Sunteți pe pagina 1din 2

Despot-Voda (drama in cinci acte) de Vasile Alecsandri Despot-Voda, personajul central al dramei cu

acelasi nume (1879) face parte din familia marilor personaje romantice ale lite-raturii universale. El isi
paraseste tara in cautarea loriei. El insusi se defineste cu mandrie un pri!ea din lume, un "vanturat
strain #iu de pescar din $reta, purtat in "!orul meu % &rin 'pania, (e)ia, *ermania si #ranta % $u-a mea
sotie spada, cu sora mea speranta, el este un avernturier foarte cunoscut in secolul al +V,-lea. Despot e
constient de firea-i aventuriera, dar si de un destin pe care tre!uie sa-l urme"e si in care are incredere.
$a orice personaj romantic, Despot este construit din contraste, fiind o personalitate puternica, mai ales
am!itia si setea de marire ii determina toate actiunile. $oplesit de propriu-i eu, pe care-l e-alta (in
adevarate monolouri), Despot manifesta o )otarare nestramutata in setea-i de putere. Ajuns in .oldova,
el isi e-pune planurile randioase, o vointa si o am!itie iesite din comun/ .ariri, averi, putere % Aici sunt,
partea celui ce stie a "ice/ Vreau0 Eu vreau0 E timpul % 10 .oldovo, uniti noi amandoi, % 'a facem visuri,
planuri si fapte de eroi. &lanurile si am!itiile sale sunt no!ile si cuceritoare, el se visea"a desc)i"ator al
luptei antiotomane/ 'a sterem umilinta din fruntea crestineasca % 'a li!eram 2i"anta si patria receasca.
Afisea"a cu mandrie, in va"ul tuturor, pretinsa lui descendenta no!iliara. De aceea, aduce documente
!ine intocmite in sprijinul convinerii/ &riviti0 ,ata diploma lui insusi $arol 3uint % 'i loriosu-i nume in litere
de-arint0 Ajuns in .oldova, se raspandeste repede "vonul $a-i o odrasla de neam prea stralucit, % $a-i
domn de 'amos, &aros si ca-i in leatura % $u imparatii ca are intinsa-nvatatura. % 'i lim!a mladioasa, o
lim!a ce-n curand % &e toti !oierii tineri i-a fermecat pe rand. ,ntelient si diplomat, !un orator, curajos,
perseverent si viclean, frumos la c)ip, Despot ii seduce pe toti. El se foloseste de toate mijloacele pentru
atinerea telului sau. $u intuitie psi)olo-ica siura, el face promisiuni potrivite tuturor celor de care are
nevoie in atinerea scopurilor sale. $u daruri scumpe si vor!e alese, o convine pe 4u-andra, sotia lui
(apusneanu, ca ii este ruda5 castelanului (as6i ii promite, in sc)im!ul ostilor de ajutor pentru ocuparea
tronului .oldovei, !oatii5 o seduce pe $armina, sotia acestuia, cu idea de-a o face doamna tarii5 pe
.otoc, lacom de averi, il ademeneste cu postul de prim sfetnic5 pe Ana, fiica aces-tuia, o seduce cu o
pro!a de curaj deose!ita, pe ne!unul $iu!ar, cu )imera coroanei. &romite reforme randiose reusind sa-i
cucereasca astfel c)iar si pe cei mai neincre"atori5 vrea sa intemeie"e o Academie la $otnari. Despot
este un spirit cultivat, un om de lume. 7rufas si despotic, inora poporul, traditia. De o mare mo!i-litate
psi)oloica, el trece cu usurinta de la o stare psi)ica la alta, demnitatea si maretia fiind inlocuite cu
josnicia si lasitatea. 4e"istenta si ascensiunea lui Despot amintesc de aceea a lui 4u8 2las (Victor 9uo).
Ajuns domn, el cade repede. Autorul ii su!linia"a reselile. Despot incalca promisiunile facute, nu se mai
casatoreste cu Ana, suparandu-l pe .otoc, si nici cu $armina, care ii marturiseste lui (as6i adulterul sau5
mareste )araciul catre sultan, vrea sa sc)im!e reliia tarii, introducand luteranismul5 nemultumirea
poporului creste pentru ca a pus !iruri rele. &rin toate faptele sale Despot devine un monar) a!solut/ Eu
port toata puterea, pe cap, pe !rat, pe piept, % &uterea covarseste universalul drept. Despot cade prin
c)iar insusirile lui, prin idealurile lui utopice, ireali"a!ile pentru .oldova acelui timp. El este infrant de
randuielile stravec)i ale tarii pe care nu le-a respectat. Dar Despot cu pacatul a dat mana frateasca, % El
rade cu paanii de leea crestineasca, % ,coane si potire el le topeste-n !ani % si vrea pe toti romanii sa-i
faca luterani. 4amas sinur, parasit de !oieri, de cei pe care i-a tradat dupa ce l-au ajutat, este rasturnat
de popor, caci, $onflictul fundamental, consacrat in teatrul istoric romanesc, este nu intre indivi"i, ci intre
am!itia voievodului de o parte si re"istenta traditiei si a corpurilor constituite pe de alta (*. $alinescu)/ $e
lee: Vrerea mea0 Eu port toata puterea0 2oierii, in frunte cu 7omsa, vad in Despot un spoliator si un
papistas ce tre!uie inlaturat prin moarte, dupa o!iceiul pamantului. 7omsa il acu"a pentru tradarea tarii/
Aceasta tara te-a primit la piept % 7u, Despot, ai vandut-o lui #erdinand ermanul, lui 'iismund polonul,
lui 'oliman sultanul, % (a toti dusmanii care ti-au fost de ajutor0 Despot este ucis de fanaticul $iu!ar, ca
su! puterea unui destin implaca!il. Dar el ramane demn in fata mortii, nu se teme, se simte coplesit de
fatalitate, insa nu se umileste. Dicursul pe care-l tine este impresionant prin no!letea idealurilor pe care si
le propusese/ Visand neatarnarea, vroit-am prin romani % 'a dau loviri de moarte dusmanilor paani. % Am
vrut cu-al nostru palos, franand soarta-ncruntata, % 'a scol crestinatatea pe-al ei mormant culcata. % De
mi-ajuta norocul s-atin visu-mi din "!or, % As fi numit de lume erou, li!erator5 % Dar nu ne-a dus destinul
'i timpul la i"!anda. % si iata-ma, eu, Despot ca"ut a"i la osanda0 % Asa lumea-i deprinsa pe om a-l
transporta/ % ,nvinator, pe-1limp0, invins, pe *olota0 % Vreti moartea mea: 'unt ata0 ;cideti0 *estul
scoaterii insemnelor domnesti este privit contradictoriu/ de o autentica randoare aprecia"a 'er!an
$ioculescu5 Al. 'andulescu considera insa ca estul lui Despot nu are acoperire psi)oloica, fiind pur
teatral. $iu!ar ne!unul e-prima esenta caderii lui Despot/ Ai vrut sa uci"i leea: .ori0 (eea te ucide0
&rin Despot, spunea *. $alinescu, Alecsandri a creat un erou romantic, tipul u"urpatorului aventurier, in
care pulsea"a patosul romantic, surprins intr-o dramatica "!atere a firii lui contradictorii, intre inaltare si
cadere. &rivit in evolutia teatrului romanesc, personajul lui Alecsandri este o i"!anda, el ramane un
personaj via!il. Drama lui Alecsandri constituie un prores de adancire neasteptat. &e lana maturitatea
te)nica, apare facultatea creatiei de oameni.