Proiect didactic

Data: 27.04.2010

Aria curriculara:Limbă şi Comunicare

Obiectul:Limba şi literatura română

Subiectul: Şcoala, text suport Corigenţa de Mircea Eliade

Tipul lecţiei: de însuşire de noi cunoştinţe

Competenţe specifice:
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor 1.3 exprimarea orală sau în scris a
lingvistice în receptarea propriilor reacţii şi opinii
diverselor texte privind textele receptate

1.5 utilizarea corectă şi adecvată a

3.3 argumentarea unui punct de
formelor exprimării orale şi
vedere privind textele studiate
scrise în diverse situaţii de
comunicare

Obiective operaţionale:

a)cognitiv-formative:
-să explice titlul operei studiate;

-să identifice tema textului;

-să identifice procedeele narative care dau expresivitate textului;

-să dezbată ideea avansată de profesor, utilizând resursele specifice acestei metode;

- să-şi expună propriile păreri despre text, utilizând resursele lingvistice adecvate.

b)afective

-să-şi exprime propriile opinii interpretative pornind de la textul studiat.

-să dovedească receptivitate faţă de interpretarea unui text literar;

c)psihomotorii:

-să folosească în mod corect spaţiul caietelor şi al fişelor de lucru.

Strategie didactică:

a)metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, discuţia frontală, dezbaterea.

b)mijloace: fişe, tabla, instrumente de scris.

c)resurse umane: 25 de elevi

d)loc de desfăşurare si timp: sala de clasă, 50 de minute

e)bibliografie: Mircea Eliade-Romanul adolescentului miop, Editura Minerva, Bucureşti, 1989

 Emil Păun-Şcoala, abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Etapele lecţiei T Activitatea profesorului Activitatea Metode şi Forme de Evaluare

i elevilor procedee organizare
m
p Mijloace

EVOCARE 1 Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării Îşi pregătesc Activitate

optime a activităţii. obiectele frontală
I.MOMENT necesare
ORGANIZATORIC începerii
activităţii.

II.REACTUALIZARE 3 Profesorul îi întreabă pe elevi dacă au studiat Elevii răspund la Conversaţia Activitate
A CUNOŞTINŢELOR texte care să trateze problematica şcolii sau a întrebări. frontală
ÎNSUŞITE ANTERIOR vieţii şcolare şi dacă da, care au fost acestea? Formativă

III.CAPTAREA 4 Pornind de la ideile pe care le enunţă elevii, Elevii îşi Metoda Activitate
ATENŢIEI aceştia vor fi rugaţi să definească şcoala sau formulează răspunsului frontală
să spună prima idee care le trece prin minte la răspunsurile. afectiv
rostirea acestui termen.
REALIZAREA 2 Profesorul anunţă tema şi obiectivele lecţiei: Elevii îşi notează
SENSULUI şcoala vazută de Mircea Eliade, cu textul titlul lecţiei.
suport Corigenţa, fragment din Romanul
IV. ANUNŢAREA adolescentului miop.
TEMEI ŞI A
OBIECTIVELOR

V. CONDUCEREA 3 Profesorul îi întreabă pe care este subiectul Elevii răspund la Conversaţia Formativă
ÎNVĂŢĂRII 2 Romanului adolescentului miop şi în care întrebări,
fragmente se mai întâlnesc referinţe la viaţa motivându-şi
şcolară. Pornind de la aceste discuţii se va totodată
descoperi structura romanului şi fragmentele afirmaţiile.
relevante pentru tema propusă: şcoala, iar apoi
se va rezuma fragmentul propus în manual în
maximum 10 rânduri.
Elevii sunt întrebaţi care sunt stările prin care
trece elevul pe parcursul învăţării şi care sunt
cauzele acestora?
Într-un grafic, elevii vor nota cronologic care
sunt stările prin care trece personajul.
Care sunt indicii textuali ai faptului că
Problematiza
personajul este extrem de agitat?
rea
Care este motivaţia amânării repetate a
pregătirii la matematică?
Cum este văzută şcoala de acest adolescent?
Care sunt permanenetele surse de angoasă
pentru elev? Dar sursele de destindere?
 Cât de important este pentru acest elev
succesul şcolar?
Este eficientă şcoala din perspectiva
încurajării perfecţionării într-un singur sens?
Ce alt rol mai are şcoala pe lângă a fi o
instituţie? ( are rol de socializare, elevii Discuţia
devenind şi prieteni buni). frontală
Care este rolul şcolii în devenirea elevului
Mircea Eliade?
Deşi Romanul adolescentului miop este un
text ficţional, acesta resprectă în mare parte
jurnalul lui Eliade, aici funcţionând principiul
veridicităţii.
Ce rol are prezentul narativ (prezentarea
întâmplărilor la timpul prezent)?

