru o fiinţă umană cât şi dragostea de creaţie a autorului. Alegeţi una din cele două
interpretări şi argumentaţi-vă răspunsul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Oferiţi şi alte posibile sintagme pentru titlul poeziei, care să fie în acord cu cele
discutate în clasă. Argumentaţi-vă alegerea făcută.
38
Leul reprezintă puterea, simbolul solar şi luminos, regele, dreptatea, dar în iconografia hindusă este menţionată
leoaica, numită shardula şi simbolizează manifestarea Verbului
73
STRUCTURA POEZIEI
LEOAICĂ TÂNĂRĂ, IUBIREA,39 DE NICHITA STĂNESCU
Leoaica tânără, iubirea

mi-ai sărit în faţă.
Mă pândise-n încordare
mai demult.
Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,
m-a muşcat leoaica, azi, de faţă.
Şi deodata-n jurul meu, natura

se făcu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o strângere de ape.
Şi privirea-n sus ţişni,
curcubeu tăiat în două,
şi auzul o-ntâlni
tocmai lângă ciocârlii.
Mi-am dus mâna la sprânceană,

la tâmplă şi la bărbie,
dar mâna nu le mai ştie.
Şi alunecă-n neştire
pe-un deşert în strălucire,
peste care trece-alene
o leoaică arămie
cu mişcările viclene,
încă-o vreme,
şi-ncă-o vreme...
Ex. 1. Realizaţi un „desen” din linii a poeziei, precizaţi apoi cum sunt acestea dispuse.
Ex. 2. Urmăriţi cu atenţie fiecare vers, subliniaţi cu roşu cele care încep cu literă mică40. De ce este
utilizată această tehnică?
................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Ex. 3. Compoziţional, poezia este organizată pe două planuri: eului îndrăgostit şi cel al iubirii.
Identificaţi termenii specifici fiecărui plan.
39
Poezia face parte din volumul O VIZIUNE A SENTIMENTELOR, 1964. poezia a fost considerată o „romanţă
cantabilă” dar şi o meditaţie pe tema iubirii ca aventură existenţială, ca unică formă de existenţă.
40
Tehnica ingambamentului este o tehnică prozodică specifică liricii moderne, care constă în continuarea unei idei
poetice dintr-un vers în altul fără a marca acest lucru printr-o pauză.
74
Planul eului îndrăgostit41 Planul iubirii42
Ex. 4. Stabiliţi o relaţie între numărul de strofe al poeziei – dispunerea acestora – conţinutul
textului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Identificaţi în prima strofă cuvintele din câmpul lexico – semantic al vânătorii.
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Care sunt sensurile alegorice spre care tinde textul plecând de la termenii identificaţi
anterior?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 7. Precizaţi de câte ori se repetă termenul „faţă”, oferiţi o interpretare acestui aspect.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 8. Identificaţi din a doua strofă termenii din câmpul lexico – semantic al naturii.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 9. Plecând de la termenii identificaţi, precizaţi cine participă la aventura iubirii eului poetic?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 10 Oferiţi o interpretare simbolului „cerc” din strofa a doua.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 11. În strofa a treia este surprinsă transformarea totală a eului liric. Identificaţi termenul care
sugerează acest lucru.
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Găsiţi cel puţin şase cuvinte – cheie care ar putea descrie cel mai bine
această poezie. Alcătuiţi o frază/un text scurt cu aceste cuvinte. (Ex.
dragoste,frenezie,beatitudine,trăire,ideal,leoaică,simţuri,etc.
41
Este redat de mărcile subiectivităţii, pronumele şi verbele de persoana I
42
Reprezentat prin simbolul „leoaicei” şi verbele ce surprind acţiunea ei
75
EXPRESIVITATEA43 TEXTULUI POETIC
Grupa 1 – strofa 1 (secvenţa 1)
Leoaica tânără, iubirea
mi-ai sărit în faţă.
Mă pândise-n încordare
mai demult.
Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,
m-a muşcat leoaica, azi, de faţă.
Ex. 1. Iubirea este văzută ca un animal de pradă, identificaţi trăsăturile specifice acesteia,
precizând prin ce mijloace artistice sunt reprezentate.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
............................................................... ................................................................................................
Ex. 2. Explicaţi alternanţa „mai demult” - „azi”, subliniind momentul iniţial şi cel actual.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Interpretează sintagma „colţii albi”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Grupa 2 – strofa 2 (Secvenţa 2)
Şi deodată-n jurul meu, natura
se făcu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o strângere de ape.
Şi privirea-n sus ţâşni,
curcubeu tăiat în două,
şi auzul o-ntâlni
tocmai lângă ciocârlii.
Ex. 1. Interpretează sintagma: „ natura/ se făcu un cerc, de-a-dura,/ când mai larg, când mai
aproape,/ ca o strângere de ape”, precizând: mijloacele artistice folosite şi locul pe care îl ocupă
acum eul poetic
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Interpretează traiectoria simţurilor eului poetic. Care este semnificaţia pe care o oferi?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Identifică două simboluri ale absolutului în strofa a doua. Precizează care este simbolistica
acestora.
................................................................................................................................................................
43
EXPRESIVITATEA este particularitatea limbajului unei opere literare de a pune în evidenţă prin procedee artistice
atitudinea afectiv – emoţională a autorului.
76
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Grupa 3 – strofa 3 (secvenţa 3)
Mi-am dus mâna la sprânceană,
la tâmplă şi la bărbie,
dar mâna nu le mai ştie.
Şi alunecă-n neştire
pe-un deşert în strălucire,
peste care trece-alene
o leoaică arămie
cu mişcările viclene,
încă-o vreme,
şi-ncă-o vreme...
Ex. 1. Marchează prin subliniere pe text succesiunea de metonimii44, precizând semnificaţia
fiecăruia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 2. Interpretează sintagma „deşert în strălucire”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................... ......................
Ex. 3. oferă o interpretare ultimelor două versuri
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
Exerciţiu comun: Stabiliţi o legătură între imaginea leoaicei din prima strofă cu cea din ultima
strofă.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Exerciţiu comun: E prezentată în poezie evoluţia iubirii, stabiliţi caracteristicile sentimentelor,
plecând de la următorii termeni: inocenţă/ maturitate; spontaneitate/ experienţă
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................... ............
Temă portofoliu: Identifică două trăsături neomoderniste ale poeziei şi ilustrează-le cu exemple din
text
44
METONIMÍE, metonimii, s. f. Figură de stil care constă în inversiunea voluntară a categoriilor logice ale întregului
prin parte, ale părţii prin întreg, ale cauzei prin efect, ale efectului prin cauză, ale abstractului prin concret, ale
posesorului prin lucrul posedat
77
TEST – LEOAICĂ TÂNĂRĂ, IUBIREA DE NICHITA STĂNESCU
I. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, pentru a demonstra înţelegerea
textului:
Leoaica tânără, iubirea când mai larg, când mai la tâmplă şi la bărbie,
mi-ai sărit în faţă. aproape, dar mâna nu le mai ştie.
Mă pândise-n încordare ca o strângere de ape. Şi alunecă-n neştire
mai demult. Şi privirea-n sus ţişni, pe-un deşert în strălucire,
Colţii albi mi i-a înfipt în faţă, curcubeu tăiat în două, peste care trece-alene
m-a muşcat leoaica, azi, de faţă. şi auzul o-ntâlni o leoaică arămie
tocmai lângă ciocârlii. cu mişcările viclene,
Şi deodata-n jurul meu, natura încă-o vreme,
se făcu un cerc, de-a-dura, Mi-am dus mâna la sprânceană, şi-ncă-o vreme...
1. Menţionaţi două teme/ motive literare, prezente în text.
2. Identifică structuri prin care se construieşte câmpul semantic dominant în text.
3. Care este sentimentul dominant transmis de această poezie? Motivaţi-vă părerea cu versuri din
text.
4. Identifică o marcă a lirismului subiectiv
5. Explicaţi ce se înţelege prin versurile ”Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,/ m-a muşcat leoaica azi de
faţă”.
6. Identificaţi,în textul poeziei,elemente care să ilustreze trăsăturile ei neomoderniste.
7. Cum puteţi argumenta ineditul imaginilor artistice prezente în text ?
8. Prezintă semnificaţia titlului.
9. Precizează rolul expresiv al formelor cuvântului „leoaică”
10. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a treia, încercând să scoţi în evidenţă relaţia dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice.
II. Realizează un eseu în care să motivezi de ce îţi place / de ce nu îţi place poezia Leoaică
tânără, iubirea de Nichita Stănescu, prin dezvoltarea a trei argumente referitoare la :
temă/ motiv literar
Elementele de compoziţie în textul poetic
nivelurile textului poetic
caracteristicile limbajului poetic
imaginarul poetic
figuri de stil şi elemente de versificaţie
impresia pe care ţi-a produs-o lectura poeziei
78
PROZA45 POSTBELICĂ
Test lectură Moromeţii, de Marin Preda
1. Când şi unde se desfăşoară acţiunea primului volum?
2. Citează sau parafrazează afirmaţiile despre timp din incipitul şi finalul volumului I.
3. Care este numele copiilor lui Moromete?
4. Cine este Bisisica?
5. Care este necazul cel mai mare al mezinului familiei, necaz de care i se plânge mamei când
mulge oile?
6. Pe care din fetele lui Moromete o foloseşte Birică ca mesager pentru Polina?
7. Ce vrea Achim să-l convingă pe Moromete să facă?
8. Explicaţi două motive pentru care se bucură Niculae că va scăpa de oi?
9. De ce boală suferă Nicolae?
10. Ce-i reproşează Maria Moromete fratelui ei, Ilie?
11. De la ce incident i se trage Mariei porecla Guica?
12. Pe cine numeşte Catrina „Duica al doilea mai prost”?
13. Ce-i propune Moromete Catrinei când vinde un pogon din pământurile ei?
14. Ce orientare politică au Moromete, respectiv Cocoşilă?
15. Cu ce prilej descoperă familia că „tatăl lor avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le
scăpau, pe care ei nu le vedeau”?
16. Ce rezultat obţin băieţii lui Moromete, plecaţi să vândă cereale la munte?
17. Ce-ar vrea băieţii să facă cu produsele obţinute de pe urma oilor?
18. Ce remarcă a lui Nilă, făcută „într-o zi la masă, înmuie inima mamei”, hotărând să le susţină
planul de a pleca la Bucureşti cu oile?
19. Cum explică Moromete obiceiul său de a vorbi singur?
20. Ce jocuri îşi găseau copiii la salcâmul uriaş, în funcţie de anotimp?
21. Cui vinde Moromete salcâmul din fundul grădini?
22. Ce răspunde Nilă celor care-l întreabă pe Moromete de ce a tăiat salcâmul?
23. Ce ştie să facă Aristiţa, nevasta lui Tudor Bălosu?
24. Ce-i cere Bălosu lui Moromete să-i vândă?
25. Cine conduce exerciţiile de „premilitară” de duminica dimineaţa?
26. În ce constă legea conversiunii?
27. Din ce pricină îl bate pândarul moşiei pe Niculae?
28. Prin ce se remarcase fierarul satului, Iocan, în al doilea an de meserie?
29. Ce obicei vechi de lucru păstrează încă fierarul Iocan, deşi are „doi lucrători buni şi trei
ucenici”?
30. Menţionează două dintre ziarele pe care le citesc cei adunaţi în poiana fierăriei lui Iocan.
31. Care este parlamentarul pe care îl admiră Moromete în mod deosebit?
32. Cine este numit în articolul de ziar „Primul agricultor al ţării”?
33. Despre ce luptă din Primul Război Mondial îşi amintesc ţăranii când Moromete citeşte din
ziar articolul despre asediul Guenicăi?
34. Ce modelează din lut Dan Vasilescu?
35. În ce constă tragedia lui Ţugurlan, ţăranul fără pământ?
36. De unde-i vine porecla agentului fiscal Jupuitu?
37. Ce sumă acceptă să plătească Moromete în contul datoriilor restante la impozitul pe fondul
funciar?
38. De ce consideră Moromete că l-a păcălit pe agentul fiscal?
39. Care dintre ţăranii din sat e nevoit să vând din lot pentru a se trata?
40. Precizează la casa cui se joacă de sărbătoarea Rusaliilor căluşul?
41. La ce recurg Birică şi Polina pentru a rămâne împreună, contrar voinţei lui Bălosu, tatăl ei?
42. Jandarmii vin în curtea lui Moromete, precizaţi motivul.
45
Proză – discurs care înaintează în linie dreaptă
79
43. Moromete are o atitudine numită de Catrina „suceală”, despre ce atitudine este vorba?
44. Precizaţi ce soluţie găsesc membrii familiei pentru problemele financiare, după plecarea lui
Achim cu oile la Bucureşti?
45. Menţionaţi patru clădiri importante, ce se găsesc în centrul comunei.
46. Nilă invocă un motiv pentru a nu fugi cu caii la Bucureşti, precizaţi despre ce este vorba.
47. Polina şi Birică merg al Bălosu cu o propunere, menţionaţi care este aceasta?
48. Birică este alungat de socrul său, el hotărăşte să se descurce singur, precizaţi cum anume îşi
propune acesta.
49. Birică îşi propune să rezolve problema banilor, cum? Dar Polina?
50. Ţugurlan are un mod inedit de a-şi „educa „ fiul, pregătindu-l pentru viaţa de adult. Rezumă
acest mod diferit al lui.
51. Precizează cum îi „amendează” Traian Pisică pe cei treisprezece copii ai lui?
52. Menţionează ce îi dezvălui Grigore Armeanca lui Ţugurlan, cumnatul lui, în legătură cu cei
de la moara lui Aristide?
53. Vasile Boţoghină se duce pentru consultaţii la un „spital de plasă”, precizează locaţia
acestuia.
54. Niculae are nevoie de flori de grădiniţă, i le va cere Ilincăi, precizează de ce are nevoie de
acestea?
55. Menţionează premianţii din clasa învăţătorului Teodorescu.
56. Între învăţătorul Teodorescu şi directorul şcolii, Toderici au loc mai multe certuri, precizaţi
motivul acestora.
57. Cine îi ia apărarea lui Ion al lui Miai în faţa morarilor?
58. Moromete este sfătuit să-l dea pe Niculae mai departe la şcoală, cine îi dă acest sfat?
59. Casa lui Bălosu este aprinsă. Cine îi dă foc şi care este scopul acestui act?
60. Niculae se întoarce fericit de la Câmpulung. De ce?
61. Scămosu îi face lui Moromete o destăinuire. Care este aceasta?
62. Moromete nu poate plăti taxele şi impozitele, preceptorul vrea să îi ia ceva, despre ce este
vorba?
63. Moromete stă pe piatra de hotar gânditor, la ce se gândeşte?
64. Băieţii lui Moromete cred că în lada cu lacăt se ascunde ceva, despre ce este vorba?
65. Băieţii lui Moromete sunt bătuţi de acesta cu parul, care este motivul pentru care Moromete
acţionează astfel?
66. A doua zi după bătaie băieţii recurg la un gest, despre ce este vorba?
67. Moromete găseşte o rezolvare la problemele sale, care este aceasta?
68. Precizaţi două teme ale romanului.
69. Care sunt elementele monografice46 ale romanului Moromeţii?
70. Cui îi spune Moromete că băieţii lui „sunt bolnavi”
46
MONOGRAFÍE, monografii, s. f. Studiu ştiinţific asupra unui subiect anumit, tratat din toate punctele de vedere.
[Bălcescu] a lucrat la o monografie a lui Mihai-vodă Viteazul. SADOVEANU, E. 49. N-am să aştern aci tot ce ar
trebui să se afle în acea monografie... a vînătoriei. ODOBESCU, S. III 61. Fiecare din noi făcea monografia
tiutiunului. RUSSO, S. 28. Ex: Secerişul, hora, căluşul, treierişul.
80
TIPOLOGIA ROMANULUI
MOROMEŢII47 DE MARIN PREDA
Ex. 1 Plecând de la următoarele definiţii, încadraţi romanul Moromeţii de Marin Preda în
următoarele categorii:
1. Analiza făcută de scriitor este rece, fără implicare emoţională. Drama familiei este
prezentată obiectiv:
roman subiectiv
roman obiectiv
roman realist – obiectiv
2. Scris după cel de-al Doilea Război Mondial:
interbelic
antebelic
postbelic
3. Surprinde lumea satului într-un moment de criză:
monobloc
polemic
al unei familii
Ex. 2. Plecând de la titlul romanului, precizaţi semnificaţia acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Stabiliţi tema romanului, găsind elemente comune cu titlul acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4. Plecând de la tipul de roman obiectiv, propuneţi perspectiva romaului, argumentând alegerea
făcută:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Propuneţi o altă temă a romanului, plecând de la imaginea din incipit, respectiv din finalul
romanului:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 6. Precizaţi care este elementul din roman conceput ca o sursă de viaţă, care asigură libertatea
de exprimare şi de mişcare. Acest element devine o altă temă a romanului una secundară,
bineînţeles.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 7. Precizaţi care sunt elementele temporale în roman. Cum este dispusă axa timpului?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 8. Oferiţi câteva indicii spaţiale romanului, ce vă sugerează acestea?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Oferiţi un alt titlu posibil romanului, argumentaţi alegerea fRAPORTUL
47
Este publicat în două volume, 1955, 1968, este unitar şi reconstituie imaginea satului românesc într-o perioadă de
criză, perioada din preajma izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial
81
INCIPIT FINAL
INCIPITUL ROMANULUI : „În Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al Doilea
Război Mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare; viaţa se scurgea aici fără
conflicte mari”
Ex. 1. Rescrieţi fraza iniţială, folosind următorii termeni: viaţa, luni, trecea, probleme:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 2. Identificaţi figura de stil centrală în paragraful citat. Oferiţi o interpretare acceptabilă.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 3. Daţi un sinonim contextual termenului „se pare”, oferiţi apoi o posibilă interpretare
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 4. Stabiliţi reperele spaţio – temporale ale romanului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
FINALUL ROMANULUI: „Trei ani mai târziu lent, izbucnea cel de-al Doilea Război Mondial,
Timpul nu mai avea răbdare.”
Ex. 1. Rescrieţi fraza finală, folosind următorii termeni: viaţa, declanşa, război, răbdare
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Identificaţi figura de stil centrală în paragraful citat. Poate deveni o temă a romanului
aceasta, argumentaţi.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Interpretaţi ultima propoziţie a enunţului dat, oferind o posibilă legătură între timp şi
oameni.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4 Plecând de la următoarele sintagme, clasaţi-le în funcţie de timpul din incipitul romanului
respectiv din finalul romanului:
timpul tradiţiei
timpul permanenţei
timp lent
timp îngăduitor
timpul istoriei
timpul istoriei ostile care duce la degradarea structurii tradiţionale a colectivităţii
istoria este impusă ţăranilor de forţe exterioare, străine intereselor acestora
timp impus
timp dilatat
timp precipitat
82
Timpul din incipitul romanului Timpul din finalul romanului
Ex. 5. Dacă romanul începe şi se termină cu ideea timpului, bazându-se pe relaţia omului cu timpul,
precizaţi în ce tipologie încadrăm romanul?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 6. Ce se petrece cu viaţa familiei Moromete dar şi a celorlalţi ţărani între cele două momente
ale timpului: răbdător (incipit) şi grăbit (final)?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 7. Tot în incipitul romanului ne este prezentată întoarcerea familiei Moromete de la câmp.
Cum sunt descrise acţiunile personajelor. Putem face o legătură între modul narării şi imaginea
timpului?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Temă portofoliu: Realizaţi un eseu de 10 – 15 rânduri în care să prezentaţi raportul incipit final în
romanul Moromeţii de Marin Preda.
83
CONFLICTELE DIN ROMANUL MOROMEŢII DE MARIN PREDA
Ex. 1. Un prim conflict este între Ilie Moromete şi cei trei băieţi ai lui: Paraschiv, Nilă şi Achim.
Precizaţi din ce se naşte acest conflict. Ce văd copiii în tatăl lor şi cum îl caracterizează aceştia?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Interpretaţi următoarea sintagmă la adresa lui Moromete, reprezentând modul în care este
văzut de băieţi: „nu face nimic, stă toată ziua”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Un alt conflict este între Moromete şi Catrina, soţia lui. Precizaţi care este natura acestui
conflict?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4. Interpretaţi următoarea sintagmă, femeia (Catrina) simte „cum i se strecoară în inimă
nepăsarea şi sila faţă de bărbat şi de copii”.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Precizaţi unde îşi găseşte refugiul Catrina, în ce se abandonează plecând de la îndepărtarea de
soţul ei?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 6. Al treilea conflict important se naşte între Moromete şi sora lui Guica. Precizaţi natura
acestui conflict.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 7. Un alt conflict este acela între Moromete şi fiul său, Niculae. Care este natura acestui
conflict?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Un conflict adevărat al romanului este între Ilie Moromete şi istorie. Personajul
este un „inadaptat” contextului capitalist. Identifică, în roman, realităţi economice capitaliste
(inflaţia, mirajul oraşului, acumularea materială) şi urmăreşte reacţiile eroului în faţa acestora.
84
SCENE SEMNIFICATIVE ÎN ROMAN
Cina (Cap IV, partea I)
Ex. 1 Citiţi cu atenţie textul următor:
„Cât ieşeau din iarnă şi până aproape de Sfântul Niculaie, Moromeţii mâncau în tindă la o
masă joasă şi rotundă, aşezaţi în jurul ei pe nişte scăunele cât palma. Fără să se ştie când, copiii se
aşezaseră cu vremea unul lângă altul, după fire şi după neam. Cei trei fraţi vitregi, Paraschiv, Nilă şi
Achim, stătea spre partea dinafară a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la
masă şi să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile şi
oalele cu mâncare de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei fraţi,
iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Nicolae, pe Ilinca şi pe Tita, copii făcuţi cu Moromete. Dar Catrina
fusese şi ea măritată înainte de a-l lua pe Moromete: bărbatul acesta îi murise în timpul războiului,
dar nu pe front, fiindcă nu împlinise încă anii ca să fie luat militar, ci acasă de apă la plămâni; îi
lăsase o fată (pe care Catrina o născu după moartea lui) şi când plecă din casa socrilor n-o lua cu ea,
o lăsă bătrânului Năfliu, bâtului, cum îi spuneau cu toţii, cu care Catrina nu se avea bine.
Moromete stătea parcă deasupra tuturor, locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de pe care
el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toţi ceilalţi stăteau umăr lângă umăr, înghesuiţi, masa fiind prea
mică. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deşi numărul copiilor
crescuse. El şedea bine pe pragul lui, putea să se mişte în voie.” (cap IV, partea I)
Ex. 2. Motivează valoarea expresivă a folosirii timpului imperfect48.

