Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”,

învăţământ primar

Autoare:

Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828

cristiana.boca@yahoo.com
Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru,
gabriela_dumitru2001@yahoo.com
Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică
anita_dulman@yahoo.com
Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie
gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1
Pagina tehnică

2
Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT
PRIMAR /

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ /

Despre evaluare la MATEMATICĂ /
Despre evaluare la ŞTIINŢE /
Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE /
Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ /

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare /

MATEMATICĂ Probe de evaluare /
ŞTIINŢE Probe de evaluare /
ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare /
EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare /

Fişă de evaluare psihopedagogică /

3
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR

1. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR
Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o
prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare
2003 / 005-551.01.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”
pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi, tineri sau
adulţi care, deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar, îşi doreau
continuarea educaţiei obligatorii.
Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter
experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr.5160 din 06.10.2005 pe baza
următoarelor documente:
• Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul
Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar;
• Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul
primar;
• Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază
şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”;
• Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele:
o Limba şi Literatura Română
o Matematică
o Educaţie Civică
o Cunoaşterea Mediului
o Ştiinţă
o Istorie-Geografie
o Limba Engleză
o Limba Romani.
În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate
judeţele în care există solicitări în acest sens, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un
pachet de resurse complet, care să cuprindă alături de documente legislative
şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului, de cele
curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă, un ghid privind
derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul
primar.
Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de
plecare caracteristicile grupului ţintă, definit prin intermediul vârstei
(adolescenţi, tineri, adulţi), a grupurilor sociale din care se compune (grupuri
dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane /
rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor.
În acelaşi timp, în definirea tipului de evaluare adecvat pentru
învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care
învaţă:

4
 • tind să fie orientaţi spre sine, autonomi; au nevoie de libertatea de a
se conduce în mod independent;
• dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte
care resursă în procesul de învăţare, incluzând activităţi înrudite,
responsabilităţi de familie, instruirea la care au participat anterior în
mod formal;
• sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite
lucruri;
• adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei, a
cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate; au o învăţare centrată pe
viaţă, pe rezolvare sarcini sau de probleme, opus centrării pe discipline
de studiu;
• sunt motivaţi intrinsec să înveţe, în comparaţie cu elevii de alte vârste
în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă;
• au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare.
Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice
atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi, care se
regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar:
• Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului
de învăţare, rolul lor fiind de multe ori, acela de facilitator. Cadrele
didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în
legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa
să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. În acest context,
cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea
lucrului în grup sau a prezentărilor făcute.
• Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a
cursanţilor adulţi, pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele
anterioare ale acestora. Conectarea dintre conceptele teoretice
predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul
proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest
proces a cursanţilor.
• Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală, adulţii ştiu ce
scop au de atins. Din această perspectivă, ei apreciază un program
educaţional bine organizat, cu elemente clar structurate, iar rolul
cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod
activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. Astfel, ierarhia
scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care
cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs,
cu sprijinul cadrelor didactice.
• Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut
sau altul, cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au
aplicaţie imediată, sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate
pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. Astfel, conceptele predate
sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor, iar această
importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării
participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de
cunoaştere.
• Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le
recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. Aceşti adulţi

5
 trebuie trataţi ca egali în experienţe, iar cadrele didactice trebuie să le
asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei.
Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi
îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele
procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează
viaţa lor.
În aceste condiţii, învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care
adulţii:
• Îşi asumă un rol activ în planificarea, monitorizarea şi evaluarea
propriului proces de educaţie.
• Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi
sunt receptivi la experienţe noi.
• Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii
profesionale ulterioare.
Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în
organizarea, cât şi curriculumul propuse:

Rezultate aşteptate Proces Conţinuturi

• Împărtăşirea • Integrarea proceselor de • Aplicarea celor

responsabilităţii gândire cu învăţarea prin învăţate în
pentru obiectivele accentul pe dezvoltarea contexte/situaţii
de învăţare prin operaţiilor fundamentale practice prin
implicarea ale gândirii în procesele intermediul
cursanţilor în de învăţare: analiza, exerciţiilor,
stabilirea nivelului sinteza, comparaţia, temelor, proiectelor
de achiziţii la generalizarea, propuse, în cadrul
debutul şi pe abstractizarea, tuturor disciplinelor
parcursul derulării concretizarea. predate.
programului. • Centrare pe rezolvare de • Curriculum centrat
• Negociere continuă probleme în detrimentul pe situaţii,
şi deschidere către orientării spre conţinuturi probleme pentru
procesul de prin existenţa în cadrul autenticitatea
renegociere prin curriculumului a conţinuturilor şi
posibilitatea preocupării de a propune asigurarea unei
selectării spre soluţionare situaţii implicări plenare a
conţinuturilor autentice de viaţă. cursanţilor, în
învăţate în funcţie • Insistă pe respect condiţiile
de interese şi reciproc şi egalitate în interesului imediat.
specificul local, învăţare prin elaborarea • Folosirea unor
precum şi prin unor materiale de surse multiple şi
flexibilitatea formei învăţare adecvate diverse de
de organizare a adulţilor, folosirea unor informaţie, de la
programului şi metode şi strategii de participarea
duratei acestuia. învăţare specifice. comunităţii la
• Deschidere către • Incorporează, utilizarea mass
schimbare prin promovează dialogul şi media, la
intermediul stilului deschiderea prin valorizarea
didactic promovat, experienţelor de

6
 al participării intermediul proiectelor de învăţare a celorlalţi
cursanţilor la grup, a practicării colegi.
propria educaţie, metodelor de învăţare • Formate variate de
prin conţinuturile şi prin cooperare, prin lecţii (activităţi
strategiile didactice ascultarea şi valorizarea tematice, învăţare
utilizate, opiniilor. bazată pe proiect,
compatibile cu un • Recunoaşte valoarea jurnal, interviu cu
învăţământ modern. experienţei şi contribuie persoane resursă,
• Valorizarea la procesul de învăţare filme didactice,
procesului prin prin , prin valorizarea utilizarea muzicii,
importanţa acordată experienţelor personale în sarcini rezolvate cu
nu numai achiziţiilor contextul clasei. ajutorul
de ordin academic, • Include proiecte şi sau computerului…), de
dar şi a celor care învăţare activă grupare a
ţin de interacţiune, cursanţilor, de
relaţionare. organizare a
• Motivaţie intrinsecă programului.

7
2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în
cadrul programului, cu referire la:
• evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de
probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de
limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul
I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării
candidatului, componenţa comisiei de evaluare);
• evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor,
promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare
fiecărui modul, tipul de probe folosite);
• certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente
şcolare eliberate).
Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de
evaluare sunt cuprinse în următoarele articole:
„IV Evaluarea iniţială
Articolul 12
(1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi
care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I.
(2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi
scrise.
(3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar
achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică.
(4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor
corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele
corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A
doua şansă pentru învăţământul primar”.
(5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a
studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile
anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor
anterioare de studiu.
(6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase
primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie
(re)înscris;
(7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin
probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A
doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat.
(8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului
şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în
programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de
evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13.
(9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în
unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile;
(10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit
(de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie
pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă
grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8
 Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare
şi este alcătuită din:
- inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ;
directorul şcolii;
- coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare;
- doi învăţători.
- profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua
şansă pentru învăţământul primar”.
V Evaluarea curentă
Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea
curentă se face folosind calificative.
(2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite
de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii,
indiferent de forma de învăţământ parcursă.
(3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza
standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul. Ele sunt stabilite de
învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru
învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele
finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli
până la sfârşitul lunii octombrie 2005.
(4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în
semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare
modul.
(5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul
„suficient”.
VI Certificare
Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de
promovare a modulului”.
(2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a
nivelului”
(3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se
eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar.
(3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia
au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9
3. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA
ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în
profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea
obiectivelor învăţării, a standardelor curriculare, a instruirii, a pregătirii cadrelor
didactice, precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi, comunităţi, şcoli sau guverne.
Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de
evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii, cu
centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul
programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Punctul de plecare în
conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului
ţintă, format din adolescenţi, tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile
şcolii primare, sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. În aceste condiţii,
construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al
programului, alături de respectarea şi instruirea directă, apropiată. De asemenea,
principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru
învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare:
• Învăţarea este un proces activ.
• Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces.
• Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare.
Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă
– pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la
următoarele valori:
• respectarea cunoştinţelor anterioare;
• descoperire nu receptare;
• surse bogate şi variate;
• autonomie
• demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii;
• mentorat;
• autoreflectare;
• respectarea stilurilor variate de învăţare.
Astfel, sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri
principale:
1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor;
Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la
începutul fiecărui modul. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le
aibă în vedere în acest moment sunt următoarele:
- identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc;
- identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor, a
intereselor lor de cunoaştere;
- stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu.
Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale
fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată.
Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi:
- interviu/discuţii individuale;
- probe scrise;
- probe orale;
- probe practice.
Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei
şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat,
demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului.
2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare;
În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează
asupra elementelor următoare:

10
 - identificarea punctelor tari, a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea
unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora;
- identificarea punctelor slabe, a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie
construite în cazul fiecărui cursant în parte; acest proces se derulează
într-o manieră constructivă, cu centrare pe activităţile care trebuie
promovate, iniţiate şi nu pe individ, recomandând în acelaşi timp soluţii
concrete de recuperare;
- ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare
astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie.
În cazul evaluării formative, în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi
modalităţi variate precum:
a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia, prezentarea,
conversaţia euristică, dezbaterea, brainstorming, conversaţia cu oponent, masa
rotundă, panel)
b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv, investigaţia,
interviul)
c) metode care se centrează pe activităţi reale, practice (activităţi practice, studii
de caz, joc de rol, rezolvarea de probleme, realizarea portofoliilor)
d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise, chestionare, liste
de verificare)
3) certificarea şi continuarea studiilor.
Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă
posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru
învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o
permite.
Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de
verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală, orală, scrisă sau practică)
alături de elemente opţionale precum:
- realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a
auto-evaluării acestuia;
- realizarea unei evaluări sumative integratoare, care cuprinde alături de
rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind
atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte.

Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare

– evaluare
Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea
demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa
în proces. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor,
abilităţilor, competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a
anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. De asemenea, activarea
capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină
tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. Perspectiva implicării depline a
cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării
stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de
învăţare (în cadrul evaluării formative), dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un
anumit nivel de studiu).

Creşterea ponderii evaluării autentice

Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa
competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise, alături de
valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor, un numai
ale celor tradiţional academice, de tip logico-matematic şi lingvistic. Pornind de la
aceste premise, evaluarea autentică subliniază faptul că:
- procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt
relevante pentru cursanţi; evaluarea formativă poate avea loc atât în sala

11
 de clasă, cât şi într-o excursie de studiu, într-un atelier sau la biblioteca
şcolii;
- procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în
contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi
diferenţelor identificate;
- procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme,
astfel încât ei îşi extind, re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi
abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite;
- cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare,
dar şi în cadrul procesului de evaluare, datorită instrumentelor variate
folosite, ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare, învăţare prin
intermediul proiectelor de grup.
Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor
Sistemul de evaluare practicat, inclusiv evaluarea continuă din clasă, este proiectat
în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. Sistemul de evaluare
furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi
despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. Consecinţele educaţionale ale
evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia
sunt benefice. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode
diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare, în etapa destinată aplicării şi
transferului cunoştinţelor pe aspecte precum:
- identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite;
- identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii
lor;
- explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare
următor şi argumentarea acestora;
- identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a
modificat sau nu,
toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi
evaluării.
Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii
Sistemul de evaluare incluzând instrumente, politici, practici şi utilizări este corect
faţă de toţi cursanţii. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal
astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora..
Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor.
Colaborare profesională
Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna
calitate a procesului de evaluare. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care
înţeleg pe deplin rolul evaluării, folosesc în mod corect o varietate de metode
corespunzătoare, colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare
profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. Programul “A doua
şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe
cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi. Oferirea acestora din urmă
posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări, cursanţii devin mai puţin
dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază..
Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari, simpli şi la intervale de timp
anunţate
Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în
mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre
progresul cursanţilor către cei interesaţi. Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să
comunice într-un limbaj simplu, obişnuit, atât obiectivele, cât şi metodele şi rezultatele
evaluării. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili
să realizeze, ce este nevoie să mai înveţe să facă, şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a
facilita îmbunătăţirea situaţiei. Cadrele didactice raportează datele privind realizările
cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. Rezultatele evaluării sunt
anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de

12
examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale
elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la
procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de
evaluare.
Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp
Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru
învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că
este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe
monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este
aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la
revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la:
• măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predare-
învăţare;
• măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele
aşteptate;
• măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi
specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul;
• măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea
şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi
conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o
organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă,
chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor.
Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului
şi sistemul de ieşire.
Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul
cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să
fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să
cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi
conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate
în concordanţă cu aceste standarde.