REFLECŢIE 6 Ca moment de sinteză, profesorul propune o Elevii se împart Dezbaterea Activitate pe Formativă
dezbatere literară, în care cele două echipe în două echipe şi echipe
VI .OBŢINEREA să argumenteze-contraargumenteze ideea îşi găsesc
PERFORMANŢEI ŞI potrivit căreia şcoala a fost mai eficientă argumentele
ASIGURAREA FEED- atunci sau acum. Elevii care nu sunt incluşi necesare acestei
BACK-ULUI în cele două echipe vor alcătui juriul. teze, apoi le
enunţă.

ASIGURAREA 2 Profesorul face aprecieri si Evaluare

RETENŢIEI ŞI A recomandări legate de desfăşurarea orală, prin
TRANSFERULUI orei, urmând ca tema pentru acasă să calificativ
se rezolve potrivit următoarei cerinţe: e
realizaţi printr-un text de 15-20 de
rânduri o argumentaţie sau o
contraargumentaţie a afirmaţiei pe care
o aveţi scrisă pe bilet.

Schema tablei

Corigenţa

De Mircea Eliade
Corigenţa reprezintă capitolul al doilea din Romanului adolelescentului miop de Mircea Eliade. Atât fragmentul, cât şi romanul prezintă
problematica adolesecenţei, din perspectiva mediilor prin care trece personajul: şcoala, grupul de prieteni.

Structura romanului: trei părţi cu câte zece, nouă, respectiv 8 capitole, dintre care majoritatea prezintă probleme legate de viaţa şcolară.

Rezumat:

Fragmentul propus în manual prezintă capitolul cu acelaşi nume, capitol care începe brusc cu hotărârea luată de personaj de a învăţa serios la
matematică, fiind ameninţat de corigenţă. El îşi construieşte un plan riguros de studiu, cu puţin somn, astfel ca după trei zile să ştie tot ce n-a
învăţat într-un an întreg.

Planul pare viabil, însă apar prea multe impedimente în realizarea sa efectivă: adolescentul este tentat să citească altceva, pierde vremea cu
lucruri inutile, ca strategie de amânare, doarme prea mult, citeşte istorie literară. Din când în când mai citeşte la trigonometrie, dar nu se
străduieşte să înţeleagă.

Este convins că nu e imposibil, însă în cele din urmă recunoaşte în faţa familiei ceea ce în sufletul său era limpede: că va amâna matematica pe
toamnă, urmând ca toată vara să studieze temeinic.

Stările prin care trece personajul:

Stare iniţială: Entuziasm, determinare,

Stare mediană: neplăcere, angoasă, agitaţie interioară,

Stare finală: renunţare, recunoaştere a hotărârii premeditate.

Discrepanţa dintre planul construit şi realitatea întâmplărilor:

Planul: intervalul 14:00-22:00- studiu intens, 02:00: dimineaţă-odihnă, dimineaţă-studiu.

Prima zi- trigonometria, a doua zi-algebra, atreia zi – aprofundarea, a patra zi- răspunsul.

În realitate: citeşte altceva, îndepărtează sursele de distragerea a atenţiei, descoperă tot felul de impedimente, dialoghează cu propriul eu

- timpul se dilată şi se reduce în funcţie de activitatea efectuată, îşi dă seama că nu e decât un adolescent, devenind conştient de hotărârea
sa.

- Îşi recunoaşte hotărârea, cu o atitudine mândră.