Sunteți pe pagina 1din 2

Drama istorica "Despot-Voda" de Vasile Alecsandri (1818-1890) este

scrisa tn versuri si ilustreaza, in maniera romantica, un episod din istoria


Moldovei, petrecut in secolul al XVI-lea Piesa, subintitulata de dramaturg
"Legenda istorica in versuri", este structurata in 5 acte si 2 tablouri si a
avut premiera in octombrie 1879, pe scena Teatrului National din
Bucuresti.
Actiunea se petrece in Moldova, in timpul primei domnii a lui
Alexandra Lapusneanu (1558-1561).
Despot-Voda este protagonistul si personajul eponim al
dramei (care da numele operei - n.n.), precum si personaj atestat istoric.
Pe numele sau adevarat, Eraclid, eroul este un barbat grec cu mult
farmec, fost mercenar in armatele de prin Apus si intrigant pe la curtile
domnesti, venit in Moldova cu scopul de a ocupa tronul Moldovei. Bun
cunoscator de oameni, exercita asupra tuturor boierilor o atractie speciala,
cu exceptia lui Tomsa, care-l priveste cu ostilitate.
Portretul moral este definit de puternice trasaturi reiesite indirect din
faptele, vorbele si atitudinea protagonistului si in mod direct prin
autocaracterizare si din opinia celorlalte personaje. Inteligent si amorez
de profesie, el cucereste femeile, oferind, conform slabiciunilor fiecareia,
ceea ce o putea face fericita. Doamnei Ruxanda, sotia lui Lapusneanu, ii
aduce omagii si ii face daruri scumpe, cu care biata femeie, nefericita, nu
era obisnuita, convingand-o chiar ca este ruda cu ea. Tinerei Ana, fiica lui
Motoc, ii ofera un spectacol de vitejie, sarind pe un cal salbatic peste
zidurile curtii.
Faptele protagonistului contureaza, indirect, un personaj romantic,
solutiile gasite de Alecsandri pentru supravietuirea lui Despot inscriindu-
se in romantismul epocii. Intrevazand in barbatul energic si curajos un
mijloc de a-si spori influenta si puterea, Motoc ii promite lui Despot ca,
daca accepta sa-i fie ginere, el va unelti pentru inlaturarea lui Lapusneanu
si il va inscauna pe tronul Moldovei. Motoc nu izbuteste si Despot este
prins si inchis din ordinul lui Lapusneanu. Cu ajutorul unui nebun,
Ciubar-Voda, care se credea domnitor si pe care il lasa in inchisoare in
locul sau, Despot scapa travestit in hainele acestuia. Se refugiaza la curtea
nobilului polon Laski, a carui sotie, Carmina, ii era amanta.
Dupa ce mai inainte fusese otravit la ospatul lui Lapusneanu si scapase
cu viata datorita unui antidot pe care il avea asupra lui, Despot se
salveaza si dintr-un atac al trimisilor lui Lapusneanu, jucand farsa mortii.
In eel mai pur stil romantic, solii domnitorului 1-au gasit in capeia, pe
catafalc si, crezand ca e mort, s-au intors la curtea domneasca. In cele din
urma, Despot il invinge pe Lapusneanu si ajunge domn cu ajutorul lui
Laski, insa pentru scurta vreme, deoarece, lacom de imbogatire, mareste
birurile si vrea sa faca din Moldova o tara luterana. El nu se mai
casatoreste cu Ana, iar Carmina ii marturiseste lui Laski adulterul, asa ca
Despot are doi dusmani puternici: pe Motoc si pe Laski. Intrepid si ager,
voda dispune de forte boieresti pentru a lupta impotriva lui Motoc,
precum si de aliante externe contra lui Laski, astfel ca Despot ar fi putut
ramane domnitor inca multa vreme. Prabusirea lui este cauzata de faptul
ca planurile sale sunt prea intelectuale pentru Moldova: el dorea sa
infiinteze o Universitate la Cotnari si sa porneasca o cruciada impotriva
Semilunei: "Sa stergem umilinta din fruntea crestineasca/ Sa liberam
Bizanta si patria greceasca!". Idealurile utopice si trufia de a ignora
poporul §i traditia Moldovei ii aduc lui Despot declinul. El vinde tara lui
Ferdinand germanul si lui Sigismund polonul, crescand astfel
nemultumirile moldovenilor saraciti de biruri grele.
Despot este osandit la moarte de catre boieri, in frunte cu Tomsa, fiind
acuzat de tradarea tarii. Discursul pe care-l rosteste Despot in final
contine, fara indoiala, conceptiile patriotice Inflacarate ale lui Alecsandri:
"Vreti moartea mea?... Ucideti?... dar eu, trista victima,/ Istoria Moldovei
vreu s-o scutesc de-o crima,/ Sa nu poarte stigmatul in ziua re-nvierii/ Ca
a platit cu moartea pe Despot, domn al terii. (Scotdndu-si coroanadepe
cap si aruncand-o): Mi-arunc din cap coroana!... din mana sceptru-mi
scot.../ Mu mai sunt domn!... acuma ucideti pe Despot!". Tirada lui
Despot i-a impresionat, pentru moment, pe boieri, care au inceput sa
sovaie in hotararea de a-l ucide, dar Ciubar-Voda s-a repezit si l-a
injunghiat pe neasteptate, fapta nebunului simbolizand destinul
implacabil: "Ai vrut sa ucizi legea?... Mori! Legea te ucide!".
In drama lui Alecsandri se simt influentele romantice ale lui Victor
Hugo, Despot amintind de Ruy Bias precum si ascendentele autohtone ale
lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Romantismul dramei istorice "Despot-Voda" se inscrie in directiile
trasate de "Dacia literara", atat prin inspirarea din istoria tarii, cat si prin
situatiile spectaculoase care compun subiectulpiesei: Despot scapa de
otravire la ospatul lui Lapusneanu cu un antidot pe care-l avea mereu la
el; apoi sare peste zidul curtii lui Motoc cu un cal salbatic, pe care nimeni
nu-l putea incaleca si pe care i-l daruise Lapusneanu cu intentia de a-l
ucide astfel; se salveaza din inchisoare, travestindu-se in hainele lui
Ciubar si scapa de calaii trimisi de Lapusneanu asezandu-se pe catafalc si
prefacandu-se mort. Antiteza dintre aventurierul Despot si patriotul
Tomsa ori dintre seducatorui cinic grec si puritatea Anei se inscrie tot in
romantism.
George Calinescu afirma ca Despot este un erou romantic, "'tipul
uzurpatorului aventurier, in care pulseaza patosul romantic, surprins intr-
o dramatica zbatere a firii lui contradictorii, intre inaltare si cadere".