13
Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Când evaluăm?

a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de
reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă,
în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de
dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului

Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi
evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare.
La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu:
• Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în
activităţi desfăşurate individual sau pe grupe.
• Teste de cunoştinţe
• Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate
capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar,
inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei,
realizarea unor “cărţi” , afişe etc.)
• Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau
de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor.
Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au
fost în prealabil negociate cu elevii.
• Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe
parcursul traseului individual de instruire şi formare.
Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească
niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un
examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în
programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al
programului „A Doua Şansă”.
Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe
scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau
evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta
a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de
care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu
standardele de evaluare.
Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste
standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze
capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor
audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită
notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după
aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14
3. Formele evaluării

Evaluarea prin probe orale

Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza
căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de
învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai
importantă metodă folosită este conversaţia euristică.
Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni
verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de
o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să
vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect
sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de
înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului.
De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături
psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în
situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă.
Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În
evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele
criterii:
• Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus.
• Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată.
• Structurarea mesajului.
• Eşalonarea logică a argumentelor.
• Coerenţa exprimării orale.
• Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei,
corectitudinea articulării, acordurile gramaticale).
• Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală)
Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte:
a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima
audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor
constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi
gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare
modul.
b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o
problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul
programei potrivite fiecărui nivel.
În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să
exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată
este următoarea :
• Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni
idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate
• Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport;
restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.
• Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans)
etc.
• Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă
/ şomaj ; violenţă / non-violenţă etc.
• Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.
c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel)
În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de
20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor.
Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice
deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum
şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de
15
performanţă concepuţi pentru fiecare probă. Învăţătorii examinatori au obligaţia să
creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. Numărul acestora trebuie să fie
cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor

Evaluarea prin probe scrise

Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat
răspunsurile, să găsească soluţiile, să lucreze independent, în ritm propriu.
Calitatea probelor depinde de natura, conţinutul şi relevanţa lor în raport cu
standardele de performanţă specifice fiecărui modul.
Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să
permită evaluarea informaţiilor, cunoştinţelor, dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a
utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. De aceea este indicat ca probele scrise să
cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi, semi-obiectivi, dar şi subiectivi care să
permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele, să le interpreteze, să le aplice
în contexte noi, să-şi exprime opinia.
Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi
trebuie să vizeze:
• desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date;
• activizarea vocabularului;
• respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie;
• scrierea imaginativă;
• cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV).
Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect, tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva
cerinţele direct pe această fişă. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Se recomandă
ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi.
Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. Corectarea şi notarea
lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice.

Evaluarea prin probe practice

Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. Probele practice
răspund unui deziderat al pedagogiei moderne, şi anume acela de a da curs cerinţei
de „a şti să faci”. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor
cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia, a
capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile, în anumite situaţii sau activităţi
materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană.
Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod
tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică, educaţie plastică,
educaţiei muzicală, educaţie fizică), ea este posibil de realizat şi la limba română.
Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii
similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor
produse, scrierea unui bilet, scrisori, cereri; selectarea unor informaţii din ziare,
reviste, citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc.
Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi
în cazul probelor scrise şi orale, pe baza descriptorilor de performanţă.
Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni
pentru cadrele didactice. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare
trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în
rezolvarea sarcinilor.
Evaluarea pe baza portofoliului
În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare, cursanţii trebuie
anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce
lucrări nu trebuie să lipsească din acesta.
Este recomandat ca portofoliu să cuprindă:
• fise de evaluare curentă;
• „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului;

16
 • teme pentru acasă;
• rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului
corespunzătoare fiecărui modul;
• proiecte
Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în
ordine cronologică, după tipul acestora etc.)
Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. Suportul acestuia va fi
selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat, un referat, proiect tematic,
proiect, o temă scrisă efectuată acasă. I se poate permite cursantului să opteze pentru
una dintre lucrările realizate de el, după criterii precum: relevanţa informaţiilor
ştiinţifice dobândite, gradul de interes, originalitatea, noutatea, caracterul practic-
aplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită
verificarea achiziţiilor cursantului. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de
portofoliu.
În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului:
• să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării;
• ce activităţi de documentare a desfăşurat; dacă a studiat o bibliografie ;
• dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane;
• după ce criteriu au selectat materialul informativ;
• logica după care a organizat materialul;
• va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat;
• va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării.
Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea
lucrării. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă, vor viza conţinuturi
esenţiale, vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului.
Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma:
• Ce reprezintă această lucrare?
• Când a fost realizată?
• Ce materiale ai utilizat?
• Ce cunoştinţe ai folosit?
• Ce probleme ai întâmpinat?
• Cui ai cerut sprijinul?
• Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare?
• De ce ai ales să foloseşti...?
• Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc.
Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin, va solicita
lămuriri, justificări, exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele
corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient de
gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta.
Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de
verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă.
Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi
completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de
performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”, corespunzătoare
fiecărui modul.
În listele de verificare, deprinderile vizate, vor fi evaluate în termeni de frecvenţă:
deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent,
care vor fi convertite apoi în calificativele:
insuficient ▪ suficient ▪ bine, ▪ foarte bine.

Observaţii generale
Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori, în timpul derulării
examenelor, trebuie să asigure o atmosferă calmă, lipsită de tensiune. Pentru a se
asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor, cadrele didactice
17
supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora, acest lucru urmând a fi luat în
calcul în acordarea calificativului final.

18
Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV
Introducere
1.Când evaluăm ?

La începutul modulului - Evaluarea iniţială

În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă
pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala
solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă
de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra
performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea,
respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat
pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea .
Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să
facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru
stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume:
• Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în
cazul rezultatelor slabe
• Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial
• Formarea unor deprinderi de autoevaluare
Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru
învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire
ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste
persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre
achiziţiile matematice pe care le deţin.
Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta
amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să
evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot
crea starea de minim confort psihic pentru cursant.
Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care
cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este
identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste
informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O
convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de
orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta
actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai
are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă
orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă
cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii.
Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa
cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a
cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi.
Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece,
uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor
deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc
să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar
poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi
cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari,
folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri
19
geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile
empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor.
Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special,
să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce
pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt:
• Foaia de lucru să fie bine tipărită;
• Sarcinile de lucru să fie citite clar.
• Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea
excesivă în rezolvare.
În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de
empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc
o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu
tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot
da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în
obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat
dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau
bifarea şi acest aspect trebuie explicat.
Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii
relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu
neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală

Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt
cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul
este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot
cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor.
Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă
acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor
probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite
conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre
competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza
portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare
la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin
standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care
cursantul l-a promovat.
Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin
standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare
aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în
care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor,
trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode
alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător
standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ.
Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă
de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de
administraţie al fiecărei şcoli.

20
Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau
prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele
alternative.
Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de
îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi
organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a
proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre
cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa
curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21
Evaluarea prin probe orale
Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei
teste mai mult decât numărul candidaţilor, fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în
funcţie de obiectivele de referinţă. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie
examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv, volumul şi calitatea
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora
de a opera cu noţiunile.
Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în
programă. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20
minute. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative, pe baza descriptorilor de
performanţă.
Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin, va solicita lămuriri, justificări,
exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător
nivelului de înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient de gândire, va avea o
atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului, va interveni cu
sugestii pentru a corecta erorile. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse
spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate.
În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt:
exactitatea, coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor;
abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică;
abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă
practice sau de a rezolva în manieră personală, anumite sarcini matematice;
capacitatea de a exemplifica, a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a
formulat;

Evaluarea prin probe scrise şi practice

Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect, tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva
cerinţele direct pe această fişă. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Proba conţine
itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut
informaţional corespunzător programei. Probele de evaluare pot fi construite în
diferite moduri:
Probe simple, cuprinzând un număr mic de itemi, urmărind realizarea a 2-3
standarde;în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe
pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă;
Probe de sinteză(pe sistemul examen), cuprinzând un număr mare de itemi
combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele;
Probe mixte, combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de
itemi.
Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală, în
interiorul aceluiaşi standard, prevăzând sarcini pe trei niveluri, conform descriptorilor
de performanţă.
Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri:
1.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item, pe baza descriptorilor de
performanţă corespunzători competenţei evaluate, atunci când se urmăreşte stabilirea
nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau
2.Se apreciază global rezultatul obţinut la test.
Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele, să nu fie capabili
să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin, din cauza nivelului
redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I, dar şi la alte
niveluri).
În consecinţă, evaluatorul va citi textul, va explica unii termeni, va folosi un
vocabular adecvat, accesibil.

22
 Itemii probelor de
evaluare acoperă toate
standardele de evaluare.

Itemii sunt ierarhizaţi de la

uşor la greu.

In cadrul aceluiaşi item există

ierarhizarea pe cele trei niveluri
de performanţă.

Unele standarde sunt

evaluate prin probe practice,
orale sau prin proiect.

Criteriile pentru acordarea

calificativelor

Corelatiile dintre
obiectivele-cadru, standardele
de evaluare şi itemi.

23
Scări de clasificare
Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce
vizează aspecte comportamentale, cum sunt (standarde pentru nivelul I):
Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului, pentru realizare
personală (orar, planuri, grile de autoevaluare)
Participarea la lucrul în grup, respectând părerile diferite
Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită

Delimitează datele importante dintr-o problemă de Des Un Rar

cele de detaliu sau nerelevante eori eori eori
Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea
măsurătorilor
Identifică ipotezele care vor fi verificate
Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un
instructaj verbal sau scris
Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor
Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate
Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele
aspecte neînţelese
Participă la activităţi de grup
Întocmeşte fişe, grafice, notiţe pe baza documentaţiei
Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii
- problemă

24
 Evaluare pe baza portofoliului personal
Caracteristicile unui portofoliu bun:
a) este sistematic: o culegere de lucrări, note şi observaţii legate de învăţare;
b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate
de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt:
• lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup;
• liste, reţete, articole din ziare, pliante, tabele;
• fişe individuale de lucru, probleme rezolvate;
• proiecte tematice;
• rapoarte scrise de realizare a proiectelor;
• temele de casă;
• teste şi lucrări la final de unitate de învăţare;
• observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător;
• fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant, individual sau în
cooperare cu alţi colegi;
• autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu;
• liste de control şi de verificare , scale de apreciere, scări de clasificare.
c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor ,
demonstrează corelarea dintre experienţă, învăţare şi evaluare.
Examinatorul realizează un interviu, trecând în revistă lucrările anexate,
analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze
asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite ,să arate originalitatea, noutatea,
utilitatea unui anumit material. Întrebările vizează: scopul realizării,importanţa
lucrării, aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice.
Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial.
De exemplu, criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al
inovaţiei şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ
(numărul de pagini), dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv,
elementele noi, punctele forte etc. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a
avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor
de intercomunicare.
Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor
de apreciere şi indicilor stabiliţi.

Criterii de apreciere şi indici Fo B Sufi Obser

arte ine cient vaţii
bine
Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a
portofoliului; dacă este complet; aspectul;
Lucrări practice:adecvate la scop;eficienţa
modului de lucru;rezultatul lucrărilor practice;
îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia
activităţilor de grup
Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale
realizării portofoliului :asupra propriei munci; despre
lucrul în echipă; aşteptările faţă de activitatea
desfăşurată;
Derularea în timp: punerea în ordine a
materialelor
Autoevaluarea activităţii
desfăşurate:concordanţa scop-rezultat;progresul
făcut;calificativul pe care crede cursantul că îl
merită
Alte materiale: calitatea acestora;adecvarea la
tema propusă;
25
relevanţa pentru obţinerea aprecierilor

26
Evaluarea proiectului
Evaluarea are două dimensiuni importante:
Una vizează procesul, ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se
pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Este tipul de evaluare cu
rol de prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale
modului de lucru.
A doua dimensiune a evaluării vizează produsul, ceea ce au acumulat cursanţii în
termeni de capacităţi, deprinderi, abilităţi, cunoştinţe.

Criterii generale de evaluare a proiectelor

I Calitatea proiectului
Validitatea – măsura în care este adecvat temei, dacă este coerent,dacă are
legătură cu tema propusă
Completitudinea – abordarea completă a temei, dacă au fost făcute legături
între date, competenţele şi abilităţile teoretice şi practice;
Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului , logica în
argumentarea ideilor, coerenţa internă, corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor.
Calitatea materialului - se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific, la
semnificaţia şi acurateţea datelor colectate.
Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate, măsura în care cursantul
este inventiv, original.
II Calitatea activităţii
Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei, măsura în
care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut
este relevant pentru abordarea temei.
Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea
diferitelor părţi componente ale proiectelor, valorizarea competenţelor şi abilităţilor în
realizarea proiectului.
Documentarea – identificarea datelor necesare, selectarea informaţiei relevante,
capacitatea de adaptare la solicitările temei.
Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl
dovedeşte în momentul prezentării , enumerarea problemelor vizate de conţinutul
tematic, aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor.
Creativitatea – amprenta efortului cursantului.
Calitatea rezultatelor - gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor
desfăşurate de cel care l-a realizat.

27
 Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e
cea de mai jos.
Foarte bine Bine Suficient
Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse
Conţinutul evidenţiată. Sunt este tratată aspecte
prezentate multe superficial. suficiente
elemente care susţin privind
tema. problema dată.
Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule
şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte, greşite, fără
rezolvarea dar nu au legătură
evaluarea problemelor. legătură cu tema cu tema.
Sunt scrise clar
calculele.
Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ.
a corecte. calcul. Se înţelege Multe greşeli de
Scrisul este clar. scrisul. calcul.
prezentării
scrise

Impactul Posterul este Posterul este Posterul este

vizual ordonat, aspectuos. dezordonat. Nu este
ilustraţiile, culorile îl S-a încercat făcut nici un efort
înfrumuseţează. înfrumuseţarea sau sunt făcute
aspectelor prea puţine pentru
vizuale prin folosirea înfrumuseţarea
culorilor, acestuia.
simbolurilor, a
imaginilor.