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 3. Precizează care sunt membri familiei şi ce legături există între ei?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 4. Observându-i pe cei trei fraţi: Paraschiv, Nilă şi Achim, precizaţi ce putem deduce din locul
pe care îl ocupă aceştia la masă?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Arată de ce Catrina stă de cealaltă parte a mesei, aproape de Nicuale, Tita şi Ilinca, păstrând o
distanţă faţă de ceilalţi?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
........................................................... ....................................................................................................
Ex. 6. Explică motivul pentru care Moromete şi-a ales un loc privilegiat, de unde „stăpânea cu
privirea pe fiecare”.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
48
Timpul imperfect este o formă a trecutului care exprimă o acţiune nefinalizată
85
..................................................... .......................................................................................................
Ex. 7 Precizează două modalităţi de caracterizare49 a celor trei fii ai lui Moromete.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 8. Explică valoarea simbolică50 ce o primesc obiectele descrise în text (masa51, scaunele)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 9. Prezintă semnificaţia aşezării la masă52 a membrilor familiei Moromete.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 10 Identifică tipurile de conflict plecând de la dispunerea la masă a personajelor,
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Rezumaţi fragmentul cinei, ţinând cont de momentele premergătoare cinei. (Ce
se întâmplă, ce face Moromete, ce fac băieţii, ce face mama)
49
Modalităţile de caracterizare: directă, indirectă, autocaracterizarea
50
Simbolul trebuie înţeles ca un procedeu expresiv prin care se sugerează o idee sau o stare sufletească şi care
înlocuieşte o serie de reprezentări
51
prin masa prea mică, rotundă şi joasă şi scăunelele cât palma → pământul (dacă li s-ar fi împǎrţit tuturor copiilor) ar
fi fost neîndestulător;
52
M. Preda îşi adună personajele la masă→ îi caracterizează ( Rebreanu le aduna la horă, Călinescu la masă la
Giurgiuveanu )
86
TĂIEREA SALCÂMULUI (Cap XII; partea I)
Ex. 1. Citeşte cu atenţie următorul fragment:
”Nilă îşi dădu pălăria pe ceafă şi întrebă încă o dată:
Salcâmul ăsta? De ce să-l tăiem? Cum o să-ş tăiem? De ce?!...
Într-adins, răspunde Moromete. Într-adins, Nilă, îl tăiem, înţelegi? Aşa, ca să se mire proştii!
Pune mâna, nu te mai uita, că se face ziuă.
Cum să se mire proştii?! Întrebă Nilă supărat, neînţelegând, trecându-i pentru prima oară prin
cap că la urma urmei tatăl lui ar putea să ţină seama şi de ceea ce gândeşte el, aş acum afost
seara trecută, când l-a întrebat ce să facă cu Achim.
Moromete se uita mirat la fiu, dar după aceea puse mâna pe secure şi-i încercă tăişul.
Vreai să ştii în ce fel să se mire proştii? îl întrebă el. Să se uite şi să se mire până li s-o
apleca.
Bine, dar nu e salcâmul nostru mai protestă Nilă.
Dar al cui e? întrebă tatăl, apucând securea de coadă.
Nu e al ga Măriei? răspunse Nilă, crezând totuşi că tatăl n-are să încerce să taie salcâmul. Şi
pe urmă, ziua n-avem timp? Mai bombăni el nedumerit. Ce ţi-a venit acuma, cu noaptea-n
cap?
Moromete nu-i răspunse. Începu să dea ocol salcâmului, căutând un anumit loc unde să
înceapă a-l lovi. O clipă el mai rămase gânditor, apoi deodată ridică securea şi-o înfipse cu putere în
coaja copacului. Din gât îi ieşi un icnet adânc şi lovitura ţâşni de la rădăcina copacului, se lovi de
uluci şi se întoarse îndărăt, făcând să răsune viroaga.
Nilă apucă şi el securea în mâini şi trecu de cealaltă parte a tulpinei.
Şi cui îl dai? mai întrebă el.
Ăstuia, răspunse Moromete arătând spre grădina lui Bălosu.
Amândoi începură apoi să izbească tăcuţi şi nu se opriră decât după un timp îndelungat. În
amândouă părţile făcuseră în salcâm câte o tăietură adâncă şi albă. Începură să izbească din nou şi
aşchiile săreau acum, mai mărunt, uneori zbârnâind în aer. În curând ele înconjurară locul într-o
roată înălbită.
Începuse să se lumineze. În cimitir vaietul femeilor contenise dar nu de tot, se mai auzea un
murmur nelămurit, chemări şoptite şi tainice. O femeie încă bocea şi părea să nu mai termine litania
ei veche.
Dar Moromete şi Nilă nu mai auzeau. Ei loveau de la o vreme mai încet, mai chibzuit,
uneori scormonind cu securea în lovituri mici, căutând parcă viaţa salcâmului falnic în vreo vână
care se ascunde de secure. Cu toate că pătrunseseră în el adânc, din amândouă părţile, copacul stătea
drept şi liniştit, nici o frunză nu i se mişca. Deodată, nişte aripi pâlpâiră undeva într-un prun şi încă
o dată un cocoş cântă prelung. Când sfârşi, în clipa următoare, altul răsună a doua oară ca o alarmă
nesfârşită de glasurile celorlalţi cocoşi.”
Ex. 2. Din ce motiv taie Moromete salcâmul?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Precizaţi momentul tăierii salcâmului. Putem vedea o interpretare simbolică?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4. Transcrieţi o imagine auditivă, legată de momentul tăierii. Care este semnificaţia acesteia?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Interpretaţi apariţia ciorilor, ce simbolizează acestea?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
87
................................................................................................................................................................
Ex. 6. Căutaţi într-un dicţionar de simboluri semnificaţia salcâmului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 7. Ce sugerează momentul răsăritului, îmbinarea dintre ziuă şi noapte, când Moromete taie
salcâmul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 8. Este o legătură între destrămarea familiei tradiţionale şi doborârea arborelui? Ce prefigurează
această tăiere?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 9. Interpretaţi imaginile auditive din timpul tăierii salcâmului şi tăcerea ce se instalează după
finalizarea tăierii.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Realizaţi un „desen” în care să inseraţi următorii termeni: salcâm, bocet,
întuneric, lumină, centrul universului.
88
SCENA ÎNTÂLNIRII DIN POIANA LUI IOCAN53 (Partea I, cap XVIII - XIX)
Ex. 1. Citeşte cu atenţie următorul fragment:
„Moromete ieşise din curte şi plecase spre fierăria lui Iocan să dea zimţi celor două secere
stricate. Se grăbise să plece din pricina Guichii, cu care n-avea chef să dea ochi. Dar chir fără toate
acestea nu putea să nu se ducă duminica dimineaţa la fierărie.
Fierăria lui Iocan era aşezată la o răspântie de uliţi.(...)
În faţa fierăriei se afla o poiană mare cu pământul bătătorit, plină de caielel rupte, de unghi
de cal, cuie şi belciugării arse. Fierarul bătuse în pământ stâlpi groşi pentru legatul cailor nărăvaşi.
Adunările cele mai zgomotoase aveau loc pe poiana fierăriei mai ales duminica dimineaţa, dar dacă
de la ele lipseau Moromete şi Cocoşilă, nu erau prea reuşite; Moromete era abonat la Mişcarea,
Iocan la Curentul, iar Cocoşilă primea Dimineaţa şi dacă veneau fără ziare asta însemna pentru
ceilalţi că Moromete şi Cocoşilă erau supăraţi şi n-aveau chef să discute politică.
Totuşi rareori poiana era goală, chiar dacă Moromete şi Cocoşilă nu erau acolo, se găseau
destui ambiţioşi care încercau să le ţină locul.
De la o vreme Moromete începuse să se intereseze mult de dezbaterile din parlament, mai
ales de când aflase că Iorga ia parte la ele. Socotea că marele învăţat trebuia tocmai de aceea să fie
şi un mare om politic, şi Moromete urmărea în dezbateri ceva care după părerea li numai un om
învăţat putea să înfăptuiască. „Dacă el spune că face lucrul ăsta, eu îl susţin, domnule, să ia
puterea”, declarase Moromete la fierărie, dar fără să dezvăluie care era lucrul acela.
Numai că Mişcarea nu dădea, în cele patru pagini ale ei, dezbaterile din parlament şiu astăzi
Moromete se ducea la fierărie mai ales pentru a-l întâlni pe Cocoşilă, să le citească în ziarul lui, în
care le găsea expuse pe larg.
Era însă prea de dimineaţă şi Iocan nu deschise fierăria, nu se auzea piuitul cunoscut al
nicovalelor. Moromete mergea încet pe lângă garduri, cu secerile pe umăr şi se oprea de l ao
podişcă la alta. Oamenii ieşiseră pe la porţi; plouase în timpul nopţii şi vroiau să ştie ce fel de ploaie
a fost. (...)
A dat ploaie, Moromete, îl luă apoi altul în primire, de la o altă podişcă, un om care vorbea
tare fără nici un efort.
Aici Moromete se opri. Acest om avea într-adevăr un glas care se auzea de la un kilometru
chiar şi când şoptea. Îl chema Dumiru lui Nae şi era unul dintre cei cu care Moromete sta de vorbă
ceasuri întregi, un prieten mai tânăr. (...)
- Da, aprobă Moromete grav, a plouat. Şi după câteva clipe de gândire adăugă: Eu zic că a
plouat de-a înecat toţi şoarecii în găurile lor.
Şoarecii?! Se miră celălalt (şi cuvântul şoarecii se auzi limpede peste toată uliţa), apoi
deodată înţelese: Da, şoarecii aşa în general. Da, dracu i-a luat! conveni el.(...)
Se apropie de fierărie şi Moromete fu întâmpinat de departe cu exclamaţii. Iocan abia
deschisese şi poiana era plină. Unii stăteau în picioare, alţii pe nişte butuci vechi, aduşi acolo cine
ştie de când şi tociţi de şedere, toţi gălăgioşi şi parcă nerăbdători. Dar Moromete nu-i luă în seamă,
nu se grăbi să se ducă la ei. Se opri din nou pe o podişcă, îl părăsi pe Dumitru lui Nae şi intră în
curtea cuiva. Abia peste o jumătate de ceas ieşi de acolo. Era ras proaspăt.
Ce e, mă, ce v-aţi adunat aicea?! Se miră apoi când ajunse în poiana fierăriei. Bună
dimineaţa!
I se răspunse din câteva părţi şi cineva, văzându-i secerile, îi spuse să se grăbească fiindcă îi
rămâne grâul pe câmp.
Păi de ce, Iordane, n-o să te chem pe tine să mi-l seceri tu!
Erau foarte veseli şi parcă nici nu se auzeau unii pe alţii.(...)
Cocoşilă se opri la marginea poienii şi rămase acolo în picioare parcă n-ar fi vrut să se
amestece cu ceilalţi. Era îmbrăcat de sărbătoare ca şi ceilalţi, în afară de pălărie şi de chimir pe care
le purta tot timpul.(...) Moromete se lăsă pe vine şi îşi făcu şi el din pachetul lui Cocoşilă o ţigară,
după care întinse mâna şi trase încet de sub acelaşi chimir Dimineaţa. Ziarul nu era întreg, dar
53
Poiana lui Iocan = miniparlament sătesc
89
Cocoşilă avusese grijă să-i aducă lui Moromete paginile cu ştiri politice şi cu dezbaterile.
Asculţi, Moromete? Nu mai citi, lasă că am citit eu înaintea ta şi sunt mai deştept, ascultă
aici la mine... degeaba are doi creieri!
Era vorba de N. Iorga.
Aşa crezi tu! Protestă Moromete jignit.
Iocane, mi se pare mie că Moromete ne părăseşte, spuse Dumitru lui Nae.
De ce, Dumitre? Întrebă Iocan curios.
Păi nu-i mai place lui Moromete de Gheorghe Brătianu, răspunse Dumitru lui Nae vesel. (...)
Dacă trădezi partidul să nu te mai prind la fierărie, Moromete, spuse Iocan. Îţi dau cu
barosul în cap, auzi tu?(...)
şi mai venise cineva, un om pe care îl chema Constantin Vasilescu(i se spunea Din
Vasilescu), care se aşeză la margine. (...)
Hai, Moromete, lasă-l pe Iocan. Hai, dă-i drumul!
De fapt Moromete întârzia ca un şcolar care nu e sigur pe el; citea întâi în gând:
Auziţi ce zice regele! Spuse el şi îndată se făcu tăcere deplină. Auziţi ce zice majestatea sa,
adăugă rotunjind mieros pe „majestatea sa”.
Începu apoi să citească, deodată, cu un glas schimbat şi necunoscut, parcă ar fi ţinut el un
discurs celorlalţi. Avea într-adevăr în glas nişte grosimişi subţirimi ciudate cu opriri care
scormoneau înţelesuri nemărturisite sau încheieri definitive care trebuiau să zdrobească de
convingere pe cei care ascultau.
Marele congres agricol
Abia şi-a încheiat discursul său domnul ministru al agriculturii, că fanfarele au
intonat solemnul imn şi însoţit de suita Sa şi-a făcut apariţia în sala congresului „Primul agricultor
al ţării”, Majestatea sa Regela Carol al II -lea.
Întâmpinat la tribună de cei prezenţi, Majestatea sa Regele a rostit un discurs.
Discursul Majestăţii sale Regelui
Domnilor, Am fost informat că congresul dumneavoastră este un congres de
specialişti, agronomi şi inginer. Iau cuvântul aici ca unul interesat în chestiunile pe care le
dezbateţi şi care am chiar oarecare experienţă. Mi-ar fi plăcut poate ca acest congres să fie un
congres al „gospodarilor”, pentru că, după mine, specialiştii noştri sunt încă departe de a fi
gospodari. Ştiu acest lucru, pentru că agricultura m-a pasionat... Domnilor, a devenit o lozincă să
se spună la noi că agricultura este ocupaţiunea manuală principală a românului, nu este totdeauna
şi ocupaţiunea lui mintală...
Moromete se opri şi rămase cu privirea ţintă la ziar. Tăcerea continua.”
Ex. 1. Rezumaţi fragmentul citit:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 3. Prezintă o caracteristică a personajului principal, dedusă din fragmentul citat.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
90
Ex. 4. Descrie „ritualul” săvârşit de Moromete înaintea întâlnirilor. Ce spune acest lucru despre
el?54
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Ce rol ocupă Moromete în aceste întâlniri? Argumentează-ţi răspunsul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 6. Dă un sinonim contextual pentru termenul „ambiţioşi”, apoi explică semnificaţia acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 7. Observă că Moromete se opreşte să vorbească doar cu anumite persoane, care sunt acestea şi
de ce le alege personajul?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 8. Precizaţi cine este reprezentantul puterii pe care îl stimează Moromete şi îl susţine?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 9. Moromete este o figură autoritară în colectivitate. Argumentaţi acest aspect folosind
fragmentul dat.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: citiţi în întregime capitolele referitoare la scena din poiana lui Iocan (cap XVIII,
XIX, XX, XXI), rezumaţi aceste capitole, desprinzând trăsăturile personajului principal.
54
Ţăranii veneau aici cu solemnitatea cu care spiritele credincioase merg la biserică. Plecarea de acasă, traversarea
uliţei, intrarea în curtea lui Iocan se desfăşoară după un protocol. Ţăranii îmbracă întâi veşminte curate, ies la podişcă,
stau de vorbă cu cei care trec pe drum, apoi trec pe la frizer şi, numai după aceea se duc la locul întâlnirii.
91
SCENA CONFRUNTĂRII LUI MOROMETE CU PERCEPTORUL (partea I, cap XXIII)
Ex. 1. Citiţi fragmentul de text dat:
„Când intră pe poarta curţii, Moromete nu se uită să vadă ce s-a întâmplat, pentru ce îl
chemase fata de la fierărie. Ştiuse încă de aseară. Pe prispa casei stăteau doi oameni şi îl aşteptau.
Unul dintre ei era îmbrăcat orăşeneşte, cu nişte haine negre, parcă ar fi fost în doliu. Era slab
la faţă, ai fi zis că mânca numai miercurea şi vinerea, cum spuneau femeile; în cap purta o pălărie
albă de paie cu un cordon negru; faţa suptă făcea ca ochii lui să pară ieşiţi din cap, dându-i un aer de
furie stăpânită. Deşi nu era prea tânăr, era ras de tot, fără mustaţă. I se punea Jupuitu din pricină că
atunci când se bărbierea, faţa lui părea jupuită.(...).
Moromete trecu pe lângă prispă fără să se uite la cei doi care îl aşteptau şi se opri în dreptul
tindei:
Catrino, ia, fa, secerile astea! Strigă el supărat, aruncând secerile pe prispă într-un fel de
parcă secerile ar fi fost afacerea care nu-i plăcea.
Nu luă nimeni secerile, Catrina era plecată la biserică, iar fetele parcă stăteau la pândă în
casă.
Moromete se întoarse apoi spre grădină cu spatele la agent şi la însoţitorul acestuia şi strigă
iarăşi, ca şi când cei doi de pe prispă nici n-ar fi existat.
Paraschive, tu unde eşti, mă? Nu vezi că furca aia stă acolo lângă gard de cinci săptămâni?
Ia-o de acolo şi bag-o în şopron! Ar putea să stea acolo lângă gard pân-o rugini, până te-ai
înţepa în ea şi n-ai s-o ridici!...
Paraschiv nu-i răspunse; nici nu se vedea unde este. Moromete mai răamase câteva clipe cu
spatele întors spre cei doi de pe prispă, apoi deodată se răsuci pe călcâie şi strigă:
N-am!
Agentul se ridică şi vru să spună ceva, dar Moromete strigă iarăşi, de astă dată desfăcându-şi
braţele în lături:
N-am!
Asta mi-o cânţi dumneata, nea Ilie, de când te ştiu eu, zise agentul tăios, fără să se mire. Pe
mine perceptorul nu mă întreabă dacă dumneata ai sau n-ai. Anul ăsta s-a terminat cu „n-
am”. Ia stai colea jos pe prispă şi nu te mai uita aşa urât la mine!
Moromete se apropie de prispă tăcut. Acum se uita în altă parte, întocmai ca şi când n-ar fi
auzit nimic din ceea ce i se spusese. E rezemă liniştit de stâlpul casei şi începu să se caute prin
buzunarele flanelei. Scoase din fundul buzunarului puţin praf de tutun, amestecat cu gunoi, şi vru
să-l toarne într-o foiţă, dar îl suflă repede şi se uită urât la omul care îl însoţea pe agent. I se adresă
supărat şi poruncitor:
Dă-mi, mă, o ţigară!
Omul îşi scoase repede tabachera şi i-o întinse.
Fonciirea pământului, lot Moromete, trei mii de lei. Lot Catrina Moromete, rest de plătit
două mii opt sute şaizeci şi trei de lei, zise agentul frunzărind un registru cu scoarţe moi. Nu
e cine ştie ce! Nea Ilie, uite ce este, plăteşti acum restanţele care unt mai urgente, şi pe anul
ăsta te las până după secere. Altceva n-am ce să fac. Hai mai repede, că până la prânz mai
am de încasat şaizeci de oameni..
Moromete, care în acest timp îşi răsucise ţigara, îşi ridică fruntea la agent, se uită la el
întrebător, apoi spuse:
Catrino, sau Tito, care eşti în tindă; dă-mi un foc!
Agentul se aşeză pe marginea prispei, scoase un chitanţier şi începu să scrie în el: „Adică lei trei mii
s-a primit de la d. Ilie Moromete...”Înainte de a scrie se uitase la om să-l audă confirmând.
Moromete însă nu zise nimic.
Tita ieşi pe prispă cu un cărbune şi-i dădu tatălui să aprindă. Jupuitu rupse chitanţa şi i-o
întinse lui Moromete cu un aer grăbit, azvârlind registrul cu scoarţe moi într-o geantă, pe care o
ţinea sub braţ. Mormete luă chitanţa, se uită la ea cercetător, parcă ar fi vrut să-şi dea seama dacă e
legală, o întoarse pe partea cealaltă, apoi o puse încetişor pe prispă, trăgând liniştit din ţigară.
Hai, nea Ilie, hai, nea Ilie! Se grăbi Jupuitu, pocnind încuietoarea genţii.
92
Păi nu ţi-am spus că n-am?! Zise Moromete nevinovat. Ce să-ţi fac eu dacă n-am! De unde
să dau? N-am!
Ce dracu, nea Ilie! Strigă agentul înfuriat. Nu vezi că ţi-am tăiat şi chitanţa? Nu mă mai
fierbe atât că statul nu mă plăteşte să-mi pierd vremea prin curţile oamenilor...
Uită-te la ăsta! Se miră Moromete cu oarecare veselie. Ce, te ţin eu?
Nea Ilie, a tăiat chitanţa! Zise şi însoţitorul grav.
Văz şi eu că a tăiat-o, se dezvinovăţii Moromete.
Plăteşte, Moromete! Strigă agentul înfuriat. Ce dracu, ne jucăm de-a baba - oarba?
Moromete se uită la agent şi încercă să zâmbească.
Ei da, plăteşte! Dar de unde să-ţi plătesc? N-auzi că n-am!”
Ex. 2. Precizaţi de unde este chemat Ilie Moromete pentru a ajunge acasă?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Prezintă semnificaţia numelui agentului încasator de taxe şi impozite
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 4. O caracteristică a personajului este disimularea55, reprezintă capacitatea de a-şi masca
intenţiile, care devine o adevărată artă a lui Ilie Moromete. Identifică această trăsătură în fragmentul
de text dat.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 5. Explică rolul repetiţiei: „Hai, nea Ilie, hai, nea Ilie!”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 6. Precizează ce mod de expunere întâlnim în fragmentul de text dat şi apoi oferă o interpretare
a rolului acestui mod de expunere.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 7. Comentează rolul verbului „a se dezvinovăţii” din enunţul: „Văz şi eu că a tăiat-o, se
dezvinovăţii Moromete.”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 8. Precizează ce trăsătură a personajului putem desprinde din replica următoare: „Uită-te la
ăsta! Se miră Moromete cu oarecare veselie. Ce, te ţin eu?”
55
DISIMULÁ, disimulez, vb. I. Tranz. A ascunde adevărata faţă a unui lucru, a unei situaţii etc. (dându-i o aparenţă
înşelătoare); a camufla, a masca. ♦ Fig. A deghiza. – Din fr. dissimuler, lat. dissimulare.
93
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 9. Comentează ultima replică a personajului Moromete din fragmentul de text dat.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 10. Interpretează partea din incipitul fragmentului, când Moromete se întoarce acasă şi se
comportă ca şi cum n-ar fi nimeni în curte.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Realizaţi caracterizarea personajului, plecând de la această scenă semnificativă
din roman.
94
SCENA BĂTĂII FECIORILOR (partea a III -a, capitolul XXVII)
Ex. 1. Citeşte fragmentul următor:
„Moromete tăcu câteva clipe, apoi strigă uşor, cu glas schimbat, fără acel ce apăsător cu care
întrebase mai înainte:
Bă, Nilă-m'!
Nu se auzi nici un răspuns. Omul strigă iar cu încredere:
Bă, Nilă-m'!
Ce e, bă? Răspunse Paraschiv dinăuntru cu acelaşi „bă” de mai înainte.
Hai, sunteţi gata, continuă Moromete prins parcă de o mulţime de treburi. Hai că se
înseninează, uite, să mergem la moară. Trebuie pus grâu în saci şi mer mai devreme, că e
gloată, să măcinăm până în seară...
După ce spuse aceste cuvinte, care rămaseră fără răspuns, Moromete lăsă fruntea jos şi
începu să aştepte. Aşteptând, el începu să caute prin buzunarul flanelei, să-şi răsucească o ţigară.
Scoase o bucăţică de ziar şi încercă să o rupă, să-i dea forma unei foiţe, dar degetul gros deodată
porni să tremure şi hârtia se strică. Omul se stăpâni şi vru totuşi să-şi facă de ţigară, însă acum îi
tremurau amândouă mâinile de sus din umeri şi din spinare. Deodată trupul lui ţâşni pe prispă, ca
scăpat dintr-un arc întins prea mult; din tindă, mama îl văzu şi nu se putu stăpâni să nu exclame cu
groază:
Haiti! Ilie, stai la-n loc!
Moromete se opri şi spuse apăsat:
Nu mai plânge, fato, că te omor! Nu-ţi fac altceva! Te omor!
Moromete îşi schimbă apoi din nou glasul şi de acolo de pe prispă chemă aproape duios:
Bă, Nilă, tată, hai, mă, că s-a înseninat, până nu se face gloată la moară!
După aceea nu mai aşteptă răspunsul. Intră în tindă şi se opri lângă scara podului. Sub scară,
în colţ, se aflau rezemate de zid o grămadă de unelte: un topor mic de tăiat lemne, cărpătorul de
băgat pâinea la copt, un răşchitor mic şi un par de pus porumbul în brazdă. Moromete luă parul, îl
piti la spate să nu se vadă şi intră în casă. El deschise şi închise uşa în aşa fel încât să nu se bage de
seamă ce ascundea în mâna dinapoi: făcea mişcări sfielnice şi dacă un străin l-ar fi văzut cum
închidea uşa, ar fi crezut că omul se teme grozav să nu spargă ceva, ca şi când lucrurile pe care
punea mâna ar fi fost făcute din ceva foarte plăpând, foarte fragil.
Când îl văzu intrând astfel, Paraschiv bolborosi mânios:
Hai, bă, ce tot intri şi ieşi p-acilea?! N-auzi că nu venim? Mai du-te şi singur!
Moromete se lipi de uşă şi se dezvinovăţi numaidecât. Glasul însă îi tremura, cuvintele abia
fură auzite:
De, măi Paraschive, zicem şi eu că...
Paraschiv, care stătea cu fruntea în pământ şi îşi curăţa bocancii, îl întrerupse aţâţat, fără să
bage de seamă, sau să audă cum uşa scârţâie din când în când din cauza spinării şi umerilor omului
care tremurau:
Ce ziceai, mă? Ce ziceai? Nu-ţi mai răci gura de pomană!
Tu eşti mai cuminte, Nilă, spuse tatăl cu blândeţe. Hai, dă-te jos din pat şi treci încoace!
Ruşinat, Nilă se posomorî, dar nu răspunse şi nu se mişcă; se vedea că şi în el este ceva
potrivnic (ceva prostesc însă, necugetat, deoarece nu răspundea nici într-un fel chemărilor tatălui),
tăcea şi nu se mişca. Paraschiv se îndârji, simţind slăbiciunea fratelui mai mic, izbucni aruncând
fulgere întunecate din priviri spre tatăl său:
- Da, Nilă e mai cuminte! V-a convenit vouă o viaţă întreagă cuminţenia lui. Toţi l-aţi pus la
ham şi i-aţi dat cu biciul! În locul lui... hm!... Ştiu eu ce v-aş face! A muncit ca un bou să vă ţie pe
voi! Ce stai, mă, prostule, acolo în pat? Pune mâna şi scoate din lada aia şi du-te şi vinde şi
cumpără-ţi haine! Umbli desculţ şi cu izmenele rupta în c... şi lada zace înţesată cu crepdeşin!
Fără să se grăbească, Moromete ridică parul în aer şi îşi făcu vânt. Paraschiv văzu, dar în
clipa aceea nu înţelese despre ce era vorba: se uita cu neîncredere la parul ridicat în aer şi când
primi lovitura în cap ridică zadarnic coatele în sus; se prăbuşi de pe micul scăunel şi se întinse la
pământ cu o expresie de mare uimire pe chip.
95
După ce îl lovi, în timp ce Niculae şi Ilinca ţipară îngroziţi, Moromete se întoarse spre Nilă.
La vederea parului, Nilă răspunse scurt, înspăimântat dintr-o dată:
Aoleu, tată!
Strigătul arăta atâta spaimă, încât parul întârzie câteva clipe în aer, dar, ca şi când Moromete
ar fi reflectat repede în aceste clipe, lovitura totuşi porni, abătându-se însă de la direcţia ei, capul, şi
înfigându-se înăbuşit în spinare. Nilă se făcu ghem şi întinse mâinile să se apere, strigând mereu cu
groază mare:
Aoleo, tată! Nu da! Nu mai fac!
Moromete îl lăsă, nu pentru că îi era milă, ci ca să se întoarcă spre Paraschiv. Se întoarse şi
începu să-l lovească rar şi adânc pe unde nimerea. Loviturile îl dezmeticiră pe Paraschiv, el încercă
să se ridice, să se împotrivească. Parul însă îi paraliza cu chibzuială mâinile, fluierele picioarelor,
oasele şoldurilor. Gemea înfundat, se tăvălea pe jos şi trupul lui de om în toată firea, întins şi făcând
mişcări deşucheate, îi speriară pe copii.
Niculae începu să clănţăne din dinţi. Catrina năvăli în tindă şi se agăţă de braţul bărbatului;
ea vorbi apăsat, cu un glas coborât, cu o neaşteptată linişte şi hotărâre:
Ilie, nu te potrivi! Nu ţi-e ruşine să dai în ei?
Tocmai în acest moment, Paraschiv se ridică în picioare şi clătinându-se greu izbuti să apuce
în mâini parul tatălui. El vorbi gros, cu un glas turbure, abia ţinându-se pe picioare; lovitura în cap
îi luase de la început orice putere de împotrivire.
Nu mai da! Auzi? Nu mai da! Gemu el.
Moromete întrebă cu încordare, gâfâind:
Mai faci?
Paraschiv nu răspunde.
Mai faci? repetă Moromete?
Nu mai fac! se auzi răspunsul.
Dar nu era al unui om treaz.
Moromete aruncă deodată parul la pământ şi prea îndelungata lui stăpânire de sine se
desfăcu într-un urlet:
Ne-no-ro-ci-tu-le! Paraschive! Nenorocit ce eşti!
Apoi se întoarse spre Nilă, care între timp sărise din pat şi se ghemuise într-un colţ:
- Şi tu, Nilă? Tu, mă? E lume care aleargă din zi şi până în noapte pentru un pumn de făină!
Şi voi ca nişte câini! Ca nişte câini turbaţi săriţi unul la altul! Vă omor! Cui nu-i place la târla mea,
să se ducă! Să plece!”
Ex. 2. Fragmentul surprinde conflictul dintre generaţii. Precizaţi care este elementul ce stă la baza
conflictului şi modul în care se raportează la tradiţie cele două categorii (tatăl, copiii)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 3. Precizaţi ce-i roagă Moromete pe băieţi să facă?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 4. Interpretaţi atitudinea lui Moromete de la începutul scenei cu cea din final.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
96
Ex. 5. Comentaţi replica următoare: „Ne-no-ro-ci-tu-le!”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Ex. 6. Oferiţi un sinonim contextual pentru termenul din exerciţiul anterior.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 7 Comentaţi replica finală din fragmentul citat:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 8. Precizaţi o caracteristică a personajului Ilie Moromete, dedusă di acest fragment:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Citiţi în continuare romanul şi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Ce fac Paraschiv şi Nilă după ce sunt bătuţi de tatăl lor?
2. Ce face Ilie Moromete pentru a obţine bani?
97
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI – ILIE MOROMETE
Ex. 1. Plecând de la următoarea afirmaţie, precizaţi care este modelul după care Marin Preda îşi
construieşte personajul:
„Scriind, totdeauna am admirat ceva, o creaţie preexistentă, care mi-a fermecat nu numai copilăria,
ci şi maturitatea: eroul preferat, Moromete care a existat în realitate, a fost tatăl meu. Acest
sentiment a rămas stabil şi profund pentru toată viaţa”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 2. Ilie Moromete este numit de critică ţăran - filozof, argumentaţi această sintagmă.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 3. Ilie Moromete este considerat personaj exponenţial pentru un anumit tip de lume. Comentaţi
această caracteristică.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 4. Citiţi următorul fragment: „Era cu zece ani mai mare decât Catrina şi acum avea acea vârstă
între tinereţe şi bătrâneţe când numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba viaţa cuiva”.
Precizaţi ce mod de caracterizare întâlnim aici şi cum este prezentat personajul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 5. Ilie Moromete, afirmă: „Domnule eu totdeauna am dus o viaţă independentă”. Interpretează
această afirmaţie.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 6. Precizează o altă trăsătură a personajului desprinsă din scena din poiana lui Iocan,
argumentează alegerea făcută.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 7. O altă trăsătură a personajului este disimularea, prezintă o scenă în care personajul foloseşte
această trăsătură.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 8. Comentează următoarea afirmaţie a personajului, precizând trăsătura acestuia: (se adresează
lui Niculae): „ Te duseşi în grădină să te odihneşti că până acum stătuşi?”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
98
Ex. 9. Moromete este un spirit contemplativ, identifică o scenă unde este prezent acest aspect al
personajului.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ex. 10 Precizează care este atitudinea personajului faţă de pământ.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ex. 11. Surprinde atitudinea personajului în faţa banilor, ce spune aceasta despre Moromete?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Temă portofoliu: Realizaţi caracterizarea personajului, punctând următoarele aspecte:
1. Statutul personajului
2. Conflicte cu celelalte personaje
3. Trăsăturile personajului, surprinse în scene semnificative
4. Opinie despre modul în care textul se reflectă în construcţia personajului
99
TEST ROMANUL MOROMEŢII DE MARIN PREDA
I. Citiţi cu atenţie următorul fragment, pentru a răspunde cerinţelor formulate:

