Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizarea personajului Despot-Voda

Despot-Voda , de Vasile Alecsandri

Piesa Despot-Vod de V. Alecsandri intr in rindul realizrilor de seam din domentiul dramei istorice romneti, mai ales prin imaginea personajului principal, construit pe o schem romantic, alctuit din lumini i umbre, caliti i defect, atitudinea sa scenic fiind motivat in toate secvenele ce-i pregtesc i justific att ascensiunea, ct i cderea. Personajul care domin prim-planul aciunii este Despot, figur din istoria Moldovei care l-a atras pe Alecsandri, pe de o parte, pentru c i putea servi un model romantic i , pe de alt parte, deoarece i permitea i strecurarea unei anumite atitudini persoanle fa de realitatea contemporan lui. Despot-Vod face parte din familia marilor personaje romantice ale literaturii universale. El i prsete ara in cutarea gloriei. El insui se definete cu mndrie un prbeag din lume, un zvnturat strin. Fiu de pescar din Creta, purtat in zborul meu/ Prin Spania, Lehia, Germania i Frana/ Cu-a mea soie Spada, cu sora mea Spereana, el este un aventurier foarte cunoscut in secolul al XVI-lea. El e contient de firea-i aventruiere, dar i de un destin pe care trebuie s-l urmeze i in care are incredere. Ca orice personaj romantic, Despot este construit din contraste, fiind o persoanlitate puternic, mai ales ambiia i setea de mrire i determin toate aciunile. Copleit de propriu-i eu, pe care-l exalt (in monologuri), el manifest o hotrire nestrmutat in setea-i de putere. Pretins fiu de domn grec, crescutla Romain coala iezuit, avnd ntins-nvtur/ i limb mldioas, Despot sosete in Moldova decis s devin domnitor ( jur a fi eu, Despot, stpn acestei ri), cu credina in destinul su de eliberator al grecilor de sub pgni. Afieaz cu mndrie, in vzul tuturor, pretinsa lu descenden nobiliar. De aceea, aduce documente bine intocmite in sprijinul convingerii: Privii! Iat diplama lui insui Carol Quint/ i gloriousu-i nume in litere de-argint!. El ii expune planurile grandioase, o voin i o ambiie ieite din comun: Mriri, averi, putere/ Aici sunt, partea celui ce tie a zice: Vreau! Eu vreau! E timpul/ O! Moldovo, unii noi amndoi,/ S facem visuri, planuri i fapte de eroi. Planurile i ambiiile sale sunt nobile i cuceritoare, el se viseaz deschiztor al luptei antiotomane: S tergem umilina din fruntea cretineasc/ S liberm Bizana i patria greceasc. Inteligent i diplomat, bun orator, curajos, perseveretn i viclean, frumos la chip, Despot i seduce pe toi. El se folosete de toate mijloacele pentru atingerea elului su. Cu intuiie psihologic sigur, el face promisiuni potrivite tuturor celor de care are nevoie in atingerea scopurilor sale. In faa lui Lpuneanu pare servil, gata s-l slujeasc cu credin; pe Doamna

Ruxandra o ctig oferindu-i un crin; Ana este impresionat de priceperea i curajul lui in a incleca un cal nrva i se indrgostete de el; Mooc, in perspectiva cstoriei cu fiica sa, este ncntat c Domnind, el va fi braul, iar capul voi fi eu!. Ca un adevrat maeestru al artei oratorice, Despot mnuiete cu mare abilitate cuvintele, putnd fi, dup situaie, patetic, sentimental, devotat Moldovei (Vreau gloria Moldovii i-a ei neatrnare), altruist sau vzionar, de fiecare dat persuasiv, astfel inct totul pare a-i reui. Doar doi dintre cei din jurul su rmn imuni la trucuri: Lpuneanu, care il numete plastograf, scorpie greceasc, nprcnveninat, i Toma, care nu accept ca domn un zvnturat. Promite reforme grandioase reuind s-i cucereasc astfel chiar i pe cei mai nencreztori; vrea s intemeieze o Academiela Cotuari.Despoteste un spirit cultivat, un om de lume. Trufa i despotic, ignor poporul, tradiia. De o mare mobilitate psihologic, el trece cu uurin de la o stare psihic la alta, demnitatea i mreia fiind nlocuite cu josnicia i laitatea. Ajuns domn, el cade repede. Autorul i subiniaz greelile. Despot incalc promisiunile fcute. Prin toate faptele sale, personajul devine un monarh absolut: Eu port toat puterea, pe cap pe bra, pe piept, /Puterea covrete universalul drept. Despot cade prin chiar nsuirile lui, prin idealurile lui utopice, irealizabile pentru Moldova acelui timp. El este nfrnt de rnduieleile strvechi ale rii pe care nu le-a respecta: Dar Despot cu pcatul a dat mna freasc, /El rde cu pgnii de legea cretineasc,/ Icoane i potire el le topete-n bani/ i vrea pe toi romnii s-i fac luterani. Rmas singru, prsit de boieri, de cei pe care i-a trdat dup ce l-au ajutat, este rsturnat de popor. Boierii, in frunte cu Toma, vd in Despot un spoliator i un papista ce trebuie inlturat prin moarte, dup obiceiul pmintului toma il acuz pentru trdarea rii: Aceast ar te-a primit la piept/ Tu, Despot, ai vndut-o lui Ferdinand germanul, lui Sigismund polonul, lui Soliman sultanul, / La toi dumanii care i-au fost de ajutor!. Motivele cderii accelerate a lui Despot ar fi dou, ambele tributare slbiciunilor structurii sale intime: pe de o parte incapacitatea de a se ridica la inlimea destinului pe care i-l asum, iar pe de alt parte, conflictul creat in realiile cu cei din jurul su, cu insi credina poporului, personajul mulumindu-se s-i autocontemple imaginea de domnitor cu deplin i unic putere. Pn la urm, Despot este ucis de fanaticul Ciubr, ca sub puterea unui destin implacabil. Dar el rmne demn in faa morii, nu se teme, se simte copleit de fatalitae, ins nu se umilete. Discursul pe care-l ine este impresionant prin nobleea idealurilor pe care i le propusese: Visnd neatrnarea, vroit-am prin romni/ S dau loviri de moarte dumanilor pgni/ // / Vrei moartea mea? Sunt gata! Ucidei!. Ciubr nebunul exprim esena cderii lui Despot: Ai vrut s ucizi legea? Mori! Legea te ucide!.

Prin Despot Alecsandri a creat un erou romantic, tipul uzurpatorului aventurier, in care pulseaz patosul romantic, surprins intr-o dramatic zbatere a firii lui contradictorii, intre inlare i cdere. Privit in evoluia teatrului romnesc, personajul lui Alecsandri este o izbnd, el rmine un personaj viabil.