28
 PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE

Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare, cum este cea
exemplificată mai jos, pentru nivelul I.
1.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte
specifice matematicii
Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare
activitate t prob probă prob proi
independe emă ă orală ă scrisă ect
ntă în clasă practică
1. Înţelegerea √ √ √ √
sistemului poziţional
de formare a
numerelor
2. Compararea şi √ √ √ √
ordonarea numerelor
naturale
3. Cunoaşterea √ √ √ √
procedurilor de calcul
4. Recunoaşterea √ √
formelor plane şi
spaţiale
5. Efectuarea de √ √ √
măsurători şi utilizarea
unităţilor de măsură

2. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de

explorare/investigare şi rezolvare de probleme
Instrumente de evaluare
activitate tem probă prob activitate
Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă în echipă
ă în clasă
1. Explorarea unor √ √ √ √
modalităţi de a
descompune numerele
2. Efectuarea de √ √ √
estimări
3. Rezolvarea de √ √ √
probleme
4. Compunerea de √ √
probleme
5. Folosirea unor √ √
modalităţi de
organizare a datelor

29
 3.Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a
comunica utilizând limbajul matematic
Instrumente de evaluare
Capacităţi activitat prob prob pr observarea
evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului
În comunicativ
echipă
1.Înţelegerea √ √ √ √
semnificaţiei
globale şi a
informaţiilor de
detaliu din enunţul
unei probleme
2.Construire de √ √ √ √
enunţuri logice
vizând rezolvarea
de exerciţii şi
probleme

30
Evaluarea la Istorie-Geografie

1. Când evaluăm?
a) La final de modul
Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru
învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării
competenţelor pe care le-au dobândit. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de
consiliul de administraţie al fiecărei şcoli.
Se va opta, în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii, de numărul de
cursanţi înscrişi, de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri, precum şi de
strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului
pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale, scrise, practice sau
pe baza portofoliului personal al cursantului. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile
consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a
existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza
acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine
globală asupra persoanei. Se pot aplica probele practice, dacă în activitatea didactică
s-au folosit în învăţare activităţile de documentare, s-au făcut vizite, excursii s-a pus
accent pe lucrul cu harta.
Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”.
b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este
stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se
realizează prin chestionare, probe practice, conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi
subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele
lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. Se poate contura astfel şi forma
de evaluare de final.
c) Pe parcursul modului
Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va
încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Ghidul cursantului oferă tipuri de
exerciţii pentru aceste etape. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de
rezultatele cursanţilor. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau
pe grupe, lucrările de investigare proprie sau de grup, studii de caz, obiecte
confecţionate sau machete. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere, grilele de
observaţie a activităţii cursantului, listele de verificare, rapoartele de evaluare şi
autoevaluare etc.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în
portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. În privinţa acestora
se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă
paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta.

2. Ce evaluăm
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu
standardele de evaluare.

3. Formele evaluării
Probele de examinare orală.
În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul
biletelor.
Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient, cu
2 mai mult decât pentru anteriorul: bine, cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine.
Din punct de vedere calitativ, se va ţine seama în ce măsură examinatorul a
intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. Pentru sprijin susţinut:
suficient, sprijin minim: bine, fără sprijin: foarte bine.

31
 Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu
istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii, căi de transport, unităţi mari
de relief, etnii din România, documente personale, izvoare istorice ş.a..
Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut
aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor, forme de relief, denumiri ale acestora,
evenimente istorice din zonă, personalităţi. Poate fi de alegere din mai multe variante
date, de completare, de punere în corespondenţă, de apreciere a valorii de adevăr.
Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde
informaţii dintr-un enunţ dat, de a argumenta afirmaţii / situaţii, de a interpreta şi a-şi
exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. Conţinutul poate fi
interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice,
importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate, legătura
dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de
locuitori, apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor
modificări ale reliefului, descoperirea unor resurse naturale, construirii unor căi de
comunicaţii etc.
Probele scrise conţin 5 itemi. Evaluarea se face în termeni cantitativi.
Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria
României şi sunt de dificultate diferită. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi
date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi, transcrierea de pe hartă
a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale), a
numelor unor oraşe, porturi, staţiuni de pe malul mării, aprecierea valorii de adevăr al
unor enunţuri date despre floră, faună, căi de comunicaţie, climă, completare a
enunţurilor cu noţiuni date, punere în corespondenţă etc. Celălalt solicită completarea
unei hărţi, a unor enunţuri, prezentarea unei personalităţi, a unui popor pe baza
cunoştinţelor pe care le are cursantul.
Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii
despre: aşezare, relief, vecini, căi de transport, istoric, cronologia unor evenimente
date petrecute în comunitate. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă, enumerare de
elemente, exemple. Celălalt, de dificultate sporită, necesită scurte descrieri, povestiri,
interpretări.
Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale.
Probele practice conţin trei itemi.
Pot cuprinde sarcini precum:
• aşezarea unor piese de machetă,
• orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat,
• întocmirea unui plan după o machetă dată,
• îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei
forme de relief,
• ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi
întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale,
• trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan,
• poziţionarea pe hartă a unor obiective,
• marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice,
• confecţionarea mulajelor formelor de relief,
• realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii,
• realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc.
Evaluarea pe bază de portofoliu
Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. Se vor selecta lucrările cele
mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. În examinare se va
acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia
dintre lucrările din componenţa lui. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic
examinator, cât şi de cursant.
Produsele finite prezentate pot fi: colecţii, arborele genealogic al cursantului, istoria
familiei, planuri ale locuinţei, şcolii sau clasei, schiţa traseului de acasă la şcoală,
32
studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief, floră şi faună, descrieri
ale clădirilor, căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. Vă
sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii.
În prezentare, cursantul:
• va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării;
• va specifica în ce etapă a studiat bibliografia;
• ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren;
• care este forma de înregistrare a datelor obţinute;
• ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii;
• în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor;
• după ce criteriu au selectat materialul informativ;
• va interpreta datele culese;
• logica după care a organizat materialul;
• va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat;
• va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării.
Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor
utilizate, caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de
documentare.

33
Evaluarea la Educaţie civică
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă
pentru învăţământul primar, la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care
atestă achiziţiile obţinute, cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii
acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel
superior.
Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă
orală de evaluare prognostică, pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu
rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă.
Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu
competenţele descrise prin standarde, pentru a certifica achiziţiile cursanţilor, dar şi
pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. Scopul evaluării iniţiale este
să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul
optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume:
• Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a
programelor de progres;
• Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial;
• Formarea unor deprinderi de autoevaluare.

2. Ce evaluăm?
Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele
curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. Probele de
evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi
măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele
cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.
Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice,
nivelul unor deprinderi civice, anumite operaţii ale gândirii.

3. Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, practice sau prin metode alternative,
cum sunt portofoliul, proiectul, investigaţia, concepute corespunzător standardelor de
evaluare cuprinse în programa de învăţământ.
Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în
programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului.
Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei
şcoli.
Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil
ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective
pentru a folosi metodele alternative.
Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de
îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi
organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a
proiectului şi prin probe practice.
Indiferent de tipul probei, se construiesc situaţii pe care să le judece, să aprecieze
cine a procedat corect şi de ce, cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze.

Evaluarea prin probe orale şi practice

Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul
candidaţilor, fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă.
Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin
care evaluatorul apreciază selectiv, volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor
cursanţilor, precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile.

34
 Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în
programă. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20
minute. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative, pe baza descriptorilor de
performanţă.
Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin, va
solicita lămuriri, justificări, exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula
cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient
de gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale
cursantului, va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Rolul său va fi de
facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate.
Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea
de argumentare.
Ca proba practică, am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate
aspecte cum sunt:profilul personal, caricaturizarea unor aspecte negative din
comunitate, prezentarea unor instituţii din comunitate.
În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt:
• capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici;
• capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin
practic sau de a rezolva în manieră personală, pornind de la experienţa de viaţă
anumite sarcini de viaţă;
• capacitatea de a exemplifica, a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe
care le-a formulat;
Întrebări S1. Utilizarea
de reflecţie corectă a
limbajului din
sfera valorilor
Text
suport Criteriile
pentru acordarea
Rolurile în calificativelor
cadrul grupului

Itemii
probei de
evaluare
S2.Analiza si evaluarea S4.Manifestarea unei
unor situaţii după model si atitudini constructive
independent, referitoare la referitoare la activitatea
respectarea unor drepturi grupului în care trăiesc

35
 Scări de clasificare

Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează

aspecte comportamentale.

Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes Des Un Rar

comunitar. eori eori eori
Argumentează un anumit tip de comportament
observat la alţii .
Analizează propriul comportament.
Interpretează relaţiile dintre membrii grupului.
Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele
aspecte neînţelese
Participă la activităţi de grup
Asociază situaţiile simulate cu cele reale
Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi
Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii
- problemă

Evaluare pe baza portofoliului personal

Caracteristicile unui portofoliu bun:

a) este sistematic: o culegere de lucrări, note şi observaţii legate de învăţare;
b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate
de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale
cum sunt:
• fotografii, liste, reţete, articole din ziare, pliante, tabele;
• proiecte tematice;
• temele de zi;
• teste şi lucrări la final de unitate de învăţare;
• observaţii pe baza unor ghiduri;
• fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant, individual sau în
cooperare cu alţi colegi;
• reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează;
• autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu;
• liste de control şi de verificare, scale de apreciere, scări de clasificare.
c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor ,
demonstrează corelarea dintre experienţă, învăţare şi evaluare;
d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. De exemplu, criteriul
conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi
originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ
(numărul de pagini), dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau
colectiv, elementele noi, punctele forte etc. Evaluarea portofoliului va viza
efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de
autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare.
Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile
cursantului. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea
lucrării.
Pot fi selectate: o lucrare scrisă, un afiş, un poster, un proiect tematic, o fişă de
observaţie.
În prezentare, cursantul va fi sprijinit să arate scopul, importanţa lucrării,
materialele folosite, aplicabilitatea unor cunoştinţe, originalitatea, noutatea.
Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă, vor viza conţinuturile
esenţiale, vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. Se va
formula o apreciere holistică, globală şi se va stabili un calificativ.
36
 Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi.

Criterii de apreciere şi indici Calificative Ob

Foa Bin Suf servaţi
rte e icient i
bine
Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a
portofoliului; dacă este complet; aspectul;
Lucrări practice:adecvate la scop;eficienţa
modului de lucru; rezultatul lucrărilor practice;
îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia
activităţilor de grup
Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale
realizării portofoliului: asupra propriei munci; despre
lucrul în echipă; aşteptările faţă de activitatea
desfăşurată;
Derularea în timp: punerea în ordine a
materialelor
Autoevaluarea activităţii
desfăşurate:concordanţa scop-rezultat; progresul
făcut;calificativul pe care crede cursantul că îl
merită.
Alte materiale: calitatea acestora; adecvarea la
tema propusă;
relevanţa pentru obţinerea aprecierilor

Proiectul ca metodă alternativă de evaluare

Evaluarea proiectului:
Evaluarea are două dimensiuni importante:
• Una vizează ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot
lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Este tipul de
evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere
a punctelor forte ale modului de lucru.
• A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni
de capacităţi, deprinderi, abilităţi, cunoştinţe.
Criterii generale de evaluare a proiectelor:
I Calitatea proiectului
a. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul, prin modul de
concepere este adecvat temei, dacă este coerent, acoperă tema propusă,
este logic şi argumentat.
b. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei, modul în
care au fost făcute legături între informaţii, competenţele şi abilităţile
teoretice şi practice
c. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în
argumentarea ideilor, coerenţa internă.
d. Calitatea materialului utilizat - se observă relevanţa pentru tema
proiectului, la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate.
e. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate , măsura în
care cursantul este original,inventiv.
II Calitatea activităţii cursantului
a. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles
sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi
relevant pentru abordarea temei.

37
 b. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se
plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale
proiectului.
c. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante,
capacitatea de adaptare la solicitările temei.
d. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a
proiectului,nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în
momentul prezentării.
e. Greşelile - identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent.
f. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului.
g. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat.

Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai

jos.

Calificativ
Foarte bine Bine Suficient
Conţinutul Problema este clar
Problema civică este
Nu sunt incluse aspecte
evidenţiată. tratată superficial. suficiente
Exista privind problema dată.
Sunt prezentate multe
elemente
care susţin tema.

Analiza şi
Au fost identificate
Majoritatea punctelor de Multe păreri nu au
evaluarea soluţii bune vedere sunt susţinute, legătura
dar cu tema.
pentru rezolvarea
unele nu au legătură cu tema
situaţiei şi
sunt puternic motivate.

Calitatea Informaţiile suntPuţine erori de exprimare.Scris neciteţ.

prezentării corecte. Se înţelege ideea. Multe greşeli de .
Exprimarea este clară.

Impactul Posterul este ordonat, Posterul este aspectuos. Posterul este

vizual ilustraţiile, culorile îl S-a încercat dezordonat. Nu este
înfrumuseţează. înfrumuseţarea aspectelor
făcut nici un efort sau
vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine
culorilor, simbolurilor,pentru
a înfrumuseţarea
imaginilor. acestuia.

38
Limba şi literatura română

Probe de evaluare

39
În atenţia cadrelor didactice!
• Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie
probe standardizate;

• Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă

şi, la alegere, probă orală, probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului.
Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii.

• Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de

standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele
pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. În cazul disciplinei limba română
în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea
standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru
nivelurile 2, 3 şi 4);

• Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor

suport şi a cerinţelor probelor de evaluare;

• Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi

citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu);

• Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul

fotocopierii);

• În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm, abordaţi o atitudine

apreciativă faţă de cursanţi;

• Exprimaţi-vă într-un limbaj literar, folosind un vocabular accesibil cursanţilor;

• Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în

rezolvarea cerinţelor. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de
lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin.

• Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi.

40
 Nivelul I Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o

auzi la radio sau la televizor. [...] Răspunde la întrebare: Cum
se anunţă vremea?

2. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau

la televizor? Motivează răspunsul.

3. Citeşte:

Azi se anunţă ploi.

Eu am uitat umbrela acasă.
Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.
…………………………………………………………………………………………………

41
 Nivelul I Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15 - 20 min.

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o

auzi la radio sau la televizor. [...] Răspunde la întrebare: Cum
se anunţă vremea?

2. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau

la televizor? Motivează răspunsul.

3. Citeşte:

Azi se anunţă vreme călduroasă.

Este necesar să consumaţi multe lichide.
Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.

42
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Pentru itemul 1 examinatorul va alege , în funcţie de anotimp, va citi clar, rar
textul de mai jos, accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale.
Text suport 1 Text suport 2

Astăzi vremea va fi răcoroasă. Vremea va fi călduroasă.