„... Moromete scoase dintr-un buzunar, dinăuntrul flanelei, două hârtii şi începu să le fluture
sub nasul agentului.
- Peste o săptămână, două, îţi mai plătesc eu ceva. E duce fi-meu la Bucureşti şi-ţi plătesc.
Te rog să mă înţelegi1 mai zise Moromete de astă dată, cu un glas foarte supărat, ca şi când de mult
i-ar fi spus toate acestea agentului, iar agentul n-ar fi vrut să înţeleagă...
El scrise în goană o altă chitanţă, o rupse şi o azvârli în nasul omului:
- Îţi spun pentru ultima oară, Moromete, că dacă nu vii la primărie să plăteşti, peste două
săptămâni viu eu aici cu jandarmii şi te iau şi pe dumneata, nu numai caii. Legat te iau!...
- De unde să plătesc dacă n-am! răspunse Moromete pe gânduri, căutându-se iar în
buzunarul flanelei. Mai dă-mi, mă, o ţigare, îngână el iar.[...]
Şi mai face şi politică! Izbucni agentul în culmea nedumeririi. E abonat la ziar şi
fonciirea nu vrea s-o plătească.”
„Revenindu-şi, lui Moromete îi revenise şi gustul pentru politică şi se uita foarte intrigat la
aceşti oameni noi de pe la sfatul popular (nu se mai spunea primărie) care îi intrau în curte şi îi
vorbeau ca şi când nu l-ar fi cunoscut şi n-ar fi ştiut cine e . [...] Fiindcă iată de pildă fonciirea,
acum că Moromete nu mai avea bani, revenise, o simţea... I se trimiteau prin Ilie Micu, piticul
satului, care mai era încă ţinut pe-acolo pe la sfat, singurul care mai rămăsese dintre slujbaşii vechii
primării, nişte hârtii în care i se spunea că pentru fiecare zi de neplată a fonciirii i se majora cu un
nu ştiu cât zero virgulă zero cinci, şase sau zece la sută din suma totală şi că asta mergea
crescând...”
1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: flanelă, izbucni
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: fi-meu
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină verbul a plăti
4. Precizează o temă a discuţiei dintre personaje din primul fragment citat.
5. Menţionează două trăsături ale personajului, evidenţiate în fragmentul de text citat.
6. Comentează originalitatea ţăranului creat de Marin Preda, având ca element de pornire
sintagma: „gustul pentru politică”, regăsită în ambele fragmente citate.
7. Indică imaginea supraindividualităţii /statului pe care o percepe Ilie Moromete, numind
personajul cu care dialoghează în cele două fragmente citate.
8. Identifică mijlocul prin care se realizează reprimarea individului, în volumul doi (fragmentul
al II - lea), aşa cum rezultă din texul dat.
9. Distinge raportul individului cu supraindividualitatea în cele două volume ale romanului,
pornind de la textele citate.
10. Transcrie din fragmentele de text date, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care sunt mărci ale
adresării directe. Observă în ce fragment le întâlnim şi precizează de ce crezi că sunt
prezente acolo.
II. Realizează un eseu, de 3 – 4 pagini, în care să demonstrezi, prin dezvoltarea a patru

argumente, valabilitatea afirmaţiei lui N . Manolescu (Arca lui Noe)
„...Moromete este cel din urmă ţăran , în acest roman al deruralizării satului.”
În elaborarea eseului, vei respecta structura textului argumentativ: ipoteza, enunţarea şi
dezvoltarea argumentelor (pro şi/sau contra), concluzia.
III. Realizează un eseu în care să prezinţi aspecte monografice, evidenţiate într-un
roman cu tematică rurală, având în vedere următoarele aspecte:
1. compoziţia romanului, în relaţie cu percepţia asupra timpului
2. planurile narative şi tematica romanului
3. atitudinea ţăranului faţă de pământ
4. relaţiile din cadrul familiei
5. viaţa rurală şi obiceiurile ei în patru secvenţe reprezentative
100
OPERA DRAMATICĂ MODERNĂ
Ex. 1. Se dau următoarele trăsături ale operei dramatice, grupaţi-le în funcţie de trăsături
tradiţionale/ moderne ale dramaturgiei:
Structura operei dramatice: acte, scene şi, mai rar, tablouri.56
Povestea simplă a personajului este investită cu semnificaţii general-umane, făcându-
se reflecţii asupra unor aspecte fundamentale: viaţă, moarte, singurătate, destin,
naştere etc.
Modurile de expunere specifice operei dramatice sunt: dialogul şi monologul57, dar
este întâlnită şi descrierea în indicaţii scenice sau didascalii
Intervenţia autorului în text se realizează prin intermediul indicaţiilor scenice sau a
didascaliilor58
Spaţiul si timpul sunt simbolice
Acţiunea se realizează în jurul unuia sau mai multor conflicte
La acţiune participă mai multe personaje (există în teatru modern un singur
personaj), care se caracterizează prin mijloace directe şi indirecte
Modul de expunere: monolog al personajului

Existenta unui singur personaj al piesei
Dispar noţiunile de conflict si de intriga
Piesa fiind alcătuita dintr-o succesiune de patru tablouri
Teatrul tradiţional Teatrul modern
Structura
Acţiunea
Conflict
Personaje
Modul de expunere
Elemente spaţiale
Elemente temporale
Intervenţia autorului
Conflict
Intrigă
Ex. 2. Piesa de teatru Iona se inspiră din mitul biblic al lui Iona, motiv pentru care piesa este
considerată o parabolă. Citiţi cu atenţie mitul biblic al lui Iona, stabiliţi apoi asemănări şi
deosebiri între textul biblic şi opera dramatică:
56
Actul şi tabloul reprezintă o parte din acţiunea desfăşurată în acelaşi decor, iar scena marchează intrările şi ieşirile
personajelor
57
Se utilizează monologul şi dialogul deoarece textul dramatic este reprezentat sub forma unor succesiuni de replici
între personaje
58
Prin intermediul indicaţiilor scenice autorul oferă detalii despre decor, mişcarea scenică a personajelor şi
comportamentul acestora, de obicei aceste indicaţii sunt puse în paranteze şi se utilizează scrierea aldină
101
Capitolul 1
1. Şi a fost cuvântul Domnului către Iona, fiul lui Amitai, zicând:

2. Scoală-te şi du-te în cetatea cea mare a Ninivei şi propovăduieşte acolo, căci fărădelegile lor au
ajuns până în fata Mea!
3. Şi s-a sculat Iona să fugă la Tarsis, departe de Domnul. Şi s-a coborât la Iope, unde a găsit o
corabie, care mergea la Tarsis, şi, plătind preţul călătoriei, s-a coborât în ea ca să meargă la
Tarsis împreună cu toţi cei de acolo, el fugind din faţa Domnului.
4. Dar Domnul a ridicat un vânt năpraznic pe mare şi o furtună puternică s-a stârnit, încât corabia
era gata să se sfărâme.
5. Corăbierii s-au înfricoşat şi au strigat fiecare către dumnezeul său şi au aruncat în mare
încărcătura corăbiei ca să se uşureze. Dar Iona se coborâse în fundul corăbiei, se culcase şi
adormise.
6. Atunci s-a apropiat de el cârmaciul corăbiei, şi i-a zis: "Pentru ce dormi? Scoală-te şi strigă
către Dumnezeul tău, poate El Îşi va aduce aminte de noi, ca să nu pierim!"
7. Şi au zis unul către altul: "Haidem să aruncăm sorţi, ca să ştim din pricina cui a venit peste noi
nenorocirea aceasta!" Şi au aruncat sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona.
8. Şi l-au întrebat pe el: "Spune-ne nouă din pricina cui s-a abătut nenorocirea aceasta asupra
noastră? Care este meşteşugul tău, de unde şi din ce ţară vii şi din ce popor eşti?"
9. Atunci el le-a răspuns: "Sunt evreu şi Domnului Dumnezeului cerului mă închin - Cel care a
făcut marea şi uscatul".
10. Şi toţi oamenii s-au temut cu frică mare şi i-au zis lui: "Pentru ce ai săvârşit una ca aceasta?"
Căci ei ştiau că el fuge din faţa lui Dumnezeu, fiindcă el le spusese.
11. Şi i-au zis lui: "Ce să-ţi facem ca să se potolească marea?" Căci marea se ridica din ce în ce mai
mult.
12. Atunci el a răspuns: "Luaţi-mă şi mă aruncaţi în mare şi ea se va potoli, căci ştiu bine că din
pricina mea s-a pornit peste voi această vijelie".
13. Şi marinarii vâsleau ca să ajungă la ţărm, dar în zadar, căci marea se ridica din ce în ce mai
mult împotriva lor.
14. Atunci au strigat către Domnul şi au zis: "O, Doamne, de-am putea să nu pierim din pricina
vieţii acestui om şi să nu ne împovărezi pe noi cu un sânge nevinovat! Că Tu, Doamne, precum
ai voit ai făcut!"
15. Şi îl ridicară pe Iona şi îl aruncară în mare şi s-a potolit urgia ei.
16. Şi oamenii s-au temut cu teamă mare de Domnul şi au adus jertfă lui Dumnezeu şi I-au făcut
Lui făgăduinţe.
Capitolul 2
1. Şi Dumnezeu a dat poruncă unui peşte mare să înghită pe Iona. Şi a stat Iona în pântecele
peştelui trei zile şi trei nopţi.
2. Atunci s-a rugat Iona din pântecele peştelui către Domnul Dumnezeul lui, zicând:
3. "Strigat-am către Domnul în strâmtorarea mea, şi El m-a auzit; din pântecele locuinţei morţilor
către El am strigat, şi El a luat aminte la glasul meu!
4. Tu m-ai aruncat în adânc, în sânul mării şi undele m-au înconjurat; toate talazurile şi valurile
Tale au trecut peste mine.
5. Şi gândeam: Aruncat sunt dinaintea ochilor Tăi! Dar voi vedea din nou templul cel sfânt al Tău!
6. Apele m-au învăluit pe de-a întregul, adâncul m-a împresurat, iarba mării s-a încolăcit în jurul
102
capului meu;
7. Mă coborâsem până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului erau trase asupra mea pentru
totdeauna, dar Tu ai scos din stricăciune viaţa mea, Doamne Dumnezeul meu!
8. Când se sfârşea în mine duhul meu, de Domnul mi-am adus aminte, şi la Tine a ajuns
rugăciunea mea, în templul Tău cel sfânt!
9. Cei ce slujesc idolilor deşerţi dispreţuiesc harul Tău;
10. Dar eu Îţi voi aduce Ţie jertfe cu glas de laudă şi toate făgăduinţele mele le voi împlini, căci
mântuirea vine de la Domnul!"
11. Şi Domnul a dat poruncă peştelui şi peştele a aruncat pe Iona la ţărm!
Capitolul 3
1. Şi a fost cuvântul Domnului către Iona, pentru a doua oară, zicând:

2. Scoală şi porneşte către cetatea cea mare a Ninivei şi vesteşte-le ceea ce îţi voi spune!
3. Şi s-a sculat Iona şi a mers în Ninive, după cuvântul Domnului. Şi Ninive era cetate mare
înaintea lui Dumnezeu; îţi trebuia trei zile ca s-o străbaţi.
4. Şi a pătruns Iona în cetate, zicând: "Patruzeci de zile mai sunt, şi Ninive va fi distrusă!"
5. Atunci Ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au ţinut post şi s-au îmbrăcat cu sac, de la cei mai
mari şi până la cei mai mici.
6. Şi a ajuns vestea până la regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul său, şi-a lepădat
veşmântul lui cel scump, s-a acoperit cu sac şi s-a culcat în cenuşă.
7. Apoi, din porunca regelui şi a dregătorilor săi, s-au strigat şi s-au zis acestea: Oamenii şi
animalele, vitele mari şi mici să nu mănânce nimic, să nu pască şi nici să bea apă;
8. Iar oamenii să se îmbrace cu sac şi către Dumnezeu să strige din toată puterea şi fiecare să se
întoarcă de pe calea lui cea rea şi de la nedreptatea pe care o săvârşesc mâinile lui;
9. Poate că Dumnezeu Se va întoarce şi Se va milostivi şi va ţine în loc iuţimea mâniei Lui ca să
nu pierim!"
10. Atunci Dumnezeu a văzut faptele lor cele de pocăinţă, că s-au întors din căile lor cele rele. Şi i-
a părut rău Domnului de prezicerile de rău pe care li le făcuse şi nu le-a împlinit.
Capitolul 4
1. Şi Iona a fost cuprins de mare supărare şi s-a aprins de mânie.

2. Şi a rugat pe Domnul, zicând: "O, Doamne, iată tocmai ceea ce cugetam eu când eram în tara
mea! Pentru aceasta eu am încercat să fug în Tarsis, că ştiam că Tu eşti Dumnezeu îndurat şi
milostiv, îndelung-răbdător şi mult-milosârd şi Îţi pare rău de fărădelegi.
3. Şi acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, căci este mai bine să mor decât să fiu viu!"
4. Şi a zis Domnul: "Faci tu oare bine că ţi-ai aprins mânia?"
6. Şi Domnul Dumnezeu a făcut să crească un vrej care s-a ridicat deasupra capului lui Iona, ca
să-i ţină umbră şi să-i mai potolească mânia. Şi s-a bucurat Iona cu bucurie mare pentru vrej.
7. Dar Dumnezeu, a doua zi, la revărsatul zorilor, a poruncit unui vierme să reteze vrejul. Iar el s-a
uscat.
8. Şi la răsăritul soarelui a pornit Dumnezeu un vânt arzător de la răsărit şi soarele a dogorit capul
lui Iona, încât el se prăpădea de căldură. Şi şi-a rugat moartea zicând: "Mai bine este să mor
decât să trăiesc!"
9. Şi a grăit Domnul către Iona: "Ai tu dreptate să te mânii pentru vrej?" Şi el a răspuns: "Da, am
dreptate să fiu supărat de moarte!"
103
10. Şi a zis Domnul: "Tu ţi-ai făcut necaz pentru acest vrej pentru care nu te-ai trudit şi nici nu l-ai
crescut, care şi-a luat fiinţă într-o noapte şi într-alta a pierit!
11. Dar Mie cum să nu-Mi fie milă de cetatea cea mare a Ninivei cu mai mult de o sută douăzeci de
mii de oameni, care nu ştiu să deosebească dreapta de stânga lor, şi cu un mare număr de
dobitoace?"
Mitul biblic Opera dramatică
Temă portofoliu : realizaţi un eseu argumentativ în care să demonstraţi că o operă dramatică

studiată de voi se încadrează în teatrul modern.
104
Iona, Marin Sorescu
Ex. 1. Comentaţi următorul citat: ,, Singurătatea e otrava al cărei antidot e conversaţia” St.
Guazzo.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………….......................
Ex. 2. Se dau următoarele afirmaţii:
„Ştiu că am vrut să scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur.”afirmaţia autorului
„ Ca orice om singur Iona vorbeşte cu sine însuşi, îşi pune întrebări şi răspunde” (indicaţie scenică)
„Omenirea întreagă este Iona (…) Iona este omul în condiţia lui umană, în faţa vieţii şi a morţii”
afirmaţia autorului
Plecând de la citatele date, identificaţi tematica piesei de teatru

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 3. Putem stabili o legătură între primul citat şi cele referitoare la piesa Iona de Marin Sorescu?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Ex. 4. Interpretaţi titlul piesei. Unde aţi mai întâlnit acest nume, poate exista o legătură între ele?
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………………………………………………
………………………………………….………...............................................................................
Ex. 5. Realizaţi un „desen”, astfel: marcaţi cadrul acţiunii, locul ocupat de personaj şi modul în
care se raportează la chit. Ţineţi cont că în posterul realizat de voi trebuie să inseraţi elementele din
indicaţiile scenice şi cuvintele următoare, astfel:
Grupa 1 – tabloul I
A. Gura peştelui C. Acvariul
B. Ecoul D. Nade frumos colorate
105
Grupa 2 - Tabloul II
A. Captivitatea C. Vânat/ vânător
B. Labirint D. Cuţit
Grupa 3 - tabloul III

- Succesiunea burţilor - Ferestre
- Pescarul 1 şi pescarul 2 - Scrisoarea adresată mamei
106
Grupa 4 – tabloul IV
A. Barbă C. Şir de burţi
B. Numele D. Spintecă burta
Ex. 5. Asemeni unui joc de puzzle, identificaţi locul pe care trebuie să-l ocupe interpretarea primită
în posterul realizat de celelalte grupe
Grupa 1
Iona trăieşte permanent sub ameninţare – viaţa sa e un risc
Iona încearcă să găsească drumul spre lumină, spre eliberare
Universul închis pe care trebuie să-l depăşească pentru a ajunge la lumină
Simbolizează înţelepciunea dobândită în urma experienţei dobândite
Grupa 2
Pierderea identităţii, îşi caută mereu identitatea: vorbeşte cu el: procedeul dedublării
Interiorul peştelui e asemeni unui labirint, un univers închis în care Iona devine expresia condiţiei
limitate a omului
Personajele episodice, au fiecare câte o bârnă în spate – symbol al poverii existenţiale, al destinului.
Tăcerea lor reprezintă refuzul de a împărtăşi suferinţa şi problemele cu ceilalţi
Şirul nesfârşit de burţi reprezintă limitarea omului, ieşirea din captivitate pentru om e prea grea
Grupa 3
Jocul de-a pescuitul reprezintă idealurile accesibile omului pot fi atinse dar omul nu-şi poate depăşi
condiţia
Dubla identitate a fiinţei: vânat şi vânător, destin, obiect al destinului
“Dacă nu există ferestre, atunci ele trebuie inventate” – simbolul speranţei, al deschiderii spre o altă
lume, spre alt mod de existenţă
Numele – îşi descoperă noua identitate
Grupa 4
Apa e simbolul universului care conţine nu doar capcane ale răului ci şi ale speranţelor neîmplinite
Vrea să se elibereze, foloseşte un cuţit – vrea să-şi depăşească limitele
Doreşte să-I scrie mamei, are viziunea nenăscuţilor copii, ce zac în burta chitului
Calea inversă de a descoperi drumul spre lumină, caută libertatea în sine nu în afară
Temă portofoliu: Rescrieţi finalul operei dramatice, argumentând alegerea făcută
107
STRUCTURA OPEREI DRAMATICE
TABLOUL I
Ex. 1. Precizaţi locul în care se află personajul principal. Ce marchează acest fapt privind existenţa
umană?
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
Ex. 2. Interpretaţi dispariţia ecoului .
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….…………................................
Ex. 3. Comentaţi următoarea afirmaţie a personajului: „Numai că eu trebuie să-l strig pe Iona”
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
Ex. 4. Pentru a-şi alunga singurătatea Iona vorbeşte cu sine însuşi, cum se numeşte acest proces şi
care este semnificaţia sa?
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
Ex. 5. Iona , deoarece este un pescar ghinionist, hotărăşte să-şi schimbe marea, apoi se întreabă
retoric: „Dar parcă poţi să-ţi schimbi marea?!”, interpretaţi această afirmaţie şi oferiţi o interpretare
simbolică pentru substantivul „marea”
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….………….……………………
…………………………………………………………….………….................................................
Ex. 6. Iona îşi doreşte să prindă peştele fabulos. Ce reprezintă acest peşte?
………………………………………………………………………………………………….……
…….………………………………………………………………….…………...............................
Ex. 7. Interpretaţi scena în care Iona pescuieşte în acvariu, ce reprezintă acest „joc”?
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….…………................................
Ex. 8. Interpretaţi următoarea afirmaţie: „Ne punem în gând o fericire, o speranţă, în sfârşit, ceva
frumos, dar peste câteva clipe observăm miraţi că nu s-a terminat apa”
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
Ex. 9. Precizaţi ce se întâmplă cu personajul la finalul tabloului I.
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
………………………………………………………………………………….………….
Temă portofoliu: Realizaţi un eseu despre singurătate, în care să surprindeţi două aspecte care v-
au impresionat din tabloul I
108
TABLOUL II
Ex. 1. Precizaţi locul personajului.
………………………………………………………………………………….……….......................
Ex. 2. Care sunt preocupările lui Iona?
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….………...........................................
Ex. 3. Comentaţi revolta personajului din sintagma: „De ce trebuie să se culce toţi oamenii la
sfârşitul vieţii?”
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………............................................................
Ex. 4. Interiorul peştelui este asemeni unui labirint, căutaţi în text fragmentul care marchează acest
simbol, apoi oferiţi o interpretare acestuia
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….………….………………………
………………………………………………………….….................................................................
Ex. 5. Iona priveşte cum peştele îşi mistuie hrana şi are revelaţia dublei identităţi a fiinţei: vânător/
vânat; obiect al destinului/ destin; Realizaţi prin desen această dublă identitate a fiinţei
Ex. 6. Interpretaţi gestul lui Iona de a se elibera, folosindu-se de un cuţit.

………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………….………
Ex. 7. Interpretaţi dorinţa personajului de a-şi construi o bancă în mijlocul mării.
………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………….………
Temă portofoliu: Citiţi tabloul II din opera Iona şi transcrieţi 10 citate semnificative, motivaţi apoi
alegerea făcută.
109
TABLOUL III
Ex. 1. Precizaţi care este spaţiul în care se află personajul? Ce reprezintă acesta?
………………………………………………………………………………….……….............……
…………………………………………………………………………….…………………………
……………………………………………………………….………………………………………
………………………………………………….………....................................................................
Ex. 2. Iona îşi imaginează dialogul dintre copiii nenăscuţi, oferiţi o interpretare a acestui aspect.
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………...........................................................
Ex. 3. Precizaţi care este rolul celor doi pescari?
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….……….......................................
Ex. 4. Pescarii duc ceva cu ei, precizaţi despre ce este vorba şi oferiţi o interpretare simbolică
obiectului respectiv.
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………...........................................................
Ex. 5 Comentează afirmaţia personajului : „Dacă nu există ferestre, atunci ele trebuie inventate”
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………...........................................................
Ex. 6. Iona doreşte să-i scrie mamei. Interpretaţi această secvenţă (pe ce îi scrie, ce îi cere, cum se
raportează la ea?)
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………………………………………………
………………………………………….………................................................................................
Ex. 7. Comentează afirmaţia personajului, referitoare la singurătate: „pe omenire o doare în fund de
soarta ta!”
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………...........................................................
Ex. 8. Citiţi indicaţiile scenice din incipitul tabloului: „Interiorul peştelui II. Decor asemănător, în
mare, celui din tabloul anterior. Poate câteva elemente în plus, spre a marca evoluţia. Iar într-o
parte a scenei – important! – o mică moară de vânt59. Poate să se învârtească. Atras de ea ca de un
vârtej, Iona se va feri tot timpul să nu nimerească între dinţii ei de lemn.", oferiţi o interpretare
simbolică a morii de vânt pentru textul nostru.
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………............................................................
Temă portofoliu: În tabloul III întâlnim foarte multe trimiteri la simbolistica absolutului, identifică
în text astfel de trimiteri (minim 3) şi oferă o interpretare pentru fiecare alegere
59
Moara de vânt este un element care sugerează asemănarea lui Iona cu Don Quijote - autoiluzionarea, respingerea
realităţii; spre deosebire de Don Quijote, care se luptă cu morile de vânt, crezând că sunt uriaşi, „Iona se va feri tot
timpul să nu nimerească între dinţii ei de lemn.”, dar nu va face gestul firesc de a o înlătura din cale; la fel cum făcuse
tot timpul până atunci, refuză să conştientizeze situaţia, resemnându-se şi încercând doar să se adapteze la ceea ce i se
întâmplă.
110
TABLOUL IV
Ex. 1. Căutaţi în text şi transcrieţi elementele care definesc personajul principal (cum este prezentat,
ce are în plus faţă de celelalte tablouri?)
………………………………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………….………………………………………………
………………………………………….…………….………………………………………………
Ex. 2. Unde se află Iona? Oferă o interpretare acestui indice spaţial.
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….………….……………………
…………………………………………………………….………….………………………………
………………………………………………….………….…….……………………………………
Ex. 3. Din ce este alcătuit orizontul, care este semnificaţia acestuia?
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….………….……………………
…………………………………………………………….………….………………………………
………………………………………………….………….…….……………………………………
Ex. 4. Interpretaţi afirmaţia personajului: „Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate învia!”
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….………….……………………
…………………………………………………………….………….………………………………
……………………………………………
Ex. 5. Interpretaţi dorinţa personajului de a comunica cu toate elementele acestei lumi.
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….………….……………………
…………………………………………………………….………….………………………………
………………………………………………….………………………………………………........
Ex. 6. Interpretaţi faptul că Iona nu-şi mai aminteşte trecutul. Ce reprezintă acest aspect?
………………………………………………………………………………….………….…………
……………………………………………………………………….………………………………
…………………………………………………………….………….………………………………
…………………………………………………….………………………………………………....
Ex. 7. Personajul îşi aminteşte numele său, ce reprezintă această amintire a numelui?
………………………………………………………………………………….………….…………
………………………………………………………………….………….…………………………
……………………………………………………….………….……………………………………
…………………………………………….………….…….…………………………………………
Ex. 9. Interpretaţi gestul final al personajului, acela de a-şi spinteca burta.
……………………………………………………………………………….………….……………
…………………………………………………………………….………….………………………
………………………………………………………….………….…….……………………………
Temă portofoliu: Scrie un eseu în care să surprinzi motivul labirintului în această piesă, ţinând cont
de faptul că personajul nostru este într-un prizonierat continuu. Vei porni în realizarea eseului de la
cuvintele personajului: „Problema este dacă mai reuşeşti să ieşi din ceva, odată ce te-ai născut,
Doamne, câţi peşti unul într-altul!”
111
Personajul şi rolurile sale
Plecând de la următoarele aspecte, realizaţi o fişă de caracterizare a personajului Iona din opera
dramatică cu acelaşi nume, astfel:
Grupa 1
1. Care este locul personajului în operă?
……………………………………………………………….…………….......................…..
2. Interpretaţi numele personajului
………………………………………………………………………………….………..….…
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………................................................................................................................................
3. În deschiderea piesei de teatru, Marin Sorescu precizează: „Ca orice om foarte singur,
Iona vorbeşte tare cu sine însuşi, îşi pune întrebări şi răspunde, se comportă ca şi când
în scenă ar fi două personaje. Se dedublează şi se „strânge”, după cerinţele vieţii sale
interioare şi trebuinţele scenice”, precizaţi ce trăsătură de caracter reiese din acest
fragment.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………...........
4. Precizaţi care este originea biblică a personajului, care sunt punctele comune şi
deosebirile dintre ei.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Grupa 2
5. Care sunt ipostazele în care apare Iona în piesă în cele patru tablouri
1. …....................................................................................................................................
2. …....................................................................................................................................
3. ……................................................................................................................................
11. Gestul înghiţirii lui Iona din primul tablou are o anumită semnificaţie. Care ar putea fi
aceasta?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………........................
12. În interiorul peştelui 1 Iona vorbeşte mult, ce aspect al personajului iese aici în evidenţă?
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………................
13. Iona se simte ispitit să construiască o „bancă de lemn în mijlocul mării” – desprindeţi
trăsătura de caracter a personajului
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..............
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………............................................................................................................................…
.
Grupa 3
14. Iona vorbeşte cu pescarul 1 şi 2, dorind să înţeleagă de ce suportă condiţia umilă la care sunt
supuşi. Identificaţi în contextul acesta o altă trăsătură a personajului
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………....................................
................................................................................................................…………................…
112
15. Episodul în care îi scrie scrisoare mamei relevă un alt aspect al personajului, precizaţi-l
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……….......................................................................................................................................
16. Iona taie burţile peştilor până ajunge la „gura ultimului peşte spintecat”, ce aspect al
personajului ar trebui marcat în acest context.
……………………………………………………………………………………....................
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………............................................................................................................................
17. Imaginea bărbii lui Iona simbolizează pentru personaj un alt aspect al evoluţiei lui, care este
acesta?
………………………………………………………………....................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Grupa 4
18. Iona îşi strigă semenii după ce iese din ultimul peşte, identificaţi o altă trăsătură a
personajului
………………………………………………………………………………………........……
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………............................................................................................................................……
19. Iona îşi aminteşte numele lui, interpretaţi acest aspect

