Mocanu Mihai

Liceul de Arte Hariclea Darclee.

Teatrul American
Ce este mai exact Teatrul American si pe ce se bazeaza?

Teatrul American se bazează, în cea mai mare măsură, pe tradiția Western. și pe sistemele
teatrale preluate din vechiul continent European. Intre multele forme de teatru și spectacole,
existente pe tot întinsul Statelor Unite Americane, Teatrul Muzical, putem spune, că este cea mai
populară formă. Și este desigur, cea mai colorată și pitoresca formă de teatru și este forma de
teatru, care își vă găsi foarte rapid o introducere în noua artă - industrie, a cinematografului și
televiziunii Americane, de mai târziu.

Orase cu traditie in acest teatru:

Bulevardul Broadway din New York, este considerat drept pepiniera pentru toate show-urile de
televiziune , cât și pentru Cinematograful Muzical American. Tot de acolo, a fost preluat
exemplul teatrelor muzicale, pentru tot restul Americii de Nord. Un alt oraș cu tradiție în
spectacolul muzical, este Chicago. dacă ne gândim că în Chicago, lumea jocurilor de noroc, ale
afacerilor oneroase, ale mafiei, rimează cu spectacolele de enterteinment. Acolo sunt unele dintre
cele mai dinamice transformări ale teatrului muzical și al numerelor de dans spectaculoase.
Deasemenea în Statele Unite, Teatrele Regionale sunt un semn cultural important. Îndeobște, ele
sunt formate pe principiul companiilor profesioniste de teatru, independente de companiile mari
new yorkeze; independente, nu numai că tipuri de spectacole, dar și că stagiuni teatrale. În
funcție de propriile motivații economice și artistice, ele își conduc stagiunea teatrală în așa fel
încât să fie profitabilă pentru comunitatea respectivă.
O opinie generala:
Spun ca Teatrul European si-a pierdut acum legatura cu publicul si ca ajuns doar la cautari
formale. Este practic momentul despre care Cehov vorbea in "Pescarusul". Treplev este
personajul tanarului care cauta sa distruga "formele" vechi, inainte de avea fondul cu care sa
umple "formele" noi.
Ori, nu "forma" este primordiala in actul artistic. Ci fondul, seva, motivatia profunda care te face,
sau nu, sa transformi problemele tale in problemele personajelor tale, sa transformi viata sociala
in care traiesti, sa o ridici la o alta semnificatie si sa o aduci publicului inapoi, pentru ca tu,
creator, doresti sa transmiti un mesaj uman. Daca se pierde acest sens, putem avea de-a face cu
orice. dar nu cu Teatru. Putem sa-I dam orice denumire dar nu.TEATRU. Pentru ca Teatrul are
prin constructia sa, obligativitatea vitala de a comunica si de a pastra vie aceasta relatie cu
spectatorii sai.

Scut istoric al acestui Teatru

Se dezvoltă Teatrele și piesele de teatru vorbite în alte limbi decât engleza, specifice
comunităților de imigranți. Încep să se fixeze starurile autohtone. Înspre finalul deceniului al
optulea al sec XIX, Teatrul Realist începe să 111i81b concureze Teatrul Melodramatic, mai ales
referitor la tehnicile de scenă. Odată cu apariția curentului realist în teatru, încep să apară
diferențierile intre regizori. Marii regizori, încep să se facă cunoscuți și apreciați, odată cu
dezvoltarea stilului de teatru realist, ce implică o cunoaștere dramatică profundă, la un alt nivel
decât tipul de teatru melodramatic sau cel muzical. Se desființează companiile permanente,
Mocanu Mihai
Liceul de Arte Hariclea Darclee.