Dimineaţa temperatura aerului va fi
de 5 – 6 grade, iar la amiază de cel
mult 11 grade. Spre seară, în zonele
de câmpie vor cădea ploi.
În zonele de munte va fi ceaţă,
iar precipitaţiile vor fi sub formă de
lapoviţă.
Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. La
prânz mercurul termometrelor va
înregistra până la 32 de grade. Cerul
va fi senin. În ţară nu se vor
înregistra precipitaţii.

După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud

cuvinte al căror sens nu le este familiar. Dacă este cazul explicaţi-le sensul
acestora. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare
pentru cursanţi.

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em Suficient Bine Foarte bine
1 Înţelege Înţelege Înţelege cu
semnificaţia globală a semnificaţia globală a rapiditate
unui mesaj oral, după unui mesaj audiat, semnificaţia globală a
ascultarea repetată a după lămuriri unui mesaj audiat.
acestuia. suplimentare din
partea învăţătorului.

2 Formulează Formulează Formulează cu

enunţuri logice enunţuri logice, uşurinţă enunţuri
potrivite situaţiei potrivite situaţiei logice, corecte din
date, cu mici erori de date, cu mici erori de punct de vedere
exprimare, cu sprijin exprimare. gramatical, potrivite
din partea situaţiei date.
învăţătorului.
3 Citeşte enunţuri în Citeşte în ritm Citeşte cu
ritm lent, cu mici lent, corect, cu voce uşurinţă, corect, cu
erori, enunţurile date. tare, enunţurile date. voce tare, în ritm
propriu vorbirii
enunţurile date.

43
 Finalul modulului II Numele şi prenumele
cursantului
sau intrare în modulul III Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai

reţinut din textul ascultat.

2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru

avionul către Timişoara. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai
adresa telefonic agenţiei. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi
oraşul şi data la care vrei să călătoreşti.

3. Citeşte.

Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum

păsările.
Leonardo da Vinci, marele artist şi inventator, a fost obsedat de
ideea de a zbura. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor
maşinării zburătoare imaginate de el. Au trecut însă 400 de ani până
când s-a aflat secretul zborului.
 Finalul modulului II Numele şi prenumele
cursantului
sau intrare în modulul III Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai

reţinut din textul ascultat.

2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru

avionul către Constanţa. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai
adresa telefonic agenţiei. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi
oraşul şi data la care vrei să călătoreşti.

3. Citeşte.

Inventator român, Traian Vuia a studiat la Budapesta, în Ungaria,

dar şi în Franţa la Paris. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel
şi aripi de pânză de in, asemenea celor de liliac. Aparatul de zbor avea
motor, o elice, iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de
maşină. La 18 martie 1906, în Franţa, Vuia a efectuat cu acest avion
primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale
aparatului.
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând
prin intonaţie informaţiile esenţiale. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii
au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Dacă există astfel de
situaţii, explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului.

Text suport 1:
Din această luna s-a deschis în Text suport 2:
oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în
transporturi aeriene. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de
foarte avantajoase, atât pentru transporturi aeriene. Preţurile sunt
cursele interne, cât şi pentru cele foarte avantajoase, mai ales pentru
internaţionale. cursele interne, dar şi pentru
În perioada 15 ianuarie - 30 destinaţii ca: Spania, Cipru, Grecia.
februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă
o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere
biletului. de 15% din costul biletului.
Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de
agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr.
prin telefon, în limita locurilor Popa nr. 5.
disponibile. Vă recomandăm să vă procuraţi
Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete!
din timp bilete.
La itemul 2, pentru sprijinirea cursantului, puteţi realiza un joc de rol în care
dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete.

Descriptori de performanţă
I Calificativ
te Suficient Bine Foarte bine
m
1 Prezintă în enunţuri Prezintă în Prezintă în
logice, cu mici erori de enunţuri logice, fără enunţuri logice,
exprimare, cu sprijinul erori de acord, cu coerente, corecte din
întrebărilor, conţinutul sprijinul întrebărilor punct de vedere
fragmentului audiat. cadrului didactic, gramatical conţinutul
conţinutul global al global a fragmentului
fragmentului audiat. audiat.
2 Oferă informaţii Oferă informaţii Oferă informaţii
esenţiale, (formule de esenţiale, complete esenţiale, complete
salut, de prezentare), (formule de salut, de (formule de salut, de
corecte, potrivite prezentare), prezentare) coerente,
situaţiei date, cu coerente, corecte din corecte din punct de
sprijinul învăţătorului. punct de vedere vedere gramatical,
gramatical, potrivite potrivite situaţiei
situaţiei date, cu date.
sprijinul învăţătorului.
3 Citeşte enunţurile Citeşte enunţurile Citeşte enunţurile
date în ritm lent, cu date în ritm lent, date cu uşurinţă,
mici erori, reluând corect. corect, în ritm propriu
cuvinte mai puţin vorbirii.
uzuale.
 Finalul modulului III Numele şi prenumele
cursantului
sau intrare modul IV Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie următorul text. [...] Spune cât mai

multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.

2. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un

incendiu. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic
pompierilor. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde
este incendiului.

3. Citeşte:

Din cauza secetei, vegetaţia este atât de uscată, încât au fost de

ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc.
Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe, dar şi două
parcuri naţionale, pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Majoritatea
focarelor au fost stinse, însă pot izbucni din nou. Ce vor face oamenii
dacă în scurt timp nu va ploua serios?
 Finalul modulului III Numele şi prenumele
cursantului
sau intrare modul IV Timp de lucru: 15 - 20 min

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie următorul text. [...] Spune cât mai

multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.

2. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru

că ai fost martorul unui accident. Prezintă în câteva enunţuri
cum te-ai adresa telefonic. Nu uita să te prezinţi şi să
menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul.

3. Citeşte:

Un bebeluş de cinci luni, cu grave probleme respiratorii, a fost

preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti.
Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o
intervenţie chirurgicală. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15
minute. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol.
Va fi externat în următoarele două zile.
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând
prin intonaţie informaţiile esenţiale. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii
au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Dacă există astfel de
situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului.
Text suport 1:
Text suport 1: În septembrie 1990 a început
Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de
în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări
comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. Acesta avea la bază
anului trecut. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu
incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se
Prahova, Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă.
București. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic
coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a
necurăţate, instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Transportul
încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină
,fumatul neglijent, dar şi de jocul foarte bine echipată.
copiilor cu focul. Conducătorii ambulanţei
Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea
salvării au fost salvate numeroase de medicină, medici sau voluntari ai
persoane. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. Denumirea SMURD
verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea
supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă,
lase la îndemâna lor surse de foc, să Reanimare şi Descarcerare. Acest
cureţe şi să verifice sobele. serviciu are în prezent în dotare şi
elicoptere care fac posibilă salvarea
mai multor vieţi.

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em Suficient Bine Foarte bine
1 Prezintă în Prezintă în enunţuri Prezintă în enunţuri
enunţuri logice, cu logice, fără erori de logice, coerente, corecte
mici erori de acord, cu sprijinul din punct de vedere
exprimare, cu întrebărilor cadrului gramatical informaţii
sprijinul didactic, informaţii esenţiale şi de detaliu din
întrebărilor, esenţiale şi de detaliu fragmentului audiat.
informaţiile din fragmentul audiat.
esenţiale din
fragmentul audiat.
2 Oferă informaţii Oferă informaţii Oferă informaţii
esenţiale, esenţiale, complete esenţiale, complete
complete (formule (formule de salut, de (formule de salut, de
de salut, de prezentare), coerente, prezentare) coerente,
prezentare), corecte din punct de corecte din punct de
coerente, potrivite vedere gramatical, vedere gramatical,
situaţiei date, cu potrivite situaţiei date, potrivite situaţiei date,
sprijinul cadrului cu sprijinul învăţătorului. însoţind exprimarea de
didactic. elemente de comunicare
nonverbală
 corespunzătoare.
3 Citeşte în ritm Citeşte în ritm lent, Citeşte cu uşurinţă,
lent, cu mici erori corect, coerent textul corect, coerent, în ritm
textul dat. dat. propriu vorbirii textul dat.
 Finalul modulului IV Numele şi prenumele
cursantului
Timp de lucru: 25 – 30 min.

Probă orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie textul . Răspunde apoi la întrebări

• Care este titlul textului?
• Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la
judecătorie?
• Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce?

2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se

potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”.

3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos:

Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi

alergă la cei trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi
mărturie că eu
nu-s vinovat cu nimic!
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse:
- Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg
prunele. Doar nu vrei să se scuture toate.
Cel de-al doilea bun prieten spuse repede:
- Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie?
Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt
judecător veneam bucuros.
 Finalul modulului IV Numele şi prenumele
cursantului
Timp de lucru: 25 – 30 min.

Probă orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie textul. Răspunde apoi la întrebări:

• Care sunt personajele textului?
• Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit?
• Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător?

2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se

potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”.

3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos:

Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi

alergă la cei trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi
mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic!
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse:
- Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg
prunele. Doar nu vrei să se scuture toate.
Cel de-al doilea bun prieten spuse repede:
- Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie?
Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt
judecător veneam bucuros.
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului
deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta.

Adevăratul prieten
Un om avea trei prieteni. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi,
iar pe-al treilea mai puţin. Şi cu toate acestea, cel de-al treilea prieten îl iubea şi-
i era credincios şi devotat. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa.
Într-o zi, judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la
judecătorie, spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. Deşi el se ştia că
este nevinovat, totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie
că eu nu-s vinovat cu nimic. Mă cunoaşteţi de mult timp. Voi ştiţi toată viaţa
mea.
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse:
- Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar
nu vrei să se scuture toate.
Cel de-al doilea bun prieten spuse repede:
- Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e
teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt judecător veneam
bucuros.
Numai cel de-al treilea, acela pe care nu-l iubea aşa de mult, se arătă gata
să meargă la judecător. Într-adevăr, el plecă cu dânsul, intră la judecător şi-i
vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea, buna
purtare şi dreptatea prietenului său, încât judecătorul nu a mai avut nici o
bănuială asupra lui şi-i dădu drumul, după ce-i spuse vorbe de laudă.
De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii.

La itemul 2, când cursanţii povestesc, evitaţi să corectaţi greşelile de

exprimare ale acestora. Dacă este nevoie, în cazul în care observaţi că se abat
de la subiect sau că logica exprimării devine precară, sprijiniţi cursanţii oferindu-
le sugestii sau întrebări ajutătoare.
Descriptori de performanţă
I Calificativ
te
m
Suficient Bine Foarte bine
1 a) Desprinde a) Desprinde a) Desprinde cu
informaţii esenţiale şi informaţii esenţiale si uşurinţă informaţii
de detaliu dintr-un text de detaliu dintr-un esenţiale si de detaliu
audiat, solicitând text audiat, solicitând dintr-un text audiat o
repetarea lecturării şi repetarea unor singură dată.
cu sprijinul unor fragmente din textul
întrebări ale suport.
examinatorului.
b) Formulează cele b) Formulează b) Formulează cele
trei răspunsuri la răspunsurile sub trei răspunsuri sub forma
întrebări sub forma forma unor enunţuri, unor enunţuri elaborate,
unor enunţuri simple corecte si complete corecte si complete din
corecte din punct de din punct de vedere punct de vedere al
vedere al conţinutului , al conţinutului, cu 1-2 conţinutului şi fără erori
cu 2-3 greşeli de acord greşeli de acord sau de acord sau topică.
sau topică. topică.
2 Relatează, cu Relatează o Relatează cu uşurinţă
ajutorul unor întrebări întâmplare trăită sau o întâmplare trăită sau
de sprijin, o întâmplare auzită potrivită temei auzită potrivită temei
trăită sau auzită propuse, exprimându- propuse, exprimându-se
potrivită temei se logic, cu 1-2 logic, cursiv, corect din
propuse, exprimându- greşeli de exprimare punct de vedere
se logic, cu 2- 4 gramatical.
greşeli.
3 Citeşte în ritm lent, Citeşte în ritm Citeşte corect, coerent
cu mici erori textul dat. lent, corect, coerent şi expresiv textul.
textul dat.
Nivelul I Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute
PROBĂ SCRISĂ
1. Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.

maşină mâini ceas tren carte

telefon televizor

2. Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine

propoziţii.
eraţi în gară.
Tinerii eram în gară.
Trenul era în gară.
Eu erau în gară.
Tu şi Ana erai în gară.
3. Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite.
• Dimineaţa mă trezesc la
ora ..................... .
• ...................................... este
prietenul meu.
• Eu stau în

localitatea ................................. .
4. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie.
 -------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------
---------------
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Acest lucru se va
reflecta în acordarea calificativelor. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu
este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai
puţin estetica.

Descriptori de performanţă
Item Calificativ
ul Suficient Bine Foarte bine
I1 Realizează corect Realizează corect Realizează corect
corespondenţa corespondenţa corespondenţa
imagine- cuvânt imagine- cuvânt imagine- cuvânt
pentru patru dintre pentru cinci dintre pentru toate cele
situaţiile date; situaţiile date; şase situaţii date;
I2 Realizează corect Realizează corect Realizează corect
corespondenţă în corespondenţă în trei corespondenţă în cele
două dintre situaţii, dintre situaţii, patru situaţii,
respectând acordul respectând acordul respectând acordul
dintre subiect şi dintre subiect şi dintre subiect şi
predicat. predicat. predicat.
I3 Completează Completează Completează
corect două enunţuri, corect cele trei corect cele trei
respectând enunţuri, cu o eroare enunţuri, respectând
ortografierea de ortografiere sau ortografierea
cuvintelor şi scrierea de utilizare a cuvintelor şi regulile
cu majusculă. majusculei. scrierii cu majusculă.
I4 Formulează un Formulează un Formulează un
enunţ logic cu cel enunţ corect din enunţ corespunzător
mult două greşeli de punct de vedere imaginii, corect din
ortografie. gramatical, cu o punct de vedere
eroare de ortografie. gramatical,
respectând regulile
de ortografie.
 Nivelul II Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Probă scrisă
1. Citeşte:

Societate Comercială angajează vânzători, croitori şi muncitori

necalificaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Persoanele
interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina
numărul 5, de luni până vineri, între orele 13:00-15:00.
Anunţul este valabil până la 1 noiembrie.
Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din
textul citit.
Sediul societăţii comerciale este în
Strada ................................... numărul 5. Anunţul se
adresează persoanelor cu
vârste .............................................. ani. Se fac angajări
pentru următoarele
meserii: ............................., .....................
şi ...................................... .

2. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are

înţeles asemănător cu cel dat.
persoană – vietate, om, bărbat;
meserie – pricepere, talent, profesie;
vârstă – copilărie, etate, tinereţe.
angajat – salariat, căsătorit, muncitor.
anunţ – ştire, ziar, bucurie.

3. Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în

scris câte o propoziţie prin care:
a) dai o informaţie despre starea vremii;

_____________________________________
b) întrebi preţul unui produs;

______________________________________
c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui
prieten.
______________________________________
…………………………………………………………………………………………………..
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i
sprijini în formularea enunţurilor, dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor
sugerate de acestea. Este importantă logica enunţurilor, scrierea ortografică şi
utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul, semnul întrebării, semnul
exclamării).

Descriptori de performanţă
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1 Completează Completează cele Completează cele
patru spaţii lacunare cinci spaţii lacunare cinci spaţii lacunare
cu informaţiile cu informaţiile cu informaţiile
corecte desprinse din corecte desprinse din corecte desprinse din
textul citit, cu cel textul citit, cu o textul citit,
mult două erori eroare ortografică. respectând regulile
ortografice. ortografice.
2 Identifică în mod Identifică în mod Identifică în mod
corect trei sinonime corect patru sinonime corect cele cinci
ale cuvintelor date. ale cuvintelor date. sinonime ale
cuvintelor date.
3 Formulează Formulează Formulează
propoziţii enunţiative, propoziţii enunţiative, propoziţii enunţiative,
interogative şi interogative şi interogative şi
exclamative simple, exclamative exclamative
cu cel mult trei erori elaborate, respectând elaborate, respectând
de ortografie şi/sau cerinţele date, cu cel cerinţele date, logica
de punctuaţie. mult două erori de exprimării şi regulile
ortografie şi/sau de de ortografie şi
punctuaţie. punctuaţie.
Nivelul III Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Probă scrisă
Citeşte textul următor:
Sărbători la Căciulata

După un an greu de muncă m-am hotărât ca, împreună cu familia,

să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata.
Pe data de 24 decembrie, cu bagajele făcute, ne-am urcat în tren.
Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi, am văzut că nu era nicio
maşină parcată. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie
mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. Nimeni nu se
aştepta să venim, aşa că şi restaurantul hotelului era închis.
Până la urmă am fost cazaţi. Camera era foarte curată şi foarte
călduroasă. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai
zgomotoşi, alţii mai liniştiţi.
În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne
odihnim, să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o
excursie până la Sibiu.
De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea
de a ne petrece sărbătorile în această staţiune.

1. Marchează cu X varianta corectă.

a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi:
sărbătorile de iarnă la: □ în camping
□ Sinaia; □ la hotel
□ Căciulata; □ la vilă
□ Călimăneşti. d) Au vizitat mănăstirile:
b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu
□ maşina; □ Turnu şi Cozia;
□ trenul; □ Cozia şi Călimăneşti.
□ autocarul.

2. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date:

• închis –
• curată -
• mare -
• călduroasă -
• liniştiţi -
 3. Selectează din textul citit şi scrie:
a) trei substantive
comune:________________________________________
b) trei substantive
proprii:__________________________________________
c) trei
verbe:__________________________________________________
4. Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată
unei persoane dragi, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

.......................................................................................................
...............................................
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Dacă este cazul, pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti
cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile
substantivului, verbului şi adjectivului.
Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în
spaţiul destinat scrierii.

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em
Suficient Bine Foarte bine
I1 Alege corect două Alege corect trei Alege corect cele
dintre variantele de dintre variantele de patru variante de
răspuns. răspuns răspuns
I2 Scrie antonime Scrie antonime Scrie antonime
pentru patru dintre ale celor cinci pentru cele cinci
cuvintele date, cu 3-4 cuvintelor date, cu 1- cuvinte date,
erori de ortografie 2 erori de ortografie păstrând în forma
sau de formă sau de formă acestora genul şi
(schimbarea genului (schimbarea genului numărul cuvintelor
sau numărului faţă de sau numărului faţă de date
cuvintele date cuvintele date)
I3 Scrie cu 1-2 erori Scrie cu 1-2 erori Scrie fără erori de
de ortografie cel puţin de ortografie şase- ortografie cel puţin
cinci cuvinte care să şapte cuvinte care să opt cuvinte care să
satisfacă cerinţele satisfacă cerinţele satisfacă cerinţele
precizate precizate precizate
I4 Scrie o felicitare Scrie o felicitare Scrie o felicitare
succintă potrivită succintă potrivită elaborată potrivită
situaţiei propuse, cu situaţiei propuse, situaţiei propuse,
2-3 erori de structură, respectând normele respectând normele
ortografie, punctuaţie de structură ale de structură ale
şi/sau aşezare în acesteia, cu 1-2 acesteia, cu 1-2
pagină greşeli de ortografie, greşeli de ortografie,
punctuaţie şi/sau punctuaţie şi/sau
aşezare în pagină aşezare în pagină.
 Nivelul IV Numele şi
prenumele elevului
Finalul modulului Timp de lucru: 60
minute

Probă scrisă
Citeşte textul:
O văd ca prin vis. Înaltă, uscăţivă, cu părul alb, creţ, cu ochii
căprui, cu gura strânsă.
Îi sărutam mâna. Ea mă săruta pe frunte.
Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii. Ea îţi înfigea
furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă
culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia la
urechi. Mă uitam la cer printre frunzele dudului. Niciunul dintre noi nu
ştiam cum trece timpul.

1. Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse

din text:
a. Care era înfăţişarea bunicii?
…………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
………………..........................................................................
.................…

b. Unde mergeau bunica şi nepotul?

…………………………………………………………………………
………………………………………………………………….
………………………….............................................................
...................................

c. Cum îşi petreceau ei timpul sub dud?

……………………………………………………………..
………………………………………………………………....
…………..
……………………….................................................................
.............................……..

2. Formulează enunţuri în care cuvintele: părul, cer şi noi

să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text.
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…..
 ………………………………………………………….
……………………….
…………………………………………………………..
……………………….

3. Identifică în textul citit şase adjective. Scrie-le pe spaţiile

punctate.
.......................................... ....................
..............
.......................................... ....................
..............
.......................................... ....................
..............

4. Încercuieşte varianta corectă:

• La / L-a ora opt a sunat telefonul.
• S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii.
• I-a / Ia o pâine!
• Cum sau / s-au întâmplat lucrurile?
• S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei.

5. Scrie un scurt text, din cel puţin cinci enunţuri în care să

descrii o persoană dragă ţie (un prieten, un membru al familiei,
un coleg etc.). Dă textului un titlu potrivit.
………………………………………………………………………………
………………………………………...
……………………………………………..
…………………………………..……..
……………………………………….
………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………
….
Instrucţiuni pentru cadrele didactice

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em Suficient Bine Foarte bine
1 Formulează cele Formulează cele Formulează
trei răspunsuri la trei răspunsuri la răspunsurile la
întrebări sub forma întrebări sub forma întrebări sub forma
unor enunţuri simple unor enunţuri, unor enunţuri
corecte din punct de corecte si complete elaborate, corecte si
vedere al din punct de vedere complete din punct
conţinutului, cu 3-4 al conţinutului , cu 1- de vedere al
greşeli de scriere 2 greşeli de scriere conţinutului, fără
şi/sau punctuaţie şi/sau punctuaţie. abateri de la
ortografie şi
punctuaţie.
2 Construieşte în Construieşte în Construieşte în
scris propoziţii logice scris propoziţii logice scris propoziţii logice
în care a schimbat în care a schimbat în care a schimbat
sensul a cel puţin sensul celor trei sensul şi păstrând
două dintre cuvinte cuvinte date, scriind forma celor trei
date, scriind lizibil cu lizibil cu 1- 2 erori de cuvinte date, scriind
2-3 erori de scriere scriere şi/sau lizibil fără abateri de
şi/sau punctuaţie, ori punctuaţie, ori de la regulile de
de schimbare a schimbare a formei ortografie şi
formei cuvintelor. cuvintelor. punctuaţie.
3 Identifică patru Identifică cinci Identifică şase
adjective din text. adjective în text . adjective în text.
4 Încercuieşte trei Încercuieşte patru Încercuieşte cele
variante corecte de variante corecte de cinci variante corecte
scriere a cuvintelor. scriere a cuvintelor de scriere a
cuvintelor.
5 Redactează textul Redactează textul Redactează textul
folosind cinci sau mai folosind mai mult de folosind mai mult de
multe enunţuri simple cinci enunţuri, clare, cinci enunţuri
clare, cu 1-2 erori de logic înlănţuite ; scrie elaborate, clare, logic
înlănţuire logică; scrie lizibil, cu 2-3 erori de înlănţuite; scrie lizibil
lizibil, cu 4-5 erori de scriere, punctuaţie, cu 1-2 încălcări ale
scriere, punctuaţie, de despărţire în regulilor de
de despărţire în silabe la capătul ortografie,
silabe la capătul rândului sau de punctuaţie, de
rândului sau de folosire a alineatelor; despărţire în silabe la
folosire a alineatelor. titlul este capătul rândului sau
titlul reflectă semnificativ. pentru de folosire a
conţinutul textului textul realizat. alineatelor. titlul este
realizat. semnificativ pentru
textul realizat.
Nivelul I Numele şi prenumele
cursantului ....................
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
1. Completează casetele cu literele care lipsesc.

Omletă de primăvară
Se t□acă 2 fire de c□apă verde, 2 – 3 felii de □uncă, 1-2 felii de
caş□aval.
Se bat 5 – 6 o□ă. Amestecaţi-le cu caşcavalul, şunca şi ceapa.
Adăugaţi □ărar tocat.
Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe
a□bele părţi.

2. Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru

prepararea omletei.

.......................................... ................
.......................
........................................... ................
.......................
........................................... ................
........................
...........................................................................................................................
...........................
Instrucţiuni pentru cadrele didactice.
Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor
de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune
proba. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a
întocmi liste (de cumpărături, de invitaţi la un anumit eveniment, de activităţi pe
care urmează să le desfăşurăm etc.). De asemenea, se pot ivi situaţii în care un
anumit text scris să fie pătat, rupt, fapt care face necesară reconstituirea
acestora prin completarea cu litere, cuvinte sau chiar propoziţii.
Suplimentar, pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris
şi de citire conştientă, puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care
le presupune prepararea reţetei culinare. În această situaţie puteţi verifica şi
capacităţile de exprimare orală, solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care
le realizează. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice
trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să
permită evaluarea.

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em Suficient Bine Foarte bine
1 Completează Completează Completează
corect cele 7-8 litere corect cele 9-10 litere corect cele 11 litere
în cuvinte în cuvinte în cuvinte
2 Identifică 5 Identifică cele Identifică cele
ingrediente şi scrie şase ingrediente şi şase ingrediente şi
cuvinte scrie cuvinte scrie cuvinte
corespunzătoare cu corespunzătoare cu corespunzătoare fără
1-2 erori de ortografie 1-2 erori de erori de ortografie.
ortografie.
 Nivelul II Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
1. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Din greşeală cineva l-a rupt.
Decupează bucăţile şi josul paginii. Lipeşte-le în spaţiul liber
de mai jos pentru a reconstitui biletul.

2. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe

care l-ai obţinut prin lipire.

3. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un

bilet.

să mergem ai Am Da
la marginea
Să-mi spui se deschide Verişoara
împreună. timp aflat că niel,săptămâna
oraşului.
când ştrandul de Cristin
ta,
viitoare
a
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Materiale necesare: foarfece, lipici, fişa de lucru a cursantului.
Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece, lipici şi fişa de lucru. Precizaţi
cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească.
Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în
pagină a textului unui bilet.
Dacă este nevoie, pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina
de lucru de la itemul 2, puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să
conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit
pe cel reconstituit.
Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de
mijloace de comunicare (telefon, e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să
folosim comunicarea prin bilete, scrisori, telegrame etc. Dacă este necesar le
puteţi da un exemplu.

Descriptori de performanţă
I Calificativ
te Suficient Bine Foarte bine
m
1 Reconstituie biletul Reconstituie biletul Reconstituie biletul
cu sprijin din partea corect, independent, corect, independent,
învăţătorului după solicitarea unor cu precizie şi uşurinţă
respectând în explicaţii respectând în
asamblare aşezarea în suplimentare, asamblare spaţiul
pagină a unui bilet. respectând în dintre cuvinte şi
asamblare spaţiul aşezarea în pagină a
dintre cuvinte şi unui bilet.
aşezarea în pagină a
unui bilet.
2 Identifică Solicită Identifică uşor
destinatarul şi învăţătorului expeditorul şi
expeditorul biletului confirmarea destinatarul biletului;
cu ajutorul unor corectitudinii Scrie biletul într-o
întrebări suplimentare identificării formă clară, precisă şi
formulate de cadrul expeditorului şi corectă, adaptând
didactic; destinatarului conţinutul la scopul
Scrie biletul sub biletului; precizat şi respectând
forma unui enunţ, Scrie biletul într-o normele structurale
adaptând conţinutul la formă clară şi corectă, ale unui bilet;
scopul precizat cu adaptând conţinutul la Scrie lizibil cu cel
respectând normele scopul precizat şi mult 2 greşeli de
structurale ale unui respectând normele ortografie, punctuaţie
bilet; structurale ale unui sau de aşezare în
Scrie lizibil cu cel bilet; pagină.
mult 2 greşeli de Scrie lizibil 2-3
ortografie, punctuaţie greşeli de ortografie,
sau de aşezare în punctuaţie sau de
pagină. aşezare în pagină.
I Prezintă succint o Prezintă situaţie Prezintă o situaţie
3 situaţie sugerată, adecvată, adecvată ,
argumentând cu argumentând cu argumentând
sprijinul întrebărilor sprijinul întrebărilor necesitarea ori
formulate de învăţător formulate de învăţător utilitatea folosirii
necesitarea ori necesitarea ori biletului.
utilitatea folosirii utilitatea folosirii Se exprimă logic,
biletului. biletului. cursiv, corect, fără
Revine la logica Se exprimă logic, dezacorduri
exprimării cu relativ cursiv, cu mici gramaticale.
intervenţia erori de exprimare.
învăţătorului. Se
exprimă fără
dezacorduri între
subiect şi predicat.
 Nivelul III Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 30
minute

Probă practică
Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul
descrierii care i se potriveşte.

Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de

ani. Faţă rotundă.
Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe
partea stângă. Are mustaţă.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă plină,

rotundă. Păr cărunt, bogat, ondulat pieptănat pe
spate.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă rotundă.

Păr cărunt, bogat, pieptănat pe spate. Are mustaţă.

Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă

între 30 şi 40 de ani. Slăbuţ, cu faţă prelungă. Păr
tuns scurt, frunte înaltă, mustaţă subţire.

2. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al

cărui portret nu l-ai folosit. Foloseşte cel puţin trei
adjective. Subliniază-le.
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
Instrucţiuni pentru cadrele didactice
Materiale necesare: fişa de lucru, foarfece, lipici
Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune
că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai
după descrierea care îi este făcută. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple:
recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te
întâlneşti, întocmirea unui portret robot etc. Spuneţi-le că o descriere este cu
atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective.
Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi
româneşti: Ioan Slavici, Aurel Vlaicu, Alexandru Vlahuţă, C.A Rosetti, Mihail
Sadoveanu.
Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu
neapărat personalităţi).
Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane
care se află în sala de examen. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii
sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret, forma feţei,
a sprâncenelor, culoarea părului, pieptănătură etc.

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em Suficient Bine Foarte bine
1 Pune corect în Pune corect în Pune corect în
corespondenţă două corespondenţă trei corespondenţă cele
dintre descrieri cu dintre descrieri cu patru descrieri cu
portretele. portretele portretele.
2 Realizează Realizează Realizează
portretul precizând 1 portretul în portretul în
– 2 aspecte esenţiale, concordanţă cu concordanţă cu
însă nu permite imaginea, precizând imaginea, precizând
recunoaşterea cel puţin două cel puţin trei aspecte
personajului. aspecte ale înfăţişării. ale înfăţişării.
Utilizează 2 – 3 Descrierea nu conţine Descrierea permite
adjective, dar elemente eronate. recunoaşterea.
recunoaşte doar unul. Utilizează 2 – 3 Foloseşte trei
În scriere are 3 adjective şi adjective şi le
greşeli. recunoaşte două subliniază.
dintre ele. Respectă normele
În scriere are 1 -2 ortografice şi de
greşeli. punctuaţie.
 Nivelul IV Numele şi prenumele
cursantului ............
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
1. Caută în publicaţia primită:
• titlul unui articol despre sport;
• reclamă;
• un anunţ de vânzare a unei locuinţe.
Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă.
2. Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este
prezentată în imaginile date. Scrie câteva enunţuri prin care să
convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc.

...........................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
.........
Instrucţiuni pentru cadrele didactice:
Materiale necesare: ziare, reviste care să conţină articole despre sport,
reclame şi anunţuri.
Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o
activitate de intuire a imaginilor suport. Formulaţi întrebări de sprijin. Sugeraţi-le
că:
• vila trebuie să porte un nume;
• trebuie precizată locaţia în care se află;
• serviciile care le sunt oferite turiştilor;
• preţuri practicate etc.
Ca variantă la această sarcină de lucru, puteţi solicita cursanţilor ca folosind
imaginile să realizeze un afiş publicitar.
În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci, markere,
creioane colorate, coli A3.

Descriptori de performanţă
It Calificativ
em Suficient Bine Foarte bine
1 Se orientează Se orientează Se orientează cu
greoi, cu multe greoi, cu multe uşurinţă în paginile
reveniri, în paginile reveniri, în paginile ziarului şi identifică
ziarului şi găseşte cu ziarului şi identifică rapid, independent, în
sprijinul învăţătorului, independent, în titlul ziarul primit titlul
titlul articolului, articolului, anunţul şi articolului, anunţul şi
anunţul şi reclama reclama care satisfac reclama care satisfac
care satisfac cerinţele cerinţele precizate. cerinţele precizate.
precizate.
2 Redactează textul Redactează textul Redactează textul,
prezentând în prezentând în sub forma unor
enunţuri simple 3-4 enunţuri dezvoltate 3- enunţuri elaborate,
caracteristici 4 caracteristici prezentând 5-6
esenţiale şi/sau de esenţiale şi/sau de caracteristici
detaliu surprinse în detaliu surprinse în esenţiale şi de detaliu
ilustraţiile date. ilustraţii. surprinse în ilustraţii.

Scrie cu 3-4 Scrie lizibil, cu 1-2 Scrie lizibil,

abateri de la normele abateri de la normele respectând regulile
de ortografie, de ortografie, de ortografie,
punctuaţie şi/sau de punctuaţie şi/sau de punctuaţie şi normele
structură. structură. de înlănţuire logică a
enunţurilor în cadrul
textului.
 Evaluarea pe baza portofoliu cursantului
Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în
portofoliul cursantului.
În ghidurile pentru cursanţi, precum şi în ghidurile pentru cadrele
didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor, pentru fiecare
modul. De exemplu:
• Modulul 1 – Reţete culinare; Cine sunt eu;
• Modulul 2 – Agenda telefonică personală; Versuri ale cântecelor
îndrăgite;
• Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată; Locul în care trăiesc;
• Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele; O personalitate îndrăgită.
Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către
cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. Acesta trebuie să
specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost
sarcina de lucru, ce materiale a folosit, ce informaţii a reţinut în urma
realizării proiectului, ce a învăţat nou, când crede că va mai fi pus în situaţia
de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Evitaţi să formulaţi
întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei
lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute.
Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele
patru module. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul
performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele
de evaluare de la finalul fiecărui modul. Cadrele didactice examinatoare pot
adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi, de sarcinile de
lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului, de criteriile de evaluare
care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). În
aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de:
• Întinderea, complexitatea proiectului;
• Autenticitatea, relevanţa informaţiilor;
• Concordanţa conţinutului cu tema;
• Bibliografie (dacă este cazul);
• Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic);
• Forma redactării (limbaj folosit, ortografie, punctuaţie, aşezare în
pagină);
• Susţinerea proiectului.

Indici Une Fre Per

ori cvent manen
t
A respectat pe tot parcursul materialului subiectul
ales
A selectat informaţii relevante, corecte şi
complete
A structurat materialul logic din punct de vedere al
conţinutului
A prezentat informaţiile într-o manieră personală,
 Indici Une Fre Per
ori cvent manen
t
originală;
A utilizat surse diferite de documentare
A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în
redactare
Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară,
îngrijită
Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului;
Formulează răspunsuri complete şi adecvate la
întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat
Argumentează propriile decizii luate în legătură cu
structura şi organizarea informaţiilor în proiect
Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria
lucrare
În prezentare utilizează un limbaj corect din punct
de vedere gramatical.

Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului

La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Acesta oferă
informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul .
Examinatorii pot evalua portofoliul în sine, paralel cu formularea unor
întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin
efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia
evoluţia pe parcursul modulului.

Indici Uneori Frecve Perma

nt nent
Pentru fiecare unitate de învăţare există:
• Teste de evaluare;
• Teme independente realizate acasă;
• Produse materiale ale unor activităţi practice şi /
sau proiecte.
Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost
negociată cu învăţătorul.
Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un
opis.
Prezentarea estetică demonstrează interes pentru
obiectul de studiu.
Portofoliul demonstrează interes pentru teme
suplimentare, pentru limba română, în general.
Lucrările din portofoliu reflectă un progres.
Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu
solicitate de examinator.
Formulează răspunsuri complete şi adecvate la
întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu
Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe
care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu
precizată de examinator.
Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice
disciplinei.
Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare,
motivând obţinerea unui calificativ la un test de
evaluare.
Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi
rezultatele obţinute la finalul modulului.
În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de
vedere gramatical.
 Matematică

Probe de evaluare
În atenţia cadrelor didactice!
Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt:
evaluare scrisă, orală, practică şi evaluare complementară pe bază de proiect.
Se recomandă, ca încă de la începutul cursului, cadrul didactic sa precizeze
grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi.
În cazul examinării prin proba scrisă, fiecare cursant va primi subiectele
tipărite clar şi vizibil, urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe.
Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care
cursanţii nu înţeleg cerinţele, identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare
noţiuni al căror sens nu îl cunosc, au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. De
asemenea, se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este
abstract pentru cursanţi, cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete, să
ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă .
Notarea se va face pe baza grilei de evaluare, dar se va ţine seama de
frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru
greşelile de scriere, erorile de exprimare, topică, grafie sau pentru estetica lucrării.
Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute, dar va fi permisă depăşirea lui în
cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere.
Pentru probele orale, comisia de evaluare va realiza bilete, astfel încât fiecare
cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea
răspunsurilor.
Este permisă schimbarea biletului, în cazul în care calitatea răspunsului nu
corespunde calificativului suficient. Examinatorul va interveni, dacă este cazul, cu
explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor, îl va conduce pe cursant, prin
întrebări suplimentare, către găsirea răspunsului, îi va reaminti situaţii în care a
utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. În caz de confuzii sau erori, cadrul didactic
va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Va
încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru
acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Comunicarea nonverbală, atmosfera
destinsă sunt factori care diminuează teama de examen.
Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă, situaţie în care cursanţii
vor extrage bilete cu instructaje, fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de
sport. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum
sunt:instrumente de măsură, corpuri geometrice, imagini, ilustraţii etc.
Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători, cursanţii să primească ,,paşii”,
instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor.
Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor, iar
rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi
scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. Este evident faptul că
probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului, nu
situaţii cu totul noi.
Centrarea pe experienţă, recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale
învăţării matematicii în Programul,,A doua şansă”. În timpul cursurilor s-au desfăşurat
activităţi similare de trasare, de măsurare, de colectare de date, de orientare în spaţiu
etc. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea
cursanţilor şi a cadrului didactic. Tema va fi din timp anunţată, iar periodic învăţătorul
se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul, îl va sprijini în realizare cu
sfaturi, indicaţii.
La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului.
Înainte de perioada de examinare, cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul
şi să-l completeze. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre
reprezentative pentru activitatea lor.
Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare , cursanţii să fie obişnuiţi cu
prezentările în faţa grupului de colegi.

80
 Nivelul:I Probă scrisă
Numele si prenumele :…… Momentul evaluării : final
de nivel I

Probă de evaluare
Data:
Timp de lucru:60 minute
1a. Numără obiectele. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte.
desen 31 desen 39
de mărgele cuie

……………………………………..
39; 24; 31; 89 ;

b. Încercuieşte figura care urmează, dintre cele desenate în partea

dreaptă.

♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ ♠♥♣
c. Continuă cu încă trei numere fiecare şir:
12 , 14 , 16 , 18 , …, …, …; 30 , 27 , 24 , 21 , …
, …, ….

2a. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor.

▀▀▀▀▀ ▀
▀▀
5+3=

17 – 5 =

b. Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul

incorect.
6+7=13 D N 6+7=13 D N
9-7= 4
11+6=18 D N 18-5= 3 N
23+5=29 D N 28-6=22 D N D
D N
40+20=60 60-50=20 D N
c. Calculează:

81
 4+6= 10 + 8 = 30 + 60 = 13 + 12 =
27 + 2 =
9–5= 10 - 6 = 40 - 20 = 19 – 12 =
35 - 2 =

3. Încercuieşte:
a) pe cel mai scund; b) pe cel mai greu; c) pe cel mai lung.

4a..Sărbătoarea începe la ora:…. un ceas

care indică ora 9

b) Ana a ajuns la ora 0 9:30, iar Iulia la ora 08:30. Cine a întârziat?
………………..
c) Cu câte
minute?.........................................................................................................
5.Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă
?Găseşte cel puţin o soluţie.

8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare

4 pahare 1 pahar
Găseşte cel puţin o soluţie. Scrie pe spaţiul punctat
a)................................... b)...............................................c)...........

6.Rezolvă problemele.

a. Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări.

Erau 16 . Am mai adus 13 . Câte sunt acum?

16 + 13 16 – 13

b.În parcare erau 5 . Au plecat2 . Câte mai

sunt?

82
c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Tata a săpat 25 de metri.
Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ?