…………………………………………………………………………..........................……..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………............................................................................................................................…
20. În final constată că a greşit drumul „totul e invers” afirmă personajul, ce face în acest
moment?
……………………………………………………………………………………………........
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………............................................................................................................................…
21. Gestul final este acela de a-şi spinteca propria burtă. Interpretaţi acest gest.
……………………………………………………………………………………………....…
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………...........................................................................................................................
Temă portofoliu: realizaţi caracterizarea personajului plecând de la planul realizat, în

elaborarea eseului, vei avea în vedere:
evidenţierea rolului personajului în cadrul acţiunii
exemplificarea trăsăturilor personajului şi modalităţile de caracterizare a
personajului, cu exemple din opera literară
rolul indicaţiilor autorului în conturarea personajului
113
TEST IONA, MARIN SORESCU
I. Citeşte textul şi răspunde cerinţelor formulate:
„Prefeţele scrise de autorii înşişi nu-şi au rostul decât în măsura în care vin cu nişte precizări
de ordin documentar. Altfel, să încerci să spui – e prea lung. Şi poate că ai şi uitat.
Creaţia e o bâlbâială în faţa lui Dumnezeu. După ce a creat lumea în şase zile, el s-a simţit
atât de epuizat încât n-a mai putut mişca un deget. A mai apărut oare ceva nou de atunci? Iată un
exemplu de epuizare divină.
Recitesc după câţiva ani Iona, cu ochi rece, străin şi mă întreb: oare unde rămăsesem?
Iona, proorocul care a fugit în faţa Cuvântului, a încăput în burta chitului. Ca o scrisoare, în
cutia poştală. Am găsit, poate din greşeală scrisoarea. Am citi-o cutremurat şi mi s-a părut că o
înţeleg. Am încercat s-o transcriu. Asta a fost tot.
După aceea am vrut să-l uit pe Iona. Ce s-a ales din mândra cetate Ninive „mare înaintea lui
Dumnezeu s-o străbaţi în trei zile de umblet?” ce s-a ales de oamenii ei care s-au îmbrăcat în sac şi
s-au pocăit şi nu i-a mai ajuns mânia de sus?
Am uitat absolut totul. Apelaţi la arheologie. Am fost întrebat dacă burta chitului
simbolizează călătoria în cosmos sau singurătatea intrauterină. În ce măsură Iona e primul om ori
ultimul om? Dacă dau o accepţie freudistă, mistică, politică ori cabalistică experienţei acestui
personaj? Şi mai ales ce semnificaţie are gestul final şi dacă nu e prea multă amărăciune şi dacă nu
mi-e milă de umanitate?
Nu pot să vă răspund nimic. Au trecut trei ani de când am scris tragedia. Totul mi se încurcă
în memorie. Ştiu numai că am vrut să scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur.
Cred că lucrul cel mai îngrozitor din piesă e când Iona îşi pierde ecoul. Iona era singur, dar ecoul lui
era întreg. Striga: Io-na şi ecoul răspundea: Io-na.
Apoi nu a mai rămas decât cu o jumătate de ecou. Striga: Io-na şi nu se mai auzea decât Io,
Io în vreo limbă veche însemna: eu.
E tot ce-mi mai amintesc.”
(Marin Sorescu, Iona - prefaţa)
1. Identifică figura de stil din sintagma: „Creaţia e o bâlbâială în faţa lui Dumnezeu.”
2. Identifică un reper temporal în fragmentul de text dat.
3. Identifică în text două mărci ale subiectivităţii.
4. Menţionează sensul din text al termenului scrisoare.
5. Identifică în text o interogaţie retorică60, prezintă apoi semnificaţia ei.
6. Prezintă atitudinea scriitorului vizavi de scrierea prefeţelor.
7. Notează tema61 piesei, aşa cum poate fi ea desprinsă din prefaţa autorului.
8. Precizează semnificaţia dată de autor termenului”Io”
9. Comentează replica finală a autorului din textul citat
10. Argumentează caracterul nonficţional62 al textului.
II. Realizează un eseu liber pornind de la următorul citat:

Marin Sorescu: „Îmi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu... Cel care trăieşte în Ţara de
Foc este tot Iona, omenirea întreagă este Iona, dacă-mi permite. Iona este omul în condiţia umană,
în faţa vieţii şi în faţa morţii.”
60
Interogaţia retorică este o figură de stil care constă în adresarea unei întrebări al cărui răspuns este cuprins în însăşi
formularea acesteia.
61
Nu uitaţi: tema textului se referă la ideea generală, conţinutul abstract al unei opere literare.
62
Trebuie să ne amintim că un text poate fi clasificat după scopul comunicării şi modul de concretizare a informaţiei
transmise în: text ficţional, nonficţional şi de graniţă. Textul nonficţional (nonliterar) transmite idei, se bazează pe
raţiunea cititorului, foloseşte un limbaj bazat pe sensul propriu şi denotativ al cuvintelor şi exprimă realitatea imediată
114
Personajul şi rolurile sale / rezolvare:
Principal, eponim
Iona – porumbel în ebraică, Io – Na, Na - Dumnezeu
În deschiderea piesei de teatru, Marin Sorescu precizează: „Ca orice om foarte singur, Iona vorbeşte
tare cu sine însuşi, îşi pune întrebări şi răspunde, se comportă ca şi când în scenă ar fi două
personaje. Se dedublează şi se „strânge”, după cerinţele vieţii sale interioare şi trebuinţele
scenice” trăsătura de caracter ce reiese din acest fragment. Iona se dedublează, dialogând cu sine
însuşi pentru a pune în valoare numeroase idei despre existenţa şi destinul uman, prin
exprimarea propriilor reflecţii, opinii sau concepţii
Iona personaj biblic trimis de Dumnezeu în cetatea Ninive pentru a propovădui cuvântul
Domnului
Ipostazele în care apare Iona în piesă în cele patru tablouri
a. pescar
b. călător
c. auditoriu
Gestul înghiţirii lui Iona din primul tablou are o anumită semnificaţie: Pornirea personajului într-
o aventură a cunoaşterii, într-o călătorie a iniţiatică de răgăsire a sinelui
În interiorul peştelui 1 Iona vorbeşte mult:Monologul reliefează drama protagonistului,
profunzimea gândirii prin exprimarea unor idei existenţiale
Iona se simte ispitit să construiască o „bancă de lemn în mijlocul mării”: Este visător şi dornic de
a lăsa ceva în urma lui
Iona vorbeşte cu pescarul 1 şi 2, dorind să înţeleagă de ce suportă condiţia umilă la care sunt
supuşi:Dornic de comunicare
Episodul în care îi scrie scrisoare mamei relevă un alt aspect al personajului:Iubirea maternă,
marcând ideea repetabilităţii existenţiale
Iona taie burţile peştilor până ajunge la „gura ultimului peşte spintecat”: Avid de libertate
Imaginea bărbii lui Iona simbolizează pentru personaj un alt aspect al evoluţiei lui: Înţelepciunea,
parcurgerea drumului iniţiatic, apropierea de final
Iona îşi strigă semenii după ce iese din ultimul peşte: Dornic de comunicare, de a se face auzit
Iona îşi aminteşte numele lui: Se regăseşte pe sine, îşi aminteşte numele, momentul de iluminare
spirituală este împlinit
În final constată că a greşit drumul „totul e invers” afirmă personajul: Nu renunţă, caută alt mod
de eliberare
Gestul final este acela de a-şi spinteca propria burtă: Salvare prin cunoaşterea de sine, ca forţă
purificatoare a spiritului. Gestul reprezintă un alt început
Subiecte tipul I pentru proba scrisa(the reading part):
115
SUBIECTE DE TIP I PENTRU PROBA SCRISĂ A EXAMENULUI DE BACALAUREAT
Test 1.
Citeşte următorul text:
„Că mă iubeşti iubita mea iubire Cântă pământul nou şi el

Că te iubesc eu nu mai ştiu. Văzduhul cântă şi se lasă
Iubirea mă numeşte Mire Pe trupul meu înveşmântat
Înger târziu şi străveziu. În straie roşii de mireasă.
Aprins-am candelă în crini Pieri-voi înecat în crini

Crinii albaştri în lumină În urne mari de sărbătoare
Şi-am început să cânt încet Un roi de fluturi palizi vor purta
În noaptea limpede şi lină. Sicriul meu de lacrimi lângă mare”
(Ioan Alexandru, Iubire)
Redactează răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al termenilor: candelă şi limpede.
2. Explică rolul cratimei în structura: „aprins-am”.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti sensul conotativ al substantivului „lacrimă”.
4. Precizează două motive literare prezente în textul dat.
5. Indică mărcile lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric.
6. Identifică două figuri de stil diferite şi comentează-le.
7. Explică valoarea stilistică a viitorului în textul dat.
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric.
9. Comentează titlul poeziei, în relaţie cu mesajul poezie
Test 2.
„E ştiut că orice peşte

În borcan se plictiseşte.
Deci, având Apolodor
Prin vecini, cam de un an,
Un prieten bicolor –
Corcitură de biban –
Şi aflând Apolodor
Că amicul bicolor
I se plictisea de moarte,
I-a facut cadou o carte.
116
De atunci, acel biban
Cere zilnic un roman…”
(Gellu Naum)
1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al termenilor: „borcan” şi „roman"
2. Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de-a doua strofă a textului.
3. Precizează două motive literare prezente în textul dat.
4. Transcrie un vers care conţine un verb la diateza reflexivă63
5. Numeşte tipul de lirism întâlnit în textul dat.
6. Precizaţi rima textului dat
7. Explică valoarea stilistică a verbului din ultimul vers în textul dat.
9. Precizaţi care este tema textului.
Test 3.
„Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea

prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:
- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse

mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...
- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,

mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici ...
Dar prinţul trecea zâmbitor înainte

privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.
Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:

- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...
- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,

zicea servitorul privindu-l isteţ.
63
Impersonalizarea verbului se marchează prin se
117
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.
Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:

- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...
- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,

zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.
Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:

- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...
- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,

zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.
Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii

cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.
- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,

oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...
- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,

chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.
Mai bine ia cornul şi sună întruna.

Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin”
(Ştefan Augustin Doinaş, Mistreţul cu colţi de argint)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
îndrăgind, amurg.
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………......................
......................................................................................……….…………………………………...
118
2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului (a) suna.
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….…………………………………....…
3. Inventariaţi formele verbale şi urmăriţi distribuţia modurilor verbale şi a timpurilor
indicativului
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………......................................
..............................................………........................……….………………………………………………..................
4. Menţionează două teme/ motive literare în textul dat
…………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….……………………………………
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric, în textul dat
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….……………………
6. Menţionează două moduri de expunere
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….……………………………………
7. Precizează două trăsături ale genului liric în text
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………....................................……….………………………………………………......
8. Comentează ultima strofă
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……............................................................................……….……………………………………
…………..........…............................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………….…………………………………………………….………………………………………………..................
Test 4.
„Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere Ca-n oglindirea unui drum de apă,
Şi te pândesc în timp, ca pe vânat, Pari când a fi, pari când că nu mai eşti;
Să văd: eşti şoimul meu cel căutat? Te-ntrezării în stele, printre peşti,
Să te ucid? Sau să - ngenunchi a cere. Ca taurul sălbatec când se adapă.
Pentru credinţă sau pentru tăgadă, Singuri, acum în marea ta poveste,

Te caut dârz şi fără de folos. Rămân cu tine să mă mai măsor,
Eşti visul meu, din toate, cel frumos Fără să vreau să ies biruitor.
Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă. Vreau să te pipăi şi să urlu: "Este!"
(T Arghezi, Psalm)
119
Se cere :
1. Scrie cinci expresii / locuţiuni care să cuprindă substantivul “stea/ stele”

2. Propune sinonime neologice pentru cuvintele: “oglindire”, “a îndrăzni”, “folos” , “singur”,
“Este”
3. Comentaţi semnificaţia titlului
4. Precizaţi atitudinea psalmistului în versurile: „Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere””
5. Identificaţi tema textului
6. Prezintă tipul de viziune asupra dumnezeirii, aşa cum reiese din ultima strofă a psalmului
7. Identificaţi în text două figuri de stil diferite din strofa a treia
8. Transcrie două sintagme care definesc divinitatea în accepţie argheziană
9. Descoperiţi în text mărcile eului liric.
10. Precizaţi trăsăturile curentului literar în care se încadrează textul poetic
Test 5.
„Printre copacii morţi de vremi, Dar azi, când dorul mă usucă,

Pe stratul frunzelor căzute. Sunt osândit numai să plâng,
Peste cărările pierdute, Nu pot la piept să te mai strâng...
M-ai tot chemat şi mă tot chemi. Fiind iubire-ai fost nălucă.”
(Tudor Arghezi, Iubitei mele)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
copaci, morţi
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………….……………………………………………….........
2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului (a) usca

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………….……………………………………………….........
3. Indică rima şi măsura poeziei

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………….……………………………………………….........
4. Menţionează valoarea expresivă a repetării adverbului tot în versul ”M-ai tot chemat şi mă
tot chemi”
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………….…………………………………………………….……………………………………………
120
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric, în textul dat
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………….…………………………………………………….……………
6. Precizează două teme/ motive literare prezente în poezie

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………….……………………………………………….........
7. Precizează un rol al conjuncţiei coordonatoare adversative dar, în structura textului poetic

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………….……………………………………………….........
8. Comentează versul: „fiind iubire-ai fost nălucă”

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….………………………………………………..............................
9. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….…………………………………………………….………………………
Test 6.
„Atunci sosi la popa Zahei orbul.

Un om de patruzeci de ani, voinic ca nu taur, cu capul mare chel şi gogonat ca un bolovan,
cu pieptul şi pântecul otova64 de sub grumaz şi până-n vintre în chipul unui poloboc sprijinit pe
bulumacele65 coapselor. Ochii bolboşaţi66 alburii ca de piatră se clinteau. Şi în ciocanul nasului,
ţevile nărilor se deschideau ruginite de tutun. Sub ele nişte fire ţepoase, mustăţile, ca la peşte.
Hamal de-a lungul tuturor schelelor până îngheţa Dunărea, salahor apoi pe la binarele
oraşelor, se îmbătase în toate cârciumile, cântase, urlase, se bătuse, până ce după un chef straşnic se
trezise orb. Băuse spirt otrăvit.
De atunci alergase zadarnic de la spitale la babe, de la vraci la biserici, să-şi recapete
vederile. Când orbul a nimerit dus de mână la popa, slăbănogul era afară pe prispă şi se sorea. La
picioarele lui, atârnând gheaţă în vipiile arşiţei, fu călăuzit orbul, care căzu şi se lovi cu fruntea de
ţurloaiele 67 uscate.
- Ce te aduce, Samsoane? Îi agrăi preotul, privindu-i statura de uriaş.
- Mă cheamă Zahei, părinte, şi sunt un orb păcătos. Am venit să-mi dai vederile. Şi îşi apăsă
berbecul frunţii în labele nesimţitoare.”
(Vasile Voiculescu, Zahei orbul)
64
Otova – uniform; neted, egal, drept; care nu are talie marcată
65
Bulumac – stâlp de susţinere sau grindă de lemn care se întrebuinţează la case, la porţi etc.
66
Bolboşaţ – bulbucat, căscat, holbat.
67
Ţurloaie – fluierul piciorului; partea piciorului de la genunchi în jos
121
1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: sosi,
zadarnic.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………...
........................................………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………….…………………………………………………….……………………………………………….
2.Motivează întrebuinţarea virgulelor în secvenţa: „Sub ele nişte fire ţepoase, mustăţile, ca la
peşte.”
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………....
.....................................................................................……….……………………………………………….………………....
3.Precizează perspectiva narativă a textului
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………........…….…………………………………………
4.Menţionează două teme/ motive literare în text
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………............……….…………………………………………………….……………
5.Identifică două figuri de stil diferite în textul dat
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….………………………
6.Menţionează momentul subiectului pentru fragmentul de text dat. Argumentează alegerea făcută
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………….…...........……….………………………………………………….………………
7.Precizează două trăsături ale genului epic în textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
8. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9.Comentează următoarea secvenţă: „Un om de patruzeci de ani, voinic ca nu taur, cu capul mare
chel şi gogonat ca un bolovan, cu pieptul şi pântecul otova68 de sub grumaz şi până-n vintre în
chipul unui poloboc sprijinit pe bulumacele69 coapselor. Ochii bolboşaţi70 alburii ca de piatră se
clinteau. Şi în ciocanul nasului, ţevile nărilor se deschideau ruginite de tutun. Sub ele nişte fire
ţepoase, mustăţile, ca la peşte”.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………….…….…………………………………………………….…………………
68
Otova – uniform; neted, egal, drept; care nu are talie marcată
69
Bulumac – stâlp de susţinere sau grindă de lemn care se întrebuinţează la case, la porţi etc.
70
Bolboşaţ – bulbucat, căscat, holbat.
122
Test 7.
„Istorisea tata mare despre un flăcău de la ei din sat care, văzând că i-au copt perele, s-a
urcat în ditamai părul, unul înalt şi bogat în ramuri, ducând pe după braţ un coş împletit din nuiele,
în care să culeagă una câte una, fiind ştiut că perele sunt gingaşe. S-a aşezat omul în crăcana a două
crăci mai groase, şi a început să întindă braţul după fructele mari, verzi – gălbuie… îndată s-a iscat
un bâzâit, dar îndepărtat, nu l-a luat în seamă, confundându-l cu al unui roi de albine… sumedenie
de gărgăuni se aflau în vârful pomului, acolo unde se copseseră ai întâi perele şi considerau
dumnealor că au fost deranjaţi în chipul cel mai brutal de la festin.”
(Ada Orleanu, Gărgăunariţa)
Redactează răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:
1.Găsiţi sinonime potrivite pentru următoarele cuvinte din text: părul, un coş.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….…………………………………………………….………………………………
2.Explică rolul cratimei în structura s-a iscat

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………….…………………………………………………….…………………………
3.Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/ expresie cu substantivul pom.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4.Precizează modul de expunere întâlnit în fragmentul dat.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5.Menţionează tema textului.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
6.Numeşte o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printr-

o secvenţă semnificativă.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
7.Ilustrează, cu exemple din text, apartenenţa la genul epic.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
123
8.Comentează următoarea secvenţă: „Istorisea tata mare despre un flăcău de la ei din sat care,
văzând că i-au copt perele, s-a urcat în ditamai părul, unul înalt şi bogat în ramuri, ducând pe după
braţ un coş împletit din nuiele, în care să culeagă una câte una, fiind ştiut că perele sunt gingaşe”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9.Identificaţi în textul dat două cuvinte/ expresii regionale71 şi alcătuiţi cu ele propoziţii.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………….……………………………………………………………………...
Test 8.
“În crini e beţia cea rară:

Sunt albi, delicaţi, subţiratici. –
Potirele lor au fanatici –
Argint din a soarelui pară.
Deşi, când atinşi sunt de vară,

Mor pâlcuri, sau mor subţiratici,
În crini e beţia cea rară:
Sunt albi, delicaţi, subţiratici.
În moartele vremi, mă-nbătară,

Când fragezi, şi primăvăratici,
În ei mă sorbiră, extatici,
Şi pe aripi de rai mă purtară
În crini e beţia cea rară.”
(Alexandru Macedonski, Rondelul crinilor)

1. Dă un sinonim contextual termenilor: beţie, potire. 1p
2. Redactează două enunţuri cu sensul denotativ şi conotativ al termenului: rară 1p
3. Scrie patru expresii cu termenul: aripi 1p
4. Argumentează rolul cratimei în structura „mă-nbătară” 1p
5. Prezintă semnificaţia titlului în legătură cu textul poeziei. 1p
6. Interpretează versurile subliniate. 1p
7. Demonstrează apartenenţa textului la curentul literar simbolism. 1p
8. Identifică două modalităţi prin care e prezentă muzicalitatea în textul dat. 1p
9. Interpretaţi strofa finală a textului. 1p
71
Termenul regional e cel utulizat într-o anumită regine
124
Test 9.
I. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…

II. Ai să dai samă, doamnă…
III. Capul lui Moţoc vrem…
IV. De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu…
(Costache Negruzzi, Alexandru Lpuşneanul)