așadar și trupele de actori contractați pe termen lung, sau nelimitat. Iată Legea Teatrelor, pe care
noi încercam să o implemantam în Teatrul Romanesc în perioada actuală. Nu mai există
angajamente pe linie de afaceri, așadar nu mai există alte tipuri de angajamente, înafară de cele
în care se contractează actorii doar pentru rolul în care trebuie să joace,. Contractele pe linii de
afaceri, înseamnă acele tipuri de angajamente, în care putea intra soția Directorului Teatrului, sau
fiica acestuia, fară să existe motive artistice primordiale în alegerea acesteia pe rol. Se formează
trupe de teatru pe proiecte teatrale, pentru turnee definite, adică tipul de trupe de teatru sezoniere,
Apare necesitatea controlului financiar, al Producătorului unui spectacol, care să supervizeze,
valoarea materială și cheltuielile unui spectacol. Începe să se înfiripe, din ce în ce mai clară,
ideea Producătorului de teatru. Curentul realist impune stilistică generală a unui spectacol, în
sensul compoziției sale scenografice, de costume precum și formarea unei unități de stil în jocul
actorilor din distribuție. David Belasco își începe ucenicia în domeniul teatral în Sân Francisco,
pentru că în anul 1882, să se mute în Madison Square Theatre din New York, în calitate de
Regizor de Scena. Din 1895 devine Producător independent. Curentul realist s-a infiltrat în toate
modalitățile de expresie ale vieții teatrale Americane de sfârșit de secol XIX și început de secol
XX, având că o expresie majora a forței sale, introducerea stilului de iluminat electric în marea
majoritate a scenelor americane ale acelui timp. A fost că un semn al schimbării, al modernizării,
atât în tehnica de lucru, cât și în stilul spectacolelor și al jocului actoricesc. Fondul dramaturgic
și-a schimbat atenția dinspre "Melodrama" înspre "Teatrul de idee", încercând, însă, în același
timp, să sensibilizeze publicul. Tipul de mesaj și de construcție dramatică specificăacestor piese,
îi aparține lui Boucicault. Critica de specialitate a vremii considera, din aceasta combinație de
stiluri, că Boucicault a realizat una dintre cele mai moderne puneri în scenă, despre una dintre
cele mai vetuste stiluri de teatru

O scurta definitie a teatrului:

Practic, Autorii Dramatici Americani, s-au recreat din cultura dramatic europeana, preluind ceea
ce era interesant pentru ei si formand un nou nucleu al povestilor dramatice, in jurul noului popor
ce acum se forma intr-un nou teritoriu, cu noi conceptii social - artistice.
Teatrul. Un cameleon social, sortit, din nascare, sa supravietuiasca pentru a duce mai departe
povestea, pentru a incanta, pentru a invata, pentru a pastra vie, insasi ideea de umanitate, cu tot
ceea ce deriva din ea. El nu poate fi distrus, nu poate fi amputat si nu
poate fi nici dezvoltat peste masura, intrucat scopul sau social, este tocmai acela de a evolua
odata cu societatea in care se formeaza.
Teatrul contemporan nu este nicidecum intr-o umbra a culturii. Nu cred ca se afla intr-un
moment de cumpana, sau mai corect spus, nu se afla acum intr-un moment de cumpana mai
deosebit, decat cel din inceputul secolului XX, ori din inceputul secolului XIX, si ori de cate ori,
de-a lungul istoriei, au existat schimbari majore in viata sociala a unei tari, ori chiar a lumii
intregi.
".Epoca culturala se reconstituie prin critica de teatru, alcatuita din specifice imagini care pun in
valoare efervescenta dramaturgiei, climatul artei teatrale, pitorescul timpului, mentalitatea
publicului si istoria lui.”
In plus fata de "amicii" si "inamicii" de pana acum, insa, in secolul XX, Teatrul - in primul rand
Teatrul American - intalneste o alta forta sociala covarsitoare Forta pe care omenirea a
descoperit-o in preajma inceputului de secol XX, a continuat sa o perfectioneze si mai continua
inca si in prezent. Este vorba despre capacitatea, la scara larga, de a transmite. INFORMATII.
Mocanu Mihai
Liceul de Arte Hariclea Darclee.