83
 Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru, standardele pentru nivelul I şi conţinutul
probei.
Obiectiv cadru Standard Itemi
1. Cunoaşterea şi 1. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a.
utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste, tabele, 1c
specifice matematicii preţuri, informaţii utile, monede, bancnote,
ora, numere de telefon;
2.Înţelegerea unor termeni specifici 6a,b
matematicii şi rezolvarea unor probleme de
tipul: „erau şi mai vin”, „erau şi mai pleacă”,
„adaug”, „scad”, „aflu câte sunt la un loc”,
„aflu cât a mai rămas”.
3. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a, b, c.
trecere peste ordin, în concentrul 0 - 100 cu
sprijin în obiecte, dar şi fără sprijin, în situaţii
de viaţă: cumpărături, reduceri de preţuri,
creşteri de salariu, repartizarea timpului,
colectare de deşeuri, anchete pe teme
diverse(proiecte);
2. Dezvoltarea 4.Recunoaşterea după proprietăţi -
capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi
problemelor utilizarea formelor geometrice pentru
realizarea unor lucrări practice (proiecte,
machete )
5.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I
pentru formarea de şiruri;
6.Realizarea de estimări în situaţii -
practice;
7. Utilizarea de strategii proprii de 6c.
rezolvare a unei probleme cu numere de la 0
la 30;
8. Folosirea deprinderilor de calcul 5a, b, c.
matematic în rezolvarea unei probleme, sau
a unei situaţii – problemă cu date din viaţa
reală, folosind numere de la 0 la 30;
9. Efectuarea de măsurători simple cu 3a, b, C.
unităţi de măsură nestandard şi exprimarea
numerică a rezultatului măsurării ;
10.Utilizarea unor instrumente de 4 a, b, c.
măsură pentru măsurarea şi compararea
timpului, a masei, a lungimii şi a
capacităţii unor obiecte;
3. Formarea şi 11.Exprimarea orală şi scrisă a -
dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii
comunica utilizând limbajul şi probleme;
matematic

84
 Indicaţii:
1.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. 3.Cursanţii
pot folosi desene pentru a rezolva itemii.
2.Se precizează timpul de lucru. 4.Se precizează
importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului.
Modul de apreciere prin calificative
Se apreciază global rezultatul obţinut la test, după cum urmează:
Suficient Bine Foarte bine

1a. Identifica corect 1, 2, 3.Rezolvă 1, 2, 3.Rezolvă

cel puţin 2 numere corect si complet corect si complet itemii
b. Recunoaşte figura itemii 1,2,3 având una 1,2,3 si 4 având una
care continuă şirul sau două greşeli sau două greşeli
c. Completează datorate efortului de datorate efortului de
corect un şir concentrare. . concentrare.
2a.Scrie corect un 4.Rezolvă corect a 5.Găseşte 3 soluţii.
rezultat si b. 6.Rezolvă corect
b. Completează 5.Găseşte cel puţin problemele a , b şi c
corect cel puţin 5 casete 2soluţii din 3. făcând o greşeală
din 8. 6.Rezolvă corect datorată efortului de
c. Efectuează corect problemele a şi b si dă concentrare.
cel puţin 5 calcule din 8. cel puţin un răspuns
3.Încercuieşte corect din cele două
cel puţin doua imagini din solicitate.
3.
4.Scrie cel puţin două
răspunsuri corecte din 3.
5.Găseşte cel puţin o
soluţie din 3.
6.Rezolvă corect
problema a sau b.

85
 Nivelul I Proba practică
Numele si prenumele : Momentul
…….......................
Probă de evaluare evaluării:finalul nivelului

Data:
Timpul de lucru:20 de minute
1.Observă lungimea ferestrei, a mesei şi lungimea tablei de scris. Care este
mai lungă? Dar mai scurta ?
2 a. Folosind ca unitate de măsură această riglă , află lungimea tablei de
scris. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. (Rotunjeşte la un număr întreg
de rigle, lungimea obţinută).
b. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de
măsură. Notează rezultatul pe o coală de hârtie.
c. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris.
Spune ce
observi. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite.
3. Observă lungimea mesei, a ferestrei, a peretelui. Câţi coţi crezi că are
lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău.
Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă, alte obiecte
potrivite sau palma, cotul , talpa.
Indicaţii:
• Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare, iar ceilalţi
lucrează în perechi sau în grup, în spaţiul de învăţare (sala de curs, sala
de sport, curte..).
• Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi
prin observarea sistematică.
Acordarea calificativelor:
Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează:
Itemu Suficient Bine Foarte bine
l
1. Exprimă Exprimă Identifică pe o
compararea măsurilor compararea scală crescătoare
a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare,
termenii:mai lung, mai obiecte folosind poziţia fiecăruia
scurt. termenii: cel mai dintre obiectele date
lung, cel mai scurt. care au fost ordonate
prin măsurare.
2. Efectuează Efectuează Exemplifica
măsurători măsurători variaţia măsurii unei
nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la
lungime în condiţiile în lungime, după ce a schimbarea unităţii
care se precizează de ales unitatea de de măsură.
la început mărimea măsură adecvată
care se măsoară şi mărimii.
unitatea de măsură
folosită.
3. Estimează Estimează Estimează
rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării
unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un
etalon dat, cu etalon dat, în etalon dat, în
încercări şi verificări, condiţiile în care condiţiile în care

86
în condiţiile în care unitatea de măsură unitatea de măsură
unitatea de măsură se se cuprinde în se cuprinde în
cuprinde în lungimea lungimea dată de cel lungimea dată de
dată de cel mult 5 ori. mult 8 ori. cel mult 10 ori.

87
 Nivelul:I Probă orală
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de
nivel I
Probă de evaluare
Data:
Timpul de lucru:20 de minute
1. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi.
2 a. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema.
b. Spune problema înlocuind numerele.
c. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers).
3.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa
anterioară .
Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport
pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de
scădere.
Acordarea calificativului

Itemul Suficient Bine Foarte bine

1. Compune şi Compune exerciţii de Compune exerciţii
rezolvă probleme adunare şi scădere cu de adunare şi scădere
care implica operaţii numere mai mici decât cu numere mai mici
de adunare cu 20,cu unele greşeli de decât 30,solicită unui
numere mai mici încadrare în concentrul 0- coleg să le rezolve şi
decât 10 20 corectându-se, în verifică rezultatul.
urma atenţionării făcute
de învăţător
Identifica datele Precizează datele şi Redă pe scurt
2. şi întrebarea unei întrebarea problemei, la componentele
probleme, după solicitarea învăţătorului esenţiale ale
lămuriri enunţului problemei
suplimentare
3 Formulează Formulează probleme Formulează
probleme noi prin noi prin transformarea probleme noi pornind
modificarea datelor problemelor de scădere în de la o tematica dată,
unei probleme fără probleme de adunare si pornind de la o
a-i schimba invers, cu păstrarea operaţie dată,
tematica si modul tematicii. modificarea pornind de la expresii
de rezolvare. datelor unei probleme simbolice. prin
fără a-i schimba tematica modificarea datelor
si modul de rezolvare. unei probleme fără a-i
schimba tematica si
modul de rezolvare.

88
 Nivelul:I Proiect
Nume şi prenume : Momentul evaluării : final
…….....................
Data:………. de nivel I
Timp pentru prezentare:10 minute
PROIECT
Cercetarea ziarelor
Ce vei face?
Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.
De ce vei face?
Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine
stabilit pentru învăţare.
Cum vei face?
Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică
.Vei strânge datele într-o mapă, vei lipi imaginile decupate pe un carton.
Cum vei şti că ai reuşit?
Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul.
Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de
orice fel, date despre sport, zilele săptămânii, simboluri pentru vreme,date cu
numere mai mici decât 100.

89
 Acordarea calificativului :
Niveluri
Suficient Bine F. bine
Conţinut Nu sunt Sunt Nu sunt
incluse evidenţiate incluse
informaţii puţine informaţii
suficiente informaţii. suficiente
pentru fiecare Datele sunt pentru fiecare
tip de informaţii selectate la tip de informaţii
prevăzut. întâmplare, nu prevăzut.
au relevanţă Sunt
pentru viaţa de selectate
zi cu zi. informaţii
relevante
pentru fiecare
tip de material
precizat.
Analiză si Nu sunt Lista Au fost
evaluare incluse materialelor identificate
informaţii este toate tipurile de
suficiente incompletă. informaţii
pentru fiecare Explicaţiile solicitate.
tip de material sunt sumare. Cursantul
prevăzut. explică
Au fost importanţa
identificate datelor pentru
informaţii viaţa de zi cu zi.
nerelevante
pentru
importanţa
vieţii de zi cu zi.
Prezentare Materialele Materialele sunt Informaţiile sunt
sunt aşezate la bine organizate. prezentate de la
întâmplare, iar cele mai
prezentarea Prezentarea importante
este lapidară, este inteligibilă. către cele mai
lipsită de puţin
coerenţa. importante.
Informaţiile
sunt bine
organizate.
Descrierea este
clară si concisă.
Impactul Materialele sunt Materialele sunt Aşezarea
vizual dezordonate. Nu bine organizate materialelor
există si aspectuoase. dovedeşte o
preocupare buna planificare
pentru aspect.

90
 Nivelul II Probă scrisă
Nume şi Momentul evaluării:final de
prenumele:...................... nivel II
Probă de evaluare
Data:………………
Timp de lucru: 60 de minute

1. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia).

100 10 1

b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus.

c) Ordonează descrescător numerele:

132, 123, 321, 312, 103, 102

d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56, 55, 339,
396.
2 a. Înconjură răspunsul corect:
61 – 7 = 49, 54, 57. 58 + 4 = 63, 71, 62. 59 + 34 = 95, 89, 93.

B. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin).

100+ 33+ 178- 234-

34 321 32 103

…… ….. …… ……..

91
b. Calculează şi completează casetele:
50 +200 -30 + 25 -100

2. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul.

Figura culoarea Figura culoarea

geometrica geometrica
pătrat roşu triunghi albastru
dreptunghi verde cerc negru

4. Acum, Mara are 10 ani, Dan are 13 ani, Ana are 15 ani, iar Petre 11 ani.
Scrie în tabel:
a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani;
b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani.

Mara:1 Dan:13
0 ani ani
Peste… Peste…
.ani. ani.
18 ani 18 ani
Ana:15 Petre:1
ani 1 ani
peste10 peste10
ani ani
?ani… ?ani…

5.Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară, cu unitatea de

măsura din coloana B.
A B
kilogramul
timpul leul
lungimea litrul
masa corpurilor ora
capacitatea vaselor metrul

6.Scrie numărul potrivit, după ce ai citit tabelul.

a)Marin are…..iepuri. d) Marin are mai multe oi
decât………….
b)Valeria are….porumbei. e) Cel mai mare număr de iepuri
are…….

92
 c) Ionuţ are…..oi. f) Marin are cu ….iepuri mai mult
decât Valeria.

Numele porumbei iepuri oi

Ionuţ 37 45 24
Marin 41 50 27
Valeria 26 30 32

7. Desenează încă 6 pătrate, după ce ai găsit regula.

a) □■■□■■□■■□■■□■ ………………………………………………………
b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18?
□albă ■ neagră.

93
 Corelaţia dintre obiectivele – cadru, standarde şi conţinutul probei.

Obiectiv cadru Standard

Itemi
1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în
1. contexte reale de viaţă (curiozităţi, recorduri, adrese utile
Cunoaşterea şi ,reţete, orare funcţionale etc.);
1a, d.
utilizarea unor 2. Folosirea corectă a terminologiei matematice b,c
concepte învăţate în contexte variate, identificarea operaţiei 7.f.
specifice corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”,
matematicii „erau şi mai pleacă”, „adaug”, „scad”, „cu n mai mare
decât...” , „cu n mai mic decât…”.
3. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice
(cheltuieli, repartizarea orelor pe domenii de activitate):
2 a, b,
• cu şi fără trecere peste ordin, în concentrul 0 - 100
c.
cu sprijin în obiecte şi fără sprijin;
• - fără trecere peste ordin în concentrul 100 - 1000,
cu sprijin în obiecte;
2. Dezvoltarea 4. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi
capacităţilor de simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul
3.
rezolvare a înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete,
problemelor schiţe, planuri, postere, tablouri, şabloane;
5. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru 7 a, b.
formarea de şiruri; i
probă
6. Realizarea de estimări în situaţii practice; practic
ă
7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei
probleme cu cel mult două operaţii, folosind ca sprijin desene, 4.
imagini sau alte mijloace la îndemână ;
8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea
unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul Probă
matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie, orală
sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală;
9. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi
convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de
măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în 5.
viaţa curentă (calendar, tabele, statistici, anchete, proiecte în
comunitate);
10. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru Probă
măsurarea şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi practic
a capacităţii unor obiecte; ă
11. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi
6. e
clasificare a datelor;

3. Formarea şi
dezvoltarea
capacităţii de a Probă
12. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în
comunica orală
rezolvarea de exerciţii şi probleme;
utilizând limbajul
matematic

94
 Indicaţii :
a) Se citesc sarcinile .
b) La itemul 1, se explică semnificaţia cuburilor.
c) La exerciţiul 2 b, li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin, dintre cele
care s-au folosit la predare.
d) La problema 4 , se explică aşezarea datelor în tabel.

Acordarea calificativelor
Se apreciază global rezultatul testului, după cum urmează:

suficient bine foarte bine

1. Rezolvă corect 1.Rezolvă corect sarcinile 1.Rezolvă corect şi complet

sarcinile a, d. a,c şi d.
2. a. Înconjură cel puţin 2a.Înconjură doua
un rezultat corect rezultate corecte dintre cele
dintre cele trei date. trei date.
2 b. Rezolvă corect o b. Rezolvă corect trei
adunare şi o scădere. operaţii.
3. Identifică 7 figuri 3.Identifică zece figuri
din 12 date. din 12 date.
4.Formulează un 4 .Formulează trei
răspuns corect. răspunsuri corecte.
5.Recunoaşte două 5.Recunoaşte trei unităţi
unităţi de măsura. de măsura.
6.Rezolvă corect a, 6.Rezolvă corect a, b, c.
b, c. 7.Rezolvă corect punctul
a.
sarcinile a, b c şi d.
2a.Înconjură toate
rezultatele corecte b. b.
Rezolvă corect patru operaţii.
c. Scrie corect cel puţin
primele trei rezultate.
3.Identifică toate figurile
geometrice.
4 .Formulează patru
răspunsuri corecte.
5.Recunoaşte toate
unităţile de măsura.
6.Rezolvă corect a, b, c, d,
e, f cu o greşeala datorată
efortului de concentrare..
7.Rezolvă corect punctul a
si b.

95
 Nivelul II Probă practică
Nume şi Momentul evaluării :final de
prenume : ....................... nivel II
Probă de evaluare
Data:
Timp de lucru: 25 de minute
1. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile.
2. Completează tabelul.
3. Află numărul elementelor rămase ;spune cum ai procedat.