1. Oferă un sinonim contextual pentru următorii termeni: a scula, a popi
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Explică rolul punctelor de suspenie în fiecare din cele patru sintagme date
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
3. Scrie două expresii cu verbul “a da”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4. Desprinde din sintagmele date tema textului
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu semnificaţiile celor patru sintagme date.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
6. Identifică şi motivează o trăsătură de caracter a voievodului, care se poate deduce din primul
motto.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
7. Precizează cine rosteşte ameninţarea şi în faţa cui Va da sama doamna?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
8. Rezumă în 5 – 10 rânduri modul în care s-a ajuns la formularea cererii conţinute în cel de-al
treilea moto.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
125
9. Explică ce l-a determinat pe vodă să rostească ameninţarea „De mă voi scula, pre mulţi am să
popesc şi eu…”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Test 10.
Te uită cum ninge decembre… Ce cald e aicea la tine,
Spre geamuri, iubito, priveşte - Şi toate din casa mi-s sfinte, -
Mai spune s-aducă jăratec Te uită cum ninge decembre…
Şi focul s-aud cum trosneşte. Nu râde… citeşte nainte.
Şi mână fotoliul spre sobă, E ziuă şi ce întuneric…
La horn să ascult vijelia, Mai spune s-aduca şi lampa -
Sau zilele mele - totuna - Te uită, zapada-i cât gardul,
Aş vrea să le-nvăţ simfonia. Şi-a prins promoroacă şi lampa.
Mai spune s-aduca şi ceaiul, Eu nu mă mai duc azi acasă…
Şi vino şi tu mai aproape, - Potop e-napoi şi nainte,
Citeşte-mi ceva de la poluri, Te uită cum ninge decembre…
Şi ningă… zapada ne-ngroape. Nu râde… citeşte nainte.
(G Bacovia, Decembrie )
1. Oferă un sinonim contextual pentru următorii termeni: „geamuri” şi „simfonia”

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………...................................................................................................................
2. Precizaţi care este rolul incipitului în interpretarea poeziei
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………........……...............................................…
3. Comentaţi o figură de stil din strofa a doua
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………........……................................................…
4. Oferiţi două sugestii pentru versul: „Şi ningă… zăpada ne-ngroape”
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………..............…......................................................................
5. Imaginea iubitei se asociază frecvent cu râsul, cu plânsul sau cu motive estetice (muzica,
literatura, dansul, etc.). Ce trăsături sugerează motivele?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………..................………..................................................................................................
126
6. Transcrie două structuri în care apare eul liric
a. …….................................................................................................................................
b. …................................................................................................................................….
7. Selectaţi un vers în care apare antiteza
………………………………………………………..........................………………………..
8. Identifică în textul dat două imagini artistice care să contureze un imaginar poetic specific
poetului Bacovia.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………….................…..................................................................................................
9. Încadrează textul poeziei într-un curent literar. Argumentează alegerea făcută
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………..................…...............................................................................................…..
Test 11.
„Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul... În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna. Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceată...
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca Dar fălcile-ncleştându-si, cu ultima putere
varul Bătându-se cu moartea, uitase de viată!
O mâna nendurată, tinând grozava cupă, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai
Se coboara-mbiindu-l si i-o ducea la gură... vadă...
Si-o sete uriasa sta sufletul să-i rupă... Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Dar nu voia s-atingă infama băutură. Şi ulii de seară dau roate după pradă.”
( V Voiculescu, În grădina Ghetsemani )
1. Scrie cinci expresii / locuţiuni care să cuprindă substantivul “moartea”

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………................................................................................
2. Indică rima şi măsura poeziei
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………....................................………………………............................................................
3. Precizaţi în câteva rânduri elementele tradiţionalist – ortodoxiste ale poeziei.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
127
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….…………
4. Comentaţi succinct trei figure de stil semantice
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5. Precizati tipul de lirism si tipul de poezie căruia îi aparţine textul
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………............................................
....................................…………………………………………………………………………………
6. Explicaţi în ce consta drama măştii lirice
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………....
....................................…………………………………………………………………………………
7. Interpretaţi în cateva rânduri versurile: “În apa ei verzuie jucau sterlici de miere/ Şi sub veninul
groaznic simţea că e dulceată.../ Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere/ Bătându-se cu
moartea, uitase de viată!”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
8. Refaceţi, în cateva rânduri, portretul lui Iisus, aşa cum rezultă el din poezia voiculesciană.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9. Prezentaţi, în câteva rânduri secvenţa poetică preferată
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
128
Test 12.
„O, tu, cea mai frumoasă dintre zâne, Izvorului, ce daruri tu-mi îmbii?
Cu tot alaiul tău de bucurii, Ce vis cerca-va de istov s-alinte
Toţi te-aşteptăm cu-atâta dor să vii: Un suflet amăgit de-atâtea ori?
Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca O, dac-aş şti că visul iarăşi minte!…
mine!
Atuncea poate-aş rămânea cuminte

Şi ce-am aduci tu, care pe câmpii
Şi m-aş uita cu ochi nepăsători
Pui flori, şi cerului dai zări senine,
La iarba care creşte pe morminte…”
Şi cântec lucitor, şi unde line
(Şt. O. Iosif, Primăverii)
1.Numeşte câte un sinonim contextual pentru următorii termeni: bucurii, minte

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2.Explică un rol al utilizării cratimei în structura: „ce-mi” (şi ce-mi aduci tu”)
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………................................................…………………………………………………
3.Transcrie din textul dat următoarele figuri de stil: o metaforă, un epitet şi o personificare
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4.Identifică un vers în care să apară adresarea directă. Interpretează structura identificată
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………….………………………………………………………………………………
5.Explică, în maxim cinci rânduri, semnificaţia versurilor: “Toţi te-aşteptăm cu-atâta dor să vii:/
Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine!”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
6.Menţionează o temă şi un motiv literar identificate în textul dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
129
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………....
....................................…………………………………………………………………………………
7.Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….……...
8.Motivează apartenenţa la genul liric a textului dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………….…………………………………………………………………………
9.Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………….………………………………………………………………………………
Test 13.
„Frumoasă eşti, pădurea mea, Iar eu străbat huceagul des

Când umbra-i încă rară, Cu gândurile mele…
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară… Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Când de sub frunze moarte ies Frumoasă eşti, pădurea mea
În umbră viorele, Şi singură ca mine…”
(George Topârceanu, Cântec)
1.Numeşte câte un sinonim contextual pentru următorii termeni: rară, singură

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………................................................
2.Explică un rol al utilizării punctelor de suspensie în textul dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………........................................................................
3.Transcrie din textul dat următoarele figure de stil: o comparaţie, un epitet şi o personificare
130
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4.Numeşte două mărci lexico – gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul
citat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5.Explică, în maxim cinci rânduri, relaţia dintre eul poetic şi pădure, aşa cum se conturează în
ultima strofă.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………........................................…
6.Menţionează o temă şi un motiv literar identificate în textul dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
8.Motivează apartenenţa la genul liric a textului dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Test 14.
“Mai sunt încă roze – mai sunt, Pe-atunci eram falnic avânt…
Şi tot parfumate şi ele, Priveam, dintre oameni, spre stele;
Aşa cum au fost şi acele Mai sunt încă roze – mai sunt,
Când ceru-l credeam pe pământ. Şi tot parfumate şi ele.
131
Zadarnic al vieţii cuvânt Mereu, când zâmbesc, uit şi cant,
A stins bucuriile mele,
În ciuda cercărilor grele, Mai sunt încă roze – mai sunt.”
(Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor de august)
1.Numeşte câte un sinonim contextual pentru următorii termeni: roze, bucuriile

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….......................................................................
2.Explică un rol al utilizării liniei de pauză în textul dat
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………....
............................................................................................................................................................…
3.Identifică, în text, o imagine auditivă şi una vizuală
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4.Numeşte două mărci lexico – gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul
citat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..…….
5.Numeşte, tipul de rimă utilizat în prima stofă a poeziei
……………………………………………………………………………........................……………
6.Explică, în maxim cinci rânduri, rolul întrebuinţării verbelor la timpul imperfect în a doua strofă a
poeziei
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………........................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
8.Motivează apartenenţa textului la curentul literar simbolism.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………...…….…
132
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………....…
Test 15.
“O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!

Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă – încătuşat.
Pământule, dă-mi aripi:
săgeată vreau să fiu să spintec
nemărginirea,
să nu mai văd în preajmă decât cer,
deasupra cer,
şi cer sub mine –
şi-aprins în valuri de lumină
să joc
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,
să nu cârtească:
«Sunt rob în temniţă!»”
(Lucian Blaga, Vreau să joc)

1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor a juca şi a răsufla.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………........................................................................................................................…
2. Explică rolul cratimei în structura „n-am”.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune cu substantivul joc.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………........................................................................................................................…
133
4. Selectează două secvenţe din textul dat care să contureze dimensiunea spaţială a imaginarului
poetic.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………........................................................................................................................…
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………........................................................................................................................…………
6. Transcrie din textul dat două cuvinte/ grupuri de cuvinte care unt mărci lexico – gramaticale ale
subiectivităţii.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………........................................................................................................................……
7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite în textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………........................................................................................................................……
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………........................................................................................................................…
9. Argumentează apartenenţa textului la curentul modernist.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………........................................................................................................................…
134
Test 16.
„Şi, când mi se păru că palatul se şterge de pe faţa pământului, o rupsei la fugă îndărăt, căci
ce m-aş fi făcut în aşa pustietate? Şi de ce goneam, de ce palatul se ridica uşor din grădinile fumurii.
Lacul e roşu ca sângele. Apune soarele. Mă rezemai de-o salcie scorburoasă şi începui să mă
gândesc. Mi-e foame. Ce să mănânc? Mă uitai în apă. Văzui până la fund. În aer, nicio pasăre, în
apă, niciun peşte.
Să sar zidurile grădinii ca să fur portocale? Dacă m-ai întâlni cu ea, cu umbra pe care o
văzusem intrând, la miezul nopţii, în curtea palatului? Şi zidurile sunt aşa de înalte…
Stelele nu răsar. Nici luna. Şi nu e pic de nor. Ce fel de cer se întinde pe deasupra acestui
palat adormit? Unde sunt? De frică, mă hotărâi să mă duc pân' la porţile mari şi ă bat în ele. Dibuind
zidul, ocolii grădina şi ajunsei în dreptul porţilor.
Să bat sau nu? Dar dacă îmi va deschide ea, umbra pe care o văzusem intrând la miezul
nopţii?
Întoarsei capul. Din întuneric, se desfăcură o mulţime de idoli uşurel, care goneau în
văzduhul de cerneală. Atunci, izbii cu pumnul în porţi. Porţile sunară. Sunetul se duse departe,
departe, şi, în toate uşile palatului, mi se păru că aud lovitura mea…
- Cine e? Ah! ce glas!
- Cine e?
- Eu.
- Cine, tu?
- Nu ştiu.
- Cine te-a trimis?
- Nimeni.
- Ce cauţi?
- Nimic.
- Ce vrei?”
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Departe, departe)
1. Realizează două expresii cu verbul “a şterge”

…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………...............................................……
2. Explică rolul semnelor de punctuaţie în sintagma: „Să bat sau nu?”
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………....
............................................................................................................................................................…
3.Identifică, în text, două figuri de stil diferite
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4.Precizează modul de expunere întâlnit în fragmentul dat
135
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..….…
5.Prezintă semnificaţia titlului fragmentului de text dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………....................................
............................….......................................................................................................................……
6.Precizează perspectiva narativă întâlnită în text, argumentează alegerea făcută
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………….......................................................................................................................…
7. Argumentează încadrarea fragmentului de text în genul epic
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………….………………………………………………………………………………..…
8. Comentează fragmentul de text pus în chenar.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9. Rescrie finalul fragmentului trecând de la vorbirea direct la cea indirectă
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
136
Test 17.
„De-atâtea nopţi aud plouând,

Aud materia plângând...
Sunt singur, şi mă
duce un gând
Spre locuinţele lacustre.
Şi parcă dorm pe scânduri ude,
În spate mă izbeşte-un val -
Tresar prin somn şi mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se întinde,

Pe-acelaşi
vremuri mă găsesc...
Şi simt cum de atâta ploaie
Piloţii grei se
prabuşesc.
De-atâtea nopţi aud plouând,

Tot tresarind, tot
aşteptând...
Sunt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustre.”
(G Bacovia, Lacustră)
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor prăbuşesc şi
izbeşte.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
2. Explică rolul cratimei în structura n-am.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………….……
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune cu verbul a duce.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….………………………
4. Selectează două secvenţe din textul dat care să contureze dimensiunea spaţială a
imaginarului poetic.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
137
6. Transcrie din textul dat două cuvinte/ grupuri de cuvinte care unt mărci lexico –
gramaticale ale subiectivităţii.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
7. Comentează semnificaţia poetică a senzaţiilor auditive, prezente în primele două versuri
ale poeziei
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….…
8. Explică sensul propriu şi sensul figurat al sintagmei locuinţele lacustre.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..…
9. Ilustrează conceptul operaţional de simbolism, apelând la textul reprodus mai sus.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Test 18.
„ - Ce-ţi doreşte inima pe ziua de azi? Îl întrebă ea. O ţigancă, o grecoaică., o nemţoaică…
- Nu, o întrerupse Gavrilescu ridicând braţul. Nu nemţoaică.
- Atunci, o ţigancă, o grecoaică, o ovreică, reluă bătrâna. Trei sute de lei, adăugă.
Gavrilescu zâmbi cu gravitate.
- Trei lecţii de pian! Exclamă el începând să se caute în buzunare. Fără să mai socotim
tramvaiul dus şi întors.
Bătrâna sorbi din cafea şi rămase pe gânduri.
- Eşti muzicant? Îl întrebă ea deodată. Atunci are să-ţi placă.
- Sunt artist, spuse Gavrilescu […] Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul
meu a fost, de totdeauna, arta pură. Trăiesc pentru suflet…”
(Mircea Eliade, La ţigănci)
1. Realizează două expresii cu verbul “a ridica”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Explică rolul semnelor de punctuaţie în sintagma: „O ţigancă, o grecoaică., o nemţoaică…”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………........................................................................
3. Precizează semnificaţia cifrei trei în textul dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………................................................
138
4.Precizează modul de expunere întâlnit în fragmentul dat
…………………………………………………………………………………………………………
5.Prezintă semnificaţia titlului fragmentului de text dat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………….......................…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………….......................................................................................................................
7.Argumentează încadrarea fragmentului de text în genul epic
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………….…………………………………………………………………………………..
8.Realizează caracterizarea personajului, valorificând fragmentul citat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9.Ilustrează conceptul operaţional de stil direct72, având ca suport textul prezentat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………........................................…
72
Stil direct – înseamnă modul sau procedeul de expresie prin care un scriitor sau personajele lui îşi exprimă gândurile
sub forma unei constatări obiective. Pentru stilul direct sunt caracteristice monologul şi dialogul.
139
Test 19.
„Dintr-un bolovan coboară

pasul tău de domnişoară.
Dintr-o frunză verde, pală
Dintr-o înserare-n seară

Dintr-o pasăre amară
O secundă, o secundă
eu l-am fost zărit în undă.
El avea roşcată fundă.
Inima încet mi-afundă.
Mai ramâi cu mersul tău

parcă pe timpanul meu
blestemat şi semizeu
căci îmi este foarte rău.
Stau întins şi lung şi zic,

Domnişoară, mai nimic
pe sub soarele pitic
aurit şi mozaic.
Pasul trece eu rămân.”

(Nichita Stănescu, În dulcele stil clasic)
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor rămâi şi pală.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
2. Explică rolul cratimei în structura înserare-n.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune cu verbul a rămâne.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………….………………………………………………...…
4. Selectează două secvenţe din textul dat care să contureze dimensiunea temporală a imaginarului
poetic.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
140
5. Precizează tematica poeziei date.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
6. Transcrie din textul dat două cuvinte/ grupuri de cuvinte care sunt mărci lexico – gramaticale
ale subiectivităţii.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
7. Comentează versurile: „Mai rămâi cu mersul tău/ parcă pe timpanul meu/ blestemat şi
semizeu/ căci îmi este foarte rău.”
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
8. Explică conceptul operaţional de inversiune poetică, referindu-te la versurile citate.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
9. Ilustrează conceptul operaţional de neomodernism, apelând la textul reprodus mai sus..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Test 20.
“Menestrel trist, mai aburit - Nuntaş fruntaş!

Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, Ospăţul tău limba mi-a fript-o,
De cuscrul mare dăruit Dar, cântecul, tot zice-l-aş,
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Cu Enigel şi riga Crypto.
Mult îndărătnic menestrel, - Zi-l menestrel!

Un cântec larg tot mai încearcă, Cu foc l-ai zis acum o vară;
Zi-mi de lapona Enigel Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
Şi Crypto, regele-ciupearcă! La spartul nunţii, în cămară.”
(Ion Barbu, Riga Crypto şi lapona Enigel)
141
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor menestrel şi îndărătnic.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
2. Explică rolul cratimei în structura zice-l-aş.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune cu verbul a frige.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
4. Selectează două secvenţe din textul dat care să contureze dimensiunea temporală şi spaţială a
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
6. Comentează versurile de mai sus, având în vedere că balada este construită ca o povestire în
ramă.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
7. Prezintă pe scurt, relaţia dintre cele două personaje ale baladei, riga şi lapona.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
8. Explică conceptul operaţional de comparaţie, referindu-te la versurile citate.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
9. Ilustrează conceptul operaţional de modernism, apelând la textul reprodus mai sus..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Test 21.
„De-atâtea nopţi aud plouând,

Aud materia plângând... Şi parcă dorm pe scânduri ude,
Sunt singur, şi mă duce un gând În spate mă izbeşte-un val -
Spre locuinţele lacustre. Tresar prin somn şi mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.
142
Un gol istoric se întinde, De-atâtea nopţi aud plouând,
Pe-acelaşi vremuri mă găsesc... Tot tresarind, tot aşteptând...
Şi simt cum de atâta ploaie Sunt singur, şi mă duce-un gând
Piloţii grei se prabuşesc. Spre locuinţele lacustre.”
(G Bacovia, Lacustră)
1. Precizează care sunt versurile care sugerează:
A. Regresiunea în timp
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….......................................................................……
B. Teama de neant
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
C. Dezagregarea universului
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
2. Identificaţi măsura şi ritmul poeziei
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………................................................
................................................................................................................................................................
3. Identificaţi verbele la prezent care sugerează permanenţa stării de dezagregare
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………................................................…
................................................................................................................................................................
4. Precizaţi o valoare expresivă a verbelor la gerunziu: „plouând”, „aşteptând”, „tresărind” şi
„plângând”
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………...............................................................................................…
5. Explică simbolistica titlului poeziei
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
6. Stabileşte tema poeziei
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
7. Identifică structura textului poetic şi construcţia (circulară)
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
143
8. Identifică motivele literare existente în poezie.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9. Exemplifică două procede cu efect muzical în textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Test 22.
„Moromete avea uneori obiceiul – semn de bătrâneţe sau poate nevoia de a se convinge că şi
cele mai întortocheate gânduri pot căpăta glas – de a se retrage pe undeva prin grădină sau prin
spatele casei şi de a vorbi singur.”
(M. Preda, Moromeţii)
1. Realizează două expresii cu verbul “a căpăta”
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………....
...........................................................................................................................................................…
2. Explică rolul liniilor de pauză în fragmentul citat
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
3. Precizează semnificaţia unei figuri de stil identificată în paragraful de mai sus.
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………...............................................…………………
4.Realizează un portret al lui Moromete, pornind de la fragmentul de mai us.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5.Exprimă-ţi opinia despre obiceiul lui Moromete de a se retrage pe undeva prin grădină sau prin
spatele casei şi de a vorbi singur
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
7.Argumentează încadrarea fragmentului de text în genul epic
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
144
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………….…………………………………………………………………………………………………………………………………
8.Precizează rolul conflictului într-un text epic, ilustrându-l cu elemente din romanul citat.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9.Prezintă semnificaţia titlului în raport cu tema romanului studiat.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………........................................................…
Test 23.
„- Codrule, codruţule, - Codrule cu râuri line,

Ce mai faci, drăguţule, Vreme trece, vreme vine,
Că de când nu ne-am văzut Tu din tânăr precum eşti
Multă vreme au trecut Tot mereu întinereşti.
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am umblat. - Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
- Ia, eu fac ce fac de mult, Că de-i vremea rea sau bună,
Iarna viscolu-l ascult, Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Crengile-mi rupându-le, Şi de-i vremea bună, rea,
Apele-astupându-le, Mie-mi curge Dunărea.
Troienind cărările Numai omu-i schimbător,
Şi gonind cântările; Pe pământ rătăcitor,
Şi mai fac ce fac de mult, Iar noi locului ne ţinem,
Vara doina mi-o ascult Cum am fost aşa rămânem:
Pe cărarea spre izvor Marea şi cu râurile,
Ce le-am dat-o tuturor, Lumea cu pustiurile,
Umplându-şi cofeile, Luna şi cu soarele,
Mi-o cântă femeile. Codrul cu izvoarele.”
(M. Eminescu, Revedere)