O scurta simetrie intre Teatru, Radio si Cinema

Putem considera ca Filmul si Televiziunea, nu sunt decat "forme teatrale evoluate economic"
Televiziunea apare ca o forma evoluata de transmitere catre public, dar, paradoxal, in acelasi
timp, ca o involutie a valorii estetice a comunicarii cu publicul
Fondul comunicarii, al alegerii si dezvoltarii subiectelor nu s-au schimbat Doar modalitatea de
reprezentare, si castigul aferent acestei forme
Numind aceasta inlocuire de preferinte pentru public - intre Teatru si - Film - Televiziune - drept
o lupta, nu vreau, in nici un caz, sa creez, sau mai corect spus, sa accentuez o polemica deja
existenta.Consider, dimpotriva, ca Teatrul si Filmul sunt aflate intr-o continuitate artistica
fireasca, din punctul de vedere al evolutiei formei artistice, intr-o completare fireasca, daca se
poate spune si mai corect.
Iar ceea ce face din Teatrul American aproape sa se substituie termenului general de TEATRU,
ceea ce face, sa fie un obiect interesant de studiu, este faptul ca, prin natura sa specifica, se
apropie, mai mult, mult mai mult decat orice alta forma de teatru, din oricare alta parte a Lumii,
de TEATRUL VIU. De teatru ca ritual - magic sau profan - intre dramaturg, regizor - actori si
public.
Teatrul American se apropie de acea forma de teatru care a existat la inceputurile creearii
societatii omenesti. De acel teatru care exista pentru public, pentru a transmite principii de viata
necesare societatii, sau pentru a desface obiceiuri care nu mai functioneaza in societatea
respectiva.
Vom urmari spectacolul Teatrului American, facand parcursul pe care el l-a strabatut prin toate
epocile sale de dezvoltare, incepand de la primele spectacole preluate de pe Vechiul Continent si
pana la cele mai noi productii de pe scenele Newyork-eze.
Teatrul American duce la maximum relatia sa cu publicul, oferindu-I acestuia nu numai ce isi
doreste. Dar si orice si-ar putea dori vreodata.
Pentru simplul, extrem de simplul motiv - ca promotorii Teatrului American, au descoperit in
spatele formei sale artistice, o imensa sursa de castig, absolut demna de luat in seama.
Teatrul American, asadar, este acela care poate scoate profit de pe urma acestei relatii dintre
creator si public, asadar, are o motivatie primordiala in fata tuturor celorlalte forme de teatru din
restul lumii, pentru a se modifica si a deveni complex pentru publicul sau .
Astfel cum Teatrul Grec isi descoperise menirea sa sociala, capatandu-si, asadar, un spatiu de
necontestat in organizarea cetatii, Teatrul American isi descopera intr-o societate materialista,
sensul lui de existenta.
Capacitatea de a castiga bani. Chiar multi, foarte multi bani.
Din acea clipa in care Teatrul American devine profitabil, incepe sa conteze in mintea propriului
popor si a propriei sociatati care masoara valoarea absoluta, in valoare pecuniara.
Asadar, in America, in special, El - Teatrul - poate si trebuie sa faca absolut orice - insemnand
atat in bine cat si in rau pe scala relativa a estimarilor noastre stiintifice - pentru a satisface
dorinta vorace a publicului de a vedea pe viu intamplari remarcabile.
Asta pentru ca aceste satisfactii estetice, cvasiestetice, sau chiar non-estetice pot fi aducatoare de
profit.
Piese de teatru Americane:

$1200 a Year: A Comedy in Three Acts (1920) de Edna Ferber și Newman Levy

Mocanu Mihai
Liceul de Arte Hariclea Darclee.

8 (2011 ), de Dustin Lance Black

Bad Habits (1974), de Terrence McNally
All the Way Home (1960), de Tad Mosel
The Fifth Column (1938), de Ernest Hemingway
The Iceman Cometh (Vine ghețarul, 1939/1946) de Eugene O'Neill
Jurnalul Annei Frank (1955), de Frances Goodrich și Albert Hackett

Piesa A-Haunting We Will Go:

A-Haunting We Will Go este un scenă scrisă de prolificul dramaturg Tim Kelly și publicată în
1981/Citat ca o "comedie misterioasă", are o distribuție de 20 de personaje și conține două
acte. Este situat în sud-vestul Statelor Unite, într-un hotel abandonat, presupus bântuit, numit
"Innul celor Trei Surori". Protagonistul este Norma Corwin, un producător de televiziune de
succes. Ea vine la hotel, intenționând să rămână singură acolo, îndeplinind astfel un jurământ
din copilărie. Pe măsură ce se desfășoară noaptea, pe scenă intră o varietate de personaje
misterioase, unele aparent inofensive și altele în mod evident rău intenționate. Misterul
surprinde manifestări spirituale și crimă.

Imagini referitoare la subiectul dat:

Link-uri uitle:
http://www.scritub.com/arta-cultura/TEORIA-SI-ESTETICA-TEATRULUI-A34484.php
http://www.scritub.com/arta-cultura/Teatrul-American81886.php