1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor vreme şi scânteie.
145
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..
…
2. Explică rolul cratimei în structura vântu - mi.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune cu verbul a trece.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
4. Selectează două secvenţe din textul dat care să contureze dimensiunea temporală a
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….…
…
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
6. Prezintă, pe scurt, particularitatea compoziţională a fragmentului.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
7. Explică semnificaţia versurilor: „Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor…”.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….…….
8. Explică raportul dintre folclor şi literatura cultă, folosind argumente din poezia Revedere.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Test 24.
„Copacii se oferă adesea să servească drept case. Îşi oferă crengile pitulicilor şi sturzilor.
Sconcşii şi iepurii îşi fac bârlog la poalele trunchiurilor lor groase. Gândacii şi furnicile îşi sapă
adăpost sub scoarţa lor.
146
Dar bătrânul pin de apă de pe marginea pârâului? Cel lovit de trăsnet acum un sfert de secol.
A mai rămas doar jumătate din cât era pe vremuri, ramurile de sus, căzându-i. Miezul lui, cândva
tare şi puternic, a devenit moale acum, făcând loc omizilor, insectelor şi altor animale mici, uneori
chiar şi salamandrelor.
Pinul acesta bătrân a găzdui generaţii întregi de familii de animale care nu mai existau acum.
Dar este o creatură care încă n-a dispărut, una prinsă între rădăcinile lui întortocheate.
Ea încă este aici.
Aici, în vasul ei uimitor de lut.
Aici.”
(Kathi Appelt, Adăpostul )
1. Identifică în fragmentul citat 3 termeni din câmpul semantic al insectelor.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2.Precizează doi termeni aflaţi în relaţie de antinomie, pornind de la fragmentul de text dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3.Identifică în text o marcă a oralităţii.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4.Precizează doi indici temporali.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5.Precizează modul de expunere prezent în text.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6.Precizează tipul de perspectivă întâlnit în fragmentul de text dat
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7.Oferă două argumente pentru încadrarea textului în genul epic.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8.Identifică în fragmentul citat două figuri de stil diferite
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
9.Oferă o interpretare titlului fragmentului dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
147
Test 25.
Citiţi cu atenţie următorul text:
„Îi era tare dragă Rafila, mai dragă ca ochii din cap. a luat-o săracă, numai cu cămaşa de pe
ea, dar a trebuit s-o ia, că de n-ar fi luat-o, şi-ar fi făcut seama. N-a văzut el atunci nimic şi n-a vru
să audă nimic. Îi era dragă Rafila şi nu-i păsa de nimic.
Rafila a lăcrimat mult, foarte mult, când au făcut tocmeala. Era fată orfană, crescută şi
îmbrăcată din mila oamenilor, obişnuită de mică cu plânsul. Plânsul îi fusese în viaţă toată
mângâierea, şi în bine ca şi în rău. A mai slujit pe unde a apucat, şi aşa, încetul cu încetul, s-a
pomenit fată mare, frumuşică şi sprintenă. Flăcăii toţi o iubeau, şi ea era blândă şi bună vu toţi, dar
tot satul ştia că numai cu Tănase Ursu se înţelegea şi se potrivea, cum se potrivesc două turturele.
A plâns mult Rafila când a făcut tocmeala cu Toma Lotru, şi de la tocmeală până la cununie
nici nu i s-au zvântat lacrimile. Măcar că Toma era flăcău voinic şi bogat, iar Tănase sărac ca
degetul”
(Liviu Rebreanu, Răfuiala)
1. Identifică în fragmentul de text dat o expresie, precizează apoi sensul acesteia.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Extrage din fragmentul de text dat doi termeni aflaţi în relaţie de antinomie.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Precizează două trăsături ale personajului feminin.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Precizează perspectiva narativă a textului.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. Precizează tema fragmentului dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6. Argumentează că fragmentul de text dat aparţine genului epic.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8. Comentează sintagma subliniată din fragment.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
148
9. Identifică elementul care stă la baza relaţiei dintre protagoniştii fragmentului.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
10. Identifică două figuri de stil diferite în fragmentul dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Test 26
„Ce schimbătoare e la munte Cu fruntea de lumini brăzdată

Lumina, cât ai scăpăra, Să urc tăriile cereşti
Un curcubeu a-ntins o punte Şi, când nici nu te aştepţi, deodată
Din casa mea pânʹ la a ta. Să-ţi bat cu degetu-n fereşti...
Şi-un gând, un gând nebun îmi vine! Dar când să urc, frumoasa punte
-Aşa-s poeţii uneori – S-a dărâmat, şi-acma norii
Să mă avânt până la tine Au tras perdeaua câtre munte:
Pe puntea asta de culori. Nebni sunt, doamne, visătorii!”
(Dimitrie Anghel, Curcubeul)
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor a scăpăra şi fereşti.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2.Explică rolul apostrofului în structura pânʹ la
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3.Identifică o figură de stil în strofa a doua a textului, precizează ce este.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Precizează tema textului.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. Precizează doi indici ai lirismului subiectiv în textul dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
149
6. Argumentează că fragmentul de text dat aparţine genului liric.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8. Comentează strofa a doua din textul dat.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Test 27
„Toamana târziu Cu vântul se luptă,

În noaptea cu lună, Pocneşte şi sună
Cum vâjâie codrul Şi-şi urlă durerea,
Şi geme şi sună! Căci vântul îl pinde
Din nordul cu neguri Şi-l strânge la mijloc
Un vuiet răsare Topindu-i puterea!
Şi vine şi creşte Şi codrul se-ndoaie;
Mai iute, mai tare; Şi-l biruie vântul
Iar codrul aude, Râzând îl sugrumă
Puternicul rege Şi-i rupe veşmântul
Aude prin noapte Şi părul i-l smulge
Şi bine-nţelege Şi-n văi îl aruncă.
Al oştilor vuiet Un ţipăt răsare
Din norduri pornite – Pe deal şi pe luncă;
El vrea să răscoale Grăbitele păsări
Puteri obosite Cu vuiet aleargă
Şi-njurp şi urlă, Şi norii vin stoluri
Că-şi simte pieirea. Pe-ntinderea largă
Şi galben se face, De spaimă s-ascunde
Nu poate s-adoarmă, Pârâul sub gheaţă –
Nu-şi află nici pace, Şi regele codru,
Şi tremură codrul Din ultima viaţă
Cu inima ruptă Suspină văzându-şi
De spaimă, se zbate, Pustiul, şi geme
150
Şi cade pe spate Şi moare natura
Şi moare cu fruntea De jalea pădurii
Pe pieptul naturii. În toamana târzie!”
(George Coşbuc, Toamna)
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor vâjâie şi jalea.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2.Explică rolul liniei de pauză în textul dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3.Identifică două imagini artistice diferite.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4.Precizează tipul de lirism întâlnit în textul de mai sus.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5.Identifică o personificare şi o metaforă în textul dat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6.Demonstrează că textul dat este o descrierere.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7.Prezintă semnificaţia titlului.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8.Comentează versurile marcate din textul dat.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
151
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Test 28
„Nouă ceasuri şi nouă minute... Peste şase minute pleacă trenul. Un minut încă şi se-nchide
casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon... Trec de colo până colo prin
coridor, să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod... Aci. O damă singură, şi fumează –
atât mai bine! Intru şi salut, când auz o mârâitură şi văz apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană
capul unui căţel lăţos, plin de funde, de panglici roşii şi albastre care-ncepe să mă latre ca pe un
făcător de rele intrat noaptea în iatacul stăpânii-si.
- Bubico! Zice cocoana... şezi mumos, mamă!
«Norocul meu, gândesc eu, să trăiesc bine!... Lua-te-ar dracu de javră!»
Bubico se linişteşte puţin; nu mai latră; îşi retrage capul în paneraş, unde i-l acoperă iar
cocoana cu un tărtănaş73 de lână roşie; dar tot mârâie înfundat... Eu, foarte plictisit, mă
lungec pe canapeaua din faţa cocoanii şi-nchiz ochii. Trenul a pornit... Prin coridor umblă
pasajeri şi vorbesc. Bubico mârâie arţăgos.
- Biletele, domnilor! Zice conductorul, intrând cu zgomot în compartimentul nostru.
Acum Bubico scoate capul foarte sus şi, vrând să sara afară de la locul lui, începe să latre
şi mai grozav ca adineaori. Eu întind biletul meu conductorului, care mi-l perforează.
Conductorul face un pas către cocoană, care-şi caută biletul ei în săculeţul de mână, pe când
Bubico latră şi chelălăie desperat, smucindu-se să iasă din paner.
- Bubico! Zice cocoana, şezi mumus, mămiţo!”
(I.L. Caragiale, Bubico)
1. Scrie câte un sinonim potrivit sensului din text al cuvintelor: paneraş şi mă lungesc
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Explică folosirea ghilimelelor în fragmentul de text dat
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Identifică doi indici temorali şi un indice spaţial.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Menţionează o valoare expresivă a folosirii prezentului verbelor în primul paragraf al textului
73
Tărtănaş, tărtănaşe – şal mic de lână
152
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. Precizează două motive literare întâlnite în fragmentul de text citat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6. Argumentează că fragmentul de text dat aparţine genului epic.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7. Precizează perspectiva narativă în fragmetul de text dat.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8. Comentează sintagma subliniată din fragment.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
9.Prezintă, în 60 - 100 de cuvinte, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul suport.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Test 29
Citeşte, cu atenţie, textul:
„Toamna asta lunecă

Iarăşi pe păduri,
Iarăşi se întunecă
Munţii ştirbi şi suri;
Berzele, încetele,
Au pornit în şir,
Încâlcit în pletele
Albei amintiri.
Stau pe unde bucină74
Visul tău când treci,
74
Bucin = bucium, Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din
lemn sau din metal şi folosit în special de ciobani pentru chemări şi semnale.
153
Şi adânc mă zdruncină
Clonţul toamnei reci.
Umbra mea îşi clatină

Limpedele var;
Vine ca o datină
Noaptea de coşmar.”
(Nicolae Labiş, Clonţ)
1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: ştirbi şi suri.
2. Precizează rima pentru prima strofă a textului citat.
3. Selectează, din text, un vers/ o structură în care există o personificare.
4. Menţionează două motive literare prezente în poezie.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care să conţină imagini artistice diferite.
6. Precizează două mărci ale eului liric în textul citat.
7. Argumentează că textul este unul de tip liric.
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri (60 – 100 de cuvinte), ideea/ o idee poetică centrală, identificată
în textul dat.
Test 30
”Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi –
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău îl vrea,
cum inima iubirii tale-l crede,
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
«Nu ştii, că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?»”
(Lucian Blaga, Vei plânge mult ori vei zâmbi?)
154
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: căiesc, curat.
2. Explică întrebuinţarea cratimei în structura: dimineaţă-ţi.
3. Alcătuieşte un enunţ cu o expresie/ locuţiune care să conţină substantivul suflet.
6. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora din versurile poeziei.
7. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text.
în textul dat.
Test 31
”Fluture, tu, pe unde prin perdea

Putuşi intra-n chilia mea?
Ce ştiri mi-aduci din primăvară,
Frumosule de catifea solară?
Echer plăpând, te-ai şi prins de perete,
Uitându-te la cărţi şi la caiete
Cu ochii-aprinşi ca jarul de rubin.
Ai şi tu o chemare? Ai şi tu un destin?
Deschideţi-i fereastra dintre ramuri

Să nu-şi lovească frăgezimea-n geamuri.
Puiul luminii caută-ntr-afară.
Lovit în frunte poate să şi moară,
Aici, în foişorul nostru din cărare,
Unde nici nimeni, nici nimic nu moare,
Decât pe înserate vreo stea sau câte o floare.”
(Tudor Arghezi, Fluture, tu)
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: chilie, destin.

2. Explică întrebuinţarea cratimei în structura: caute-ntr-afară.
3. Alcătuieşte un enunţ cu o expresie/ locuţiune care să conţină substantivul floare.
155
6. Precizează două elemente de prozodie în textul citat.
7. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text.
în textul dat.
Test 32
”Mireasa cerului albastru

Îşi împânzeşte-n ape chipul,
De vraja ei tresare unda
Şi-nfiorează-se nisipul.
S-aştern bobiţele de rouă

Pe-ntinsul luncii patrafir:
Din mâna cerului, părinte,
Se cerne precuratul mir...
În mulcom zvon se-mbrăţişează

Cu apa trestia bolnavă –
Doi licurici şi-aprind sfiala
În adăpostul de otavă.
S-aude toaca cum, grăbită,

În fag o bate-o gheunoaie –
Se-odihnesc pe iarbă mieii,
Şi zurgălăii de acioaie75.”
(Octavian Goga, Pe înserate)
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: a cerne, vrajă.

2. Explică întrebuinţarea cratimei în prima strofă a textului dat.
3. Alcătuieşte un enunţ cu o expresie/ locuţiune care să conţină verbul ”a bate”.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care să conţină o metaforă şi o personificare.
6. Precizează două elemente de prozodie în textul citat.
7. Prezintă semnificaţia titlului textului citat.
75
Acioaie = metal sau aliaj fără valoare, bijuterie fără valoare, tinivhea, cuţit
156
în textul dat.
Test 33
”Azi-dimineaţă m-am trezit,

căci mi-a bătut nerăbdător în geam,
cu degetele sale fragede de ram,
caisul, care peste noapte-a înflorit.
Şi nu-l recunoscui de la-nceput...

Atâta alb şi roz îşi răsfîţa risipa,
că m-am gândit un înger c-a trecut
şi-n ramura lui şi-a frânt aripa.
Dar poate nu-i caisul, m-am gândit,

şi-atuncea, supărat că tac astfel,
obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit
şi-ndată l-am recunoasuct că este el,
prietenul copilăriei, mult iubit.”
(Magda Isanos, Caisul)
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: a bătut, răsfăţa.

2. Explică întrebuinţarea punctelor de suspensie în a doua strofă a textului dat.
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care să conţină două figuri de stil diferite, apoi
numeşte-le.
5. Precizează două mărci ale prezenţei eului liric în textul dat.
7. Demonstrează, cu două argumente, că textul citat face parte din genul liric.
în textul dat.
157
Test 34
”Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, şi unul dintre oamenii cu care mai ales
nu stetea de vorbă era fiul său, Iorgovan.
Iorgovan era, ce-i drept, mai tânăr decât taică-său, însă tocmai fiindcă era mai tânăr şi
fiindcă îl avea pe Busuioc bogătoiul tată, învăţase mai mult în viaţa lui şi era oarecum mai
cuminte: asta o simţea Iorgovan, dar Busuioc o ştia, şi în fundul inimii se bucura de ceea ce
ştie. Iorgovan umblase cinci ani de zile la şcolile din Arad; era vorba să se facă «domn»,
fiindcă avea pe ce, şi Busuioc visa nopţi întregi la domnia feciorului său şi nici n-avea de ce
să nu viseze, fiindcă feciorul său era bun şcolar. Într-o bună dimineaţă se pomeneşte însă cu
el acasă.
- Taică, eu m-am gândit să mă dau şi eu la plugărie, îi zise el atunci. Busuioc s-a uitat lung la
el, a mai stat pe gânduri, apoi l-a întrebat:
- Care va să zică rămâi plugar ca mine; de ce nu mi-ai spus-o tu asta mai nainte?
- Pentru că-mi ziceam, a răspuns Iorgovan, dacă îl întreb, ştiu că n-are să voiască; dac-o fac,
ştiu că are să-i pară rău odată, iar dacă aştept până ce s-o mai gândi şi el, mă tem că o să-mi
treacă pofta.
Aşa-i! – gândise Busuioc în el – tot mai bine plugar de frunte decât boier de rând.”
(Ioan Slavici, Pădureanca)
1. Notează doi termeni din câmpul semantic al ruralului.

2. Explică întrebuinţarea ghilimelelor în interiorul textului dat.
3. Menţionează tema literară în fragmentul de text dat.
4. Precizează ce îşi doreşte tatăl pentru fiul său.
5. Precizează doi indici spaţiali prezenţi în fragmentul citat..
6. Demonstrează, cu două argumente, că textul citat face parte din genul liric.
8. Realizează portretul personajului din textul dat.
9. Precizează modurile de expunere prezente în fragmentul dat.
Test 35
”A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat. El ajunsese la cărunteţe, şi nu se învrednicise a avea şi el
măcar un copil. Se topoea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă şi el, ca toţi oamenii,
măcar o stârpitură de fecior, dară în deşert.
Când tocmai, la vreme de bătrâneţe, iată că se îndură norocul şi cu dânsul şi dobândi
un drag de copilaş, de să-l vezi şi să nu-l mai uiţi. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu
a-l boteza, împăratul adună Răsărit şi Apus, Miazăzi şi Miazănoapte, ca să se veselească de
veselia lui. Trei zile şi trei nopţi ţinură petrecerile şi se chefuiră şi se bucurară, de o ţinură
158
minte cât trăiră.
Băiatul, de ce creştea, d-aia se făcea mai isteţ şi mai iscusit. Nu mai trecu mult şi iată
că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu de ceasul morţii, el luă copilul pe genunchi
şi-i zise:
-Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obştescul
sfârşit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. şi chiar mort, oasele mele se vor bucura în
mormânt de isprăvile tale. Asupra câmuirii împărăţiei n-am nimic să-ţi zic, fiindcă tu, cu
iscusinţa ta, ştiu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ţi spui: vezi tu muntele cela de
colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moşia
lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop; şi cine calcă pe moţia lui, nu scapă
nepedepsit.”
(Petre Ispirescu, Aleodor Împărat)
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: cărunteţe,mă cheamă.

2. Explică întrebuinţarea linie de dialog în interiorul textului dat.
4. Precizează ce îşi doreşte tatăl pentru fiul său.
5. Precizează doi indici temporali prezenţi în fragmentul citat..
6. Demonstrează, cu două argumente, că textul citat aparţine basmului.
9. Comentează replica împăratului din fragmentul de text dat .
Test 36
”Cititorul trebuie să ştie că madam Georgescu Caliopi are trei copii – Virgiliu,
Horaţiu şi Ovidiu Georgescu. Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de Drept; Horaţiu
în al doilea, şi Ovidiu vrea să intre în anul întâi, la aceeaşi facultate. Ovidiu trece acuma
examenul sumar de şapte clase liceale, şi, cu toată bravura lui, pe cât spune cocoana Caliopi,
după ce a biruit toate obiectele, s-a-nţepenit la morală.
- Închipuieşte-ţi, zice mama emoţionată. Să-l persecute pe băiat! Să-i zdrobească băiatului
cariera!... Cum este el simţitor, e în stare să se prăpădească... Ştii ce mi-a zis? «Mămiţo,
dacă pierz un an, mă omor!...» E în stare, cum e el ambiţios... închipuieşte-ţi, să-i dea nota
trei, şi lui îi trebuie şase... Şi la ce? tocmai la morală... Acu, dumneata îl cunoşti pe Ovidiu
de când era mic... Ştii ce creştere i-am dat!...
- Ei! Bravo!
- Auzi, tocmai la morală... Suie-te, te rog.
Şi, zicând acestea, cucoana îmi face loc lângă dumneaei în trăsură.”
(I. L. Caragiale, Bacalaureat)
(II.
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: bravura, creştere.
2. Explică întrebuinţarea liniei de dialog în interiorul textului dat.
159
4. Precizează ce îşi doreşte mama pentru fiul ei.
5. Precizează perspectiva narativă din textul dat.
6. Demonstrează, cu două argumente, că textul citat aparţine genului epic.
9. Comentează prima replică a mamei din fragmentul de text dat .
Test 37
” Spre soare râd!

Eu nu-mi am inima în cap,
nici creieri n-am în inimă.
Sunt beat de lume şi-s pagân!
Dar oare ar rodi-n ogorul meu
atâta râs făr'de căldura raului?
Şi-ar înflori pe buza ta atâta vrajă,
de n-ai fi frământată,
Sfânto,
de voluptatea-ascunsă a păcatului?
Ca un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb:
De unde-şi are raiul -
lumina? - Ştiu: Îl luminează iadul
cu flăcările lui!.”
(L. Blaga, Lumina raiului)
(M.
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: beat, a înflori.
2. Explică rolul interogaţiilor din textul citat.
3. Extrage din text două cuvinte folosite cu sens conotativ.
5. Precizează semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul suport.
6. Selectează din text două mărci lexico – gramaticale ale subiectivităţii.
7. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,
ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.
160
Test 38
” Trăia într-un oraş din miazăzi
Un crin înzăpezit în datorii
Care primea, scrise pe pluş cu lapte,

Scrisori de la alt crin, din miazănoapte;
Oh, pentru cruda lor corespondenţă

Aveau cea mai naivă diligenţă!
Ei îşi tăiau cu zimţii de la timbre

Miresmele-ntre dânşii să le schimbe,
Poştaşi înflăcăraţi puneau ştampile,

Cântând din corn, pe sacii cu pistile,
Plicuri adânci pudra, sculat din zori

Însuşi directorul caleştilor!!
Dar crinul ce trăia în miazăzi,

Fiind înzăpezit în datorii,
Îi răspundea din ce în ce mai rar

Celuilalt crin ce bea pe-ascuns mărar.
Apoi tăcu de tot. O rouă grea

Strivi parfumul amândurora.
Şi astfel cei doi crini nu şi-au mai scris,

Poştaşii au murit, poşta s-a-nchis,
Doar uneori mai trece monoton

Prin bulion un vechi poştalion...”
(Emil Brumaru, Balada crinilor care şi-au scris frumos)
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: naivă, monoton.

2. Explică rolul punctelor de suspensie din ultima strofă a textului.
6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate,
expresivitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.
7. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea spaţială a
8. Ilustrează, cu două argumente, tipul de lirism prezent în text.
9. Explică, în 60 – 100 de cuvinte, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei.
161
Test 39
” Mă aflu-n groapa cu cuvinte,

În care nu te joci:
Nu-s numai lei, ca la Samson,
Ci tigri, lupi şi foci.
Răcnesc la ele, le lovesc

Cu pumnul peste falcă,
Dar ele iarăşi se reped
Şi-mi smulg câte o halcă.
Ca într-o apa mă scufund,

Cu cât mai mult mă-ncaier,
Ci sufletul eu vi-l trimit
Prin bulele de aer.
Iar daca într-o zi cu soare

Voi dispărea de tot:
Cătaţi-mă-n acele vorbe
Care se ling pe bot”
(Marin Sorescu, În groapa cu cuvinte)
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: răcnesc, vorbe.

2. Explică rolul cratimei în structura ”aflu-n”.
6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate,
expresivitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.
7. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea spaţială a
8. Ilustrează, cu două argumente, tipul de lirism prezent în text.
Test 40
”Cine mi-a bătut la geam,

stea sau pasăre sau ram?
Om străin sau om vecin
om păgân sau om creştin?
162
Om fugit sau om gonit,
om plecat sau om venit?
Om căzut şi greu uitat,

om pierdut şi aşteptat?
O nălucă, un strigoi,
o fată cu sânii goi?
Ori eu singur mi-am bătut?

Ori a fost că mi-a părut?”
(Dumitru Matcovski, Fior)
1. Notează doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie.

2. Explică rolul interogaţiilor din textul dat.
6. Descoperiţi elemente ale motivului Zburătorului în versurile date.
7. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul dat.
8. Ilustrează, cu două argumente, aparteneţa la genul liric a textului citat.
Test 41
” E seară. E iarnă. E frig.

Sunt singură. Tremur. Mi-e teamă.
În capul meu iar se petrece
Aievea o moarte de seamă.
A mea, sau a ta, sau a lui,

A ei, sau a lor, mi-e totuna,
Pe valea aceasta-ngheţată
De moarte se-apropie luna
Încet, ca un cap atârnat

De-un pom ce se clatină-n cer
Şi-mi scutură chiar în odaie
Coroana albită de ger.”
(Ileana Mălănciou, Pastel)
1. Notează doi termeni aflaţi în relaţie de sinonimie.

2. Explică rolul semnelor de punctuaţie din primul vers al textului.
163
6. Explică valoarea expresivă a verbelor la timpul prezent din textul dat.
8. Ilustrează, cu două argumente, aparteneţa la genul liric a textului citat.
Test 42
” Cel care zice “Naşteţi, muriţi, aventura – cu dospite vocale – intacta

lumii e scrisă!” nu este oare jignit rotire de sunete;
de măruntul orgoliu al penei
ce-o ţin între degete? parcă un alter ego al celui ce singur
judecă mi-ar fi dat, ca osândă aici,
Fluviul mă vrea curgând, - promisiune a plăsmuirea: gelos – ar fi rupt un
mării! sigiliu al Facerii.
floare – dar nu şi rod! – hărăzită a fi
un văratic anunţ în argilă Ce-a mai rămas, din sufletul meu, pentru
al florilor veşnice. marea
zi a mâniei, nedevorat? Ronţăit
Eu, însă, vai! confisc şi secunda şi locul, e, ca orzul de cai, de flămânda
ard liturghii şi sorb din izvoare ce n-au lăcustă a paginei.
învoire să dea frumuseţii
decât aparenţele; Mult am râvnit, dar numai puţin reuşit-am.
Dacă mi-ar pune scrumul respins pe cântar,
haosul pur, sfânta materie-a Domnului, mântuit aş fi – chiar în eşecul
naşte sub mâna mea; copiez pipăind de-a scrie ca îngerii..”
(Ştefan Augustin Doinaş, A scrie ca îngerii)
1. Notează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: veşnice, eşecul.
2. Explică rolul semnelor de punctuaţie din primele două versuri ale textului.
6. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.
în textul dat.
164
Test 43
” Numai pe tine te am, trecătorul meu trup, cum sunt,

şi totuşi pământule sfânt.
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n
plete, Când aş iubi,
căci lutul tău slab mi-aş întinde spre cer toate mările
mi-e prea strâmt pentru straşnicul suflet ca nişte vânjoase, sălbatice braţe fierbinţi,
ce-l port. spre cer,
să-l cuprind,
Daţi-mi un trup, mijlocul să-i frâng,
voi munţilor, să-i sărut sclipitoarele stele.
mărilor,
daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia Când aş urî,
în plin! aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă
Pământule larg, fii trunchiul meu, bieţi sori
fii pieptul acestei năprasnice inimi, călători
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc, şi poate-aş zâmbi.
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.”
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi
şi-aş apare năvalnic şi liber
(Lucian Blaga, Daţi-mi un trup voi munţilor)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: slab, mă strivesc.
2. Construieşte un enunţ cu omonimul substantivului inimă.
3. Explică întrebuinţarea cratimei în versul prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc.
6. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.
8. Menţionează o valoare expresivă a folosirii verbelor la imperativ în textul dat.
Test 44
” Rătăcitor, cu ochii tulburi, Părinte, -orânduie-mi cărarea!

Cu trupul istovit de cale,
Eu cad neputincios, stăpâne, În pieptul zbuciumat de doruri
În faţa strălucirii tale. Eu simt ispitele cum sapă,
În drum mi se desfac prăpăstii, Cum vor să-mi tulbure izvorul
Şi-n negură se-mbracă zarea, Din care sufletul s-adapă.
Eu în genunchi spre tine caut: Din valul lumii lor mă smulge
165
Şi cu povaţa ta-nţeleaptă, Să plângă-n lacrimile mele.
În veci spre cei rămaşi în urmă,
Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă. Dă-mi tot amarul, toată truda
Atâtor doruri fără leacuri,
Dezleagă minţii mele taina Dă-mi viforul în care urlă
Şi legea farmecelor firii, Şi gem robiile de veacuri.
Sădeşte-n braţul meu de-a pururi De mult gem umiliţii-n umbră,
Tăria urii şi-a iubirii. Cu umeri gârbovi de povară...
Dă-mi cântecul şi dă-mi lumina Durerea lor înfricoşată
Şi zvonul firii-ndrăgostite, În inimă tu mi-o coboară.
Dă-i raza soarelui de vară
Pleoapei mele ostenite. În suflet seamănă-mi furtună,
Să-l simt în matca-i cum se zbate,
Alungă patimile mele, Cum tot amarul se revarsă
Pe veci strigarea lor o frânge, Pe strunele înfiorate;
Şi de durerea altor inimi Şi cum sub bolta lui aprinsă,
Învaţă-mă pe mine-a plânge. În smalţ de fulgere albastre,
Nu rostul meu, de-a pururi pradă Încheagă-şi glasul de aramă:
Ursitei maştere şi rele, Cântarea pătimirii noastre.”
Ci jalea unei lumi, părinte,
(Octavian Goga, Rugăciune)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: istovit, truda.
2. Cvonstruieşte un enunţ în care să apară verbul a cădea la sensul conotativ.
3. Explică întrebuinţarea cratimei în versul să plângă-n lacrimile mele.
6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic .
în textul dat.
Test 45
”Mereu cerşim Vieţii ani mulţi, aşa-n neştire, cremeni,

Ne răzvrătim, ne plângem de piericiunea Când Dragostea-i unica vecie dată nouă.
noastră, Ci-n van acum te mânii pe mine şi m-arunci,
Şi încă nu-nţelegem că fără de Iubire Minunile iubirii n-au stavile pe lume;
Se veştejeşte Timpul în noi ca floarea-n Ca Lazăr la auzul duioaselor porunci,
glastră; Oricând şi orideunde mă vei striga pe nume,
Rupt din eternitate, el vrea tărâm asemeni Chiar de-aş zăcea în groapă cu lespedea pe
Din care-altoiul şubred să-şi tragă seva nouă; mine,
Noi îl primim cu gheaţă şi-l răsădim în Tot m-aş scula din moarte ca să alerg la tine.
166
Chiar de-aş zăcea în groapă, cu lespedea pe Tot m-aş scula din moarte ca să alerg la
mine, tine..”
(Vasile Voiculescu, Sonetul CLXXXIII)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: cerşim, lespede.
2. Construieşte un enunţ în care să apară verbul a cădea la sensul conotativ.
3. Motivează scrierea cu majusculă a cuvintelot Timp şi Dragoste.
6. Prezintă viziunea poetului aupra condiţiei umane, apelând la textul dat.
8. Ilustrează conceptul operaţional de sonet, folosind ca suport versurile de mai sus.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, aparteneţa textului la genul liric.
Test 46
”După câteva vorbe banale, moşierul scoase din buzunar o fotografie care înfăţişa o doamnă foarte
picantă, gen actriţă întreţinută, şi un bărbat exotic, cu floare la butonieră. Fotografia era făcută la
Buenos Aires.
-Nu ştii cine e ? întrebă Pascalopol pe nedumeritul Felix, Otilia! ”
(George Călinescu, Enigma Otiliei)

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: banale, fotografie.
2. Construieşte un enunţ în care să apară termenul picantă la sensul conotativ.
3. Explică rolul liniei de dialog în fragmentul de text dat.
5. Precizează semnificaţia a două figuri de stil din textul suport.
6. Selectează două secvenţe din textul dat, care conturează dimensiunea spaţială.
7. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic.
8. Identifică şi ilustrează o modalitate de caracterizare a personajului feminin din textul dat.
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, replica finală a personajului.
Test 47
”Barba îi crescuse... prodigios în aceste ultime zile, schimbându-i cu desăvârşire figura,

transformându-i-o în teofanie. Capul – cu totul normal pentru proporţiile trupului – devenea totuşi
peste putinţă de privit îndată ce începea să râdă sau să vorbească, pentru că atunci îşi arăta dinţii, şi
întunericul gurii, şi limba de balaur. Dealtfel, la cel dintâi sunet pe care îl scotea, te cutremurai
trăgându-te înapoi, căci aveai impresia că a provocat acel sunet într-un chip nefiresc, mişcându-şi
167
umerii, sau trosnindu-şi degetele, sau huruind în coşul pieptului. Mă simt cu totul incapabil să evoc
acele sunete. Nu pot spune că semănau cu vreunul din nenumărate suspine, gemete, pocnituri şi
şuierături pe care le auzisem în natură - şi cu toate acestea ele evocau ceva, ceva dintr-un domeniu
incert de vis, de febre şi spaime animale, şi numai această involuntară evocare te copleşea cu
teroarea ei, fascinându-te, suspendând pentru atâtea cutremurătoare clipe sentimentul prezentului .”
(N. Eliade, Un om mare)

(O.
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: huruind, prodigios.
2. Construieşte un enunţ în care să apară termenul capul la sensul conotativ.
3. Explică rolul liniei de pauză în fragmentul de text dat.
5. Precizează semnificaţia a două imagini artistice din textul suport.
6. Precizează perspectiva narativă a textului, argumentând alegerea făcută.
8. Identifică şi ilustrează o modalitate de caracterizare a personajului din textul dat.
9. Explică, în 60 – 100 de cuvinte, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul suport.
Test 48
”De câtva timp, în miezul nopţii-n gară,

Soseşte-un tren, dar nimenea nu ştie
De unde şi din ce călătorie
Firească, nefirească, se coboară.
Apare-ncet, prin ceţuri sublunare,

Şi intră, râmă leneşă, în staţie.
Spre ce necunoscută destinaţie
Se-ndreaptă, e un semn de întrebare. [...]
Şi niciun călător de prin vagoane

Nu se dă jos vreodată-n gara noastră.
Pare adus de-o negură albastră
Ce-i înveleşte coşuri, uşi, tampoane.
Iar când urnit din marea lui tăcere,

Se pune iarăşi tainic în mişcare,
Nu uruie, scrâşnind din roţi sau fiare,
Ci cântă – lent, o muzică de sfere. [...] ”
(Radu Stanca, Trenul fantomă)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: apare, urnit.
2. Construieşte un enunţ în care să apară verbul a cânta la sensul conotativ.
3. Transcrie o metaforă, un epitet şi o enumeraţie şi explică sensul uneia din ele, la alegere.
168
5. Comentează următoarele versuri: Apare-ncet, prin ceţuri sublunare./ Şi intră, râmă leneşă, în
staţie.
6. Transcrie două repere spaţiale prezente în text.
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice
Test 49
”Nu sunt ce par a fi –

Nu sunt
Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun creştin,
Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!...
Sunt cel din urmă strop de vin

Din rustica ulcică de pământ
Pe care l-au sorbit pe rând
Cinci generaţii de olteni –
Cei mai de seamă podgoreni,
Dintre moşneni
Şi orăşeni -
Strămoşii mei, care-au murit cântând:
«Oltule... râu blestemat...
Ce vii aşa tulburat»...
Dar Oltul i-a plătit la fel
Cum l-au cântat şi ei pe el...
Şi cum – mi-e martor Dumnezeu –
Astăzi, nu-l mai cânt decât eu!...”
(Ion Minulescu, Nu sunt ce par a fi)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: generaţii, martor.
2. Construieşte un enunţ în care să apară verbul a cânta la sensul conotativ.
3. Transcrie o figură de stil din textul dat, oferă o interpretare acesteia.
5. Comentează versul: Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!...
6. Precizează rolul punctelor de suspensie utilizate în incipitul textului dat.
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, atitudinea de resemnare a poetului, identificată în prima strofă a
textului poetic.
169
Test 50
“Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu
profesorul care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine şi cu cel rău, de frică. În nici
una din ciocnirile sau prieteniile de care îmi amintesc nu descopăr un conflict sau o afinitate
între aspiraţiile încă în faşă ale viitorului romancier, cu obtuzitatea sau, dimpotrivă, înţelegerea
protectoare a cutărui profesor, afară de una singură, dar asta avea să se întâmple mai târziu.
Mie îmi plăceau, de pildă, istoria şi matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste materii
erau personalităţi lipsire de har, cel dintâi era urât, cu capul mare, buzele groase, răsfrânte şi cu
o expresie parcă de grăjdar care petrece, deşi se străduia să zâmbească şi să ne atragă. Avea pe
deasupra două cusururi, unul că îi plăcea prea mult materia pe care o preda şi nu mai rămânea în
mintea lui niciun pic de loc ca să-i mai placă şi de noi, şi al doilea, avea mania să ne arate pe
hartă locurile pe unde se petreceau evenimentele istorice, amestecând deci istoria cu geografia,
lucru care ne plictisea pentru că geografia o învăţam cu alt profesor. Cel de matematică era un
îngâmfat şi pe deasupra de o solemnitate deplasată, de parcă ai fi zis când intra în clasă că a
intrat într-o biserică.”
(M. Preda, Viaţa ca o pradă)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: ciocnirile, mania
2. Construieşte un enunţ în care să apară verbul a descoperi la sensul conotativ.
5. Precizează trăsăturile personajelor textului pornind de la următoarea afirmaţie: ”amândoi
profesorii de la aceste materii erau personalităţi lipsire de har”
6. Precizează tipul de perspectivă narativă întâlnit în fragmentul de text dat.
8. Precizează o figură de stil întâlnită în titlul fragmentului dat.
Test 51
“Fata se arătă sprintenă, cu cămaşă albă şi cătrinţă neagră vrâstată roş. Purta părul împletit în
cunună, fără nicio broboadă, după rânduiala fecioarelor. Era desculţă, ciuboţelele cu potcoave
galbene şi cu vârful de glanţ, cumpărate de la Gheorgheni, le ţinea numai pentru hori şi nunţi şi
pentru drumurile la târg.
-Ţie nu ţi-i foame? Întrebă Vitoria oftând şi privind într-o parte aţintit.
- Nu mi-i foame, răspunse râzând fata. La cine te uiţi, mămucă? Îl vezi pe tata?
-Îl văd, răspunse nevasta suspinând. Cine ştie pe unde va fi fiind, singur şi flămând.”
(M. Sadoveanu, Baltagul)
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: sprintenă, târg.
2. Construieşte un enunţ în care să apară verbul a privi la sensul conotativ.
170
5. Precizează trăsăturile personajelor textului pornind de la următoarea afirmaţie: ”Purta părul
împletit în cunună, fără nicio broboadă, după rânduiala fecioarelor”
6. Precizează tipul de perspectivă narativă întâlnită în fragmentul de text dat.
8. Precizează modurile de expunere întâlnite în fragmentul dat.
171

Fise Finale Xii 2

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Fise Finale Xii 2

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

AUXILIAR PENTRU CLASA A XII-A

FIŞE DE LUCRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – realizate de IOANA FEKETE

1) Recapitulare ................................................................................................. pag 2

2) Simbolismul G Bacovia................................................................................ pag 17

4) Modernismul L Blaga ...................................................................................pag 41

5) Modernismul I Barbu ...................................................................................pag 51

6) Tradiţionalismul V Voiculescu...................................................................... pag 64

7) Neomodernismul N Stănescu........................................................................ pag 72

8) Proza postbelică M Preda............................................................................. pag 79

9) Drama modernă M Sorescu........................................................................ pag 101

II. MODELE SUBIECTE EXAMEN SCRIS ................................................................... pag 116

Plecând de la următorul text liric, identificaţi trăsăturile genului liric:

„Dormeau adânc sicriele de plumb,

Dormea întors amorul meu de plumb,

2. V. Voiculescu, În grădina Ghetsemani

3. I. Minulescu, Acelei care va veni

4. L. Blaga, Munte vrăjit

5. I . Barbu, Riga Crypto şi lapona Enigel

8. L. Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

10. T Arghezi, Colindeţ

Ex 3. Identificaţi în textele date imagini artistice diferite (auditive, dinamice, vizuale)

Ex 9. Prezintă, în 6 – 10 rânduri semnificaţia titlului7 pentru unul din textele date

Ex 1. Plecând de la următoarele texte, identificaţi momentele subiectului, argumentând alegerea

C. – Domnilor şi fraţilor, a vorbit căpitanul Isac de la Bălăbăneşti, - ascultaţi ce mi s-a întâmplat pe

Ex 4. Se dau următoarele fragmente de text, identificaţi personajele, precizând statutul fiecăruia:

Se dau următoarele texte dramatice:

- Mi se pare mie sau e târziu?

Citeşte cu atenţie textul:

“Poete, să nu cauţi la dragostea mulţimii,

Eşti crai: trăieşte singur. Pe slobodul tău drum

Ea este-n tine. Tu-ţi eşti înaltul tău judeţ

Copilăroasa gloată hulească-te-n16 zadar

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat:

A. 1. (8p) Sensurile contextuale ale cuvintelor slavă şi mulţumit sunt:

B. 1. (10p) Rescrie următoarul enunţ, corectând greşelile de orice natură:

PARTEA A II –A (30 de puncte)

Ex.5. Se dă următorul text liric:

„Amurg de toamnă violet… Mulţimea toată pare violetă,

(George Bacovia, Amurg violet)

Ex. 2. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Dormeau adânc sicriele de plumb

Dormea întors amorul meu de plumb

Caracteristici ale plumbului Stări sufleteşti deduse

În care strofă ai întâlnit majoritatea termenilor?

Care tip de univers este prezent aici? Exterior sau interior?

Ex. 4. Stabiliţi cadrul spaţial specific strofei întâi. Ce sugerează acesta?

Ex. 5. Identificaţi singurul element care trimite la viaţă în strofa întâi.

Ex. 8. Stabiliţi care ar fi cadrul temporal, precizaţi semnificaţia acestuia.

*Ştiaţi că interpretarea multiplă reprezintă o formă de ambiguitate a textului!

Strofa 1: Cavou, sicrie, coroane

Ex. 1. Precizează posibilele teme pe care le abordează poezia

Ex. 6. Precizaţi care este simbolul central al poeziei.

Ex. 7. Precizaţi tipul de lirism întâlnit, argumentaţi-vă răspunsul.

Dormea întors amorul meu de plumb

I. Scrie răspunsul la fiecare cerinţă pentru a demonstra înţelegerea textului:

„Dormeau adânc sicriele de plumb

Dormea întors amorul meu de plumb

1. Menţionează două teme/ motive simboliste, prezente în poezia citată

Ex. 1 Citiţi cu atenţie următoarele informaţii apoi răspundeţi întrebărilor formulate:

Particularităţi ale modernismului prezente în opera poetică argheziană:

Ex. 1 Citiţi poezia Testament21 de T. Arghezi, apoi răspundeţi la următoarele întrebări.

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,

Aşeaz-o cu credinţa căpătâi.

Ca să schimbăm, acum, intâia oară