Nr. total Figura Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de

de beţe geometric beţe figuri beţe beţe
ă pe construi folosite rămase
10 triunghi 1 3 9 1
20 triunghi 2
18 pătrat 2
20 pătrat 3
Material didactic : beţe de la jocul Marocco, paie de aceeaşi lungime, beţe
de chibrituri de chibrituri, scobitori, beţişoare, un tabel.
Indicaţii:
1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie).
2.Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice.

Acordarea calificativelor:
Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează:

Itemul Suficient Bine Foarte bine

1. Construieşte Construieşte Construieşte
formele după ce i- parţial corect corect şi complet
au fost reamintite formele formele
de învăţător, prin geometrice. geometrice.
multe încercări..
2. Completează Completează Completează
numărul de figuri rubricile cu corect si complet
construite. una, doua toate rubricile
greşeli datorate tabelului.
efortului de
concentrare.
Află cu dificultate Află Aplică metode
3. numărul de numărul de personale de
elemente rămase, elemente calculare a
prin numărare. rămase şi prin numărului de
numărare, dar elemente rămase
si prin calcul. şi reuşeşte să
explice tehnica
folosită, prin
cuvinte proprii.

96
 Nivelul II Probă orală
Nume şi Momentul evaluării : final
prenume :..................... de nivel II
Probă de evaluare
Data:…………………..
Timp de lucru :20 de minute

1a.Înconjură grupul cu mai multe obiecte .

b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat. ………

c) Spune cum ai aflat.

2a.Citeşte numărul corect pentru fiecare caz.

63, 306, 36

92, 29, 209

35, 53, 305.

b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic.

97
 c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare.
3a. Scrie, apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3,6,9,
folosite o singura dată.

b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte:

65 este egal cu 659 ; 2 4 este mai mare decât 293; 348
este mai mic decât 34 ;

c)Alege răspunsul corect:

765 182 456
269

700 6 50 100 80 2 400 50 6

20 600 9 D N D N
D N D N

Acordarea calificativelor:
Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează.

Itemul Suficient Bine Foarte bine

1. Rezolvă corect 1a şi Rezolvă corect 1a,b Rezolvă corect 1a,b
încerca să afle şi află răspunsul la c şi explică aflarea
răspunsul la 1b. prin numărarea răspunsului la c prin
obiectelor în plus. efectuarea unei operaţii
de adunare sau de
scădere
2. a. Citeşte corect Rezolvă corect a si Rezolvă corect si
toate numerele, dar b. complet itemul 2.
identifică un singur
număr dintre cele
reprezentate.
Rezolvă corect a si
b.
3. a. Scrie patru a. Scrie cinci a. Scrie şase numere
numere şi le citeşte cu numere şi le citeşte şi le citeşte corect.
dificultate. doar cu o greşeală.
b. Rezolvă corect trei
b. Rezolvă corect o b. Rezolvă corect situaţii şi explică de ce a
situaţie. două situaţii. optat pentru un anumit
răspuns.
c. Identifică două c. Identifică trei
răspunsuri corecte. răspunsuri corecte. c. Identifică patru
răspunsuri corecte.

98
 Nivelul II Evaluare complementară -
Nume şi proiectul
prenume :........................ Momentul evaluării: final de
PROIECT
Dincolo de şcoală

Timp pentru prezentare: 10 minute Data

prezentării:…...........................
Ce vei face?
Vei cerceta localitatea în care trăieşti, vei face o hartă, un desen al
locurilor, vei afla date despre colegii tăi.
De ce vei face?
Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală.
Cum vei face?
Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii
tăi.
Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport

Vei face liste, tabele pentru a scrie datele aflate.

Vei face comparaţii între măsuri. Vei face estimări. Vei alcătui probleme cu
datele culese. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă. Vei putea să ajuţi
la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei face desene, vei face
schiţe, o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi,vei scrie pe hârtii pe care le
poţi lipi timbre pe un carton, vei face o ilustraţie amuzantă. Vei aşeza toate
lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru
prezentare.
Cum vei şti că ai reuşit?
Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul/învăţătoarea, colegii îţi va aprecia
lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.

99
 Acordarea calificativului :
Niveluri Suficient Bine F. bine
Conţinut Sunt incluse Sunt Sunt
probleme care nu prezentate prezentate
au legătură cu probleme, dar nu probleme
tema au relevanţa interesante,
pentru viaţa relevante pentru
autentică. Datele tema proiectului.
sunt selectate la
întâmplare,
problemele sunt
copiate din
manual.
Analiză si Cursantul Lista problemelor Cursantul
evaluare motivează evaziv este incompletă. motivează evaziv
importanţa Explicaţiile sunt importanţa
problemelor sumare fără a problemelor
selectate. explica anumite selectate.
conexiuni.. Au fost
identificate toate
tipurile de
probleme
solicitate.
Cursantul explică
importanţa
datelor pentru
viaţa de zi cu zi.
Prezentare Materialele Materialele Informaţiile sunt
sunt aşezate la sunt bine prezentate de la
întâmplare, iar organizate. cele mai
prezentarea este importante către
lapidară, lipsită Prezentarea cele mai puţin
de este inteligibilă, importante.
dar nu arata Informaţiile sunt
Nu sunt dovezi înţelegerea unor bine organizate.
care atesta situaţii autentice. Descrierea este
interes fată de clară si concisă.
activitatea Exprimă opinii şi
desfăşurată. le argumentează.

Impactul . Materialele Materialele Aşezarea

vizual sunt sunt bine materialelor
dezordonate. Nu organizate si dovedeşte o bună
există preocupare aspectuoase. planificare.
pentru aspect. Recurge la
scheme si tabele

100
 Nivelul:III
Nivelul: III Probă scrisă
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de
cursantului…… nivel III
Probă de evaluare
Data:……………………. Timp de lucru: 60
minute

1a) Scrie încă trei numere: 20 565, 20 566, 20 567,…………..,………..,…………

b) Scrie vecinii numărului dat:……….2 010……………
c) Subliniază cifra miilor: 542 090, 506 090, 500 090.

2. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic.
a)10 379, 100 379, 1 379, 39 170;
b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567
89 .
c) Dintre numerele:28 923; 31 034; 312 034; 39 476; 41
131; 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. Barează-le pe cele mai
apropiate de 30 000.
3. Rezolvă a) 169+ 234; 456- 167; 4x 5; 72: 8;
b) 2 023+4 512; 7 769-2 214 ; 200:10; 12x10

c) Rezolvă : (9x2)- (5x2)+15 =

4. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic
decât 7 827.

b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P,

apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =…
M
P

c. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3.

5 a. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod

egal în trei lăzi.
Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : x
potrivite.

b. Într-un parc s-au plantat 9 tei, cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai
mulţi stejari decât tei. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari?
Înconjură operaţia, apoi scrie răspunsul.
Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌

101
 Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9:
3 =… 9 – 3=…

Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌
Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3
=… 9 – 3=…

c. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci, cu 3 mai puţine lalele, iar

petunii, de trei ori mai puţine decât maci. Află numărul lalelelor şi pe cel al
petuniilor.

6.Completează desenul pentru a obţine figura indicată.

a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi

7.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri:

A B C D E

Con…., Cilindru……, Cub……, Sferă……..

8. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi.
Înconjură numerele pe care le crezi corecte.

a)Apă:12l, 12ml, 12cl. b) Tărâţe: 4 t, 4kg, 4g. c) Lucernă: 14t, 14kg, 14

mg

9. Observă în tabelul de mai jos. Completează potrivite.

a. Între 3-6 ani bea………………de lapte. c. Între ……. ani bea 500
de lapte.
b. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume.
3- 6- 10- 15-20 face persoa
6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în
ani vârstă
Lapte 60 60 500 500 400 400
(mililitri) 0 0
Legume(g 10 10 150 170 200 150
rame) 0 0

102
 Corelaţia dintre obiective–cadru, standarde şi itemi:
Obiectiv cadru Standard Itemi
1. Cunoaşterea şi 1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea 1b, c
utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în
concepte specifice situaţii autentice; 2a, b
matematicii 2. Folosirea corectă a unor termeni specifici 4 a , b,
matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: c
erau şi mai vin, erau şi mai pleacă; adaug, scad,
„cu n mai mare decât ...” , „cu n mai mic
decât ...”, „sunt n obiecte pe x rânduri”, „se dau
în mod egal n obiecte la y persoane;
3. Rezolvarea de adunări şi scăderi : 3 a, b
- cu trecere peste ordin, în concentrul 0 –1 00 cu
sprijin în obiecte şi fără sprijin, pentru a găsi răspuns
la probleme cotidiene;
- fără trecere peste ordin în concentrul 0 - 10
000, cu sprijin în obiecte şi desene
4. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi 3c
împărţire cu numere naturale de la 0 la 100,
pornind de la situaţii practice (cumpărături, realizarea
unor modele repetitive folosind operaţiile
aritmetice învăţate);
2. Dezvoltarea 5. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea 6, 7
capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi
rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte,
problemelor machete);
6. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru 1a
formarea de şiruri;
7. Realizarea de estimări în situaţii practice; c
8.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a 5a b
unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin
încercări, cu ajutorul desenelor, schemelor;
9. Compunerea de probleme care presupun 5c
efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi
ordin sau de ordine diferite, folosirea deprinderilor
de calcul matematic în rezolvarea unei probleme
sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa
reală, cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin
sau de ordine diferite;
10. Utilizarea unităţilor de măsură
neconvenţionale şi convenţionale în contexte
variate pentru efectuarea unor măsurători simple
şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare
de deşeuri şi înregistrarea datelor);
11. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru 8.
măsurarea şi compararea timpului, a masei, a
lungimii şi a capacităţii unor obiecte;
12. Utilizarea unor modalităţi simple de 9.
organizare şi clasificare a datelor;
3. Formarea şi 13. Exprimarea orală şi scrisă a modului de

103
dezvoltarea capacităţii lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.
de a comunica utilizând
limbajul matematic

104
 Acordarea calificativelor
Se apreciază global rezultatul testului, după cum urmează:

Suficient Bine foarte bine

1.Rezolvă corect 1.Rezolvă corect 1.Rezolvă corect şi
sarcina a. sarcina a si b.. complet sarcinile a, b,
2.Rezolvă corect si 2.Rezolvă corect si c.
complet a. complet a si b. 2.Rezolvă corect si
3. Rezolvă corect o 3. Rezolvă corect a complet a si b şi
adunare, o scădere, o şi b cu o greşeală identifică corect cel
înmulţire, o împărţire datorată efortului de puţin trei numere.
dintre cele date la a şi concentrare. 4.Rezolva 3. Rezolvă corect a,
b. corect a si b. b, c cu o greşeală
4.Formulează un 5.Rezolva corect a datorată efortului de
răspuns corect. si cel puţin o operaţie concentrare. 4.Rezolva
5.Identifică corect de la b. corect a, b,c.
semnul operaţiei la a. 6 Desenează două 5.Rezolva corect a
6 Desenează o figuri geometrice dintre si b si cel puţin o
figura geometrica cele date. operaţie de la c.
dintre cele date. 7.Recunoaşte trei 6 Desenează trei
7.Recunoaşte doua corpuri. figuri geometrice.
corpuri. 8.Rezolvă corect 7.Recunoaşte toate
8.Rezolvă corect a doua sarcini. corpurile.
sau b sau c. 9.Rezolva cel puţin 8.Rezolvă toate
a. sarcinile.
9.Rezolva corect si
complet sarcina.

Notă: Proba acoperă toate standardele.

105
 Nivelul: III Probă orală
Numele si Momentul evaluării: final de
prenumele............ nivel III
PROIECT
În fiecare zi rezolv probleme
Ce vei face?
Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi .
De ce vei face?
Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci
adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri .
Cum vei face?
Vei căuta în ziare, în reviste, anunţuri despre angajări ,despre locuri de
muncă.
Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli.
Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări.
Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse.
Vei aşeza toate lucrările într-o mapă.
Cum vei şti că ai reuşit?
Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va
spune aprecierea lui.
Termenul de predare:Sfârşitul modulului

106
 Acordarea calificativului :
Niveluri Suficient Bine F. bine
Conţinut Nu sunt incluse Sunt prezentate Sunt prezentate
probleme probleme, dar nu probleme interesante,
suficiente pentru au relevanţa relevante pentru
fiecare tip de pentru viaţa fiecare operaţie
operaţii precizat. autentică. Datele aritmetică.
sunt selectate la
întâmplare,
problemele sunt
copiate din
manual.
Analiză Cursantul Lista problemelor Au fost identificate
si evaluare motivează evaziv este incompletă. toate tipurile de
importanţa Explicaţiile sunt probleme solicitate.
problemelor sumare. Cursantul explică
selectate. importanţa datelor
pentru viaţa de zi cu zi.
Prezenta Materialele sunt Materialele sunt Materialele sunt
re aşezate la bine organizate. aşezate la întâmplare,
întâmplare, iar Prezentarea este iar prezentarea este
prezentarea este inteligibilă. lapidară, lipsită de
lapidară, lipsită Coerenţa.
de coerenţa Informaţiile sunt
prezentate de la cele
mai importante către
cele mai puţin
importante.
Informaţiile sunt bine
organizate.
Descrierea este clară si
concisă.

Impactul Materialele sunt Materialele sunt Aşezarea materialelor

vizual dezordonate. Nu bine organizate si dovedeşte o buna
există aspectuoase. planificare.
preocupare
pentru aspect.

107
 Probă de evaluare
Nivelul:III Probă practică
Numele si prenumele ....... Momentul evaluării : final de
…… nivel III
Data:….
Timp de lucru : 15 minute
Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice.
1. Observă corpurile.
a. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat, de triunghi, apoi pe
cele care au feţe dreptunghiulare .
b. Separă corpurile care se rostogolesc.
c. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele:

Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma

unui anumit corp geometric.
2.Observă imaginea unei localităţii.
a. Numeşte obiecte în formă de cub.
b. Ce obiecte au formă de piramidă?
c. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea?

3.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric.

a. Numără vârfurile acestui cub. Câte sunt?
b. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de
plastilină. Construieşte un cub.
c. Construieşte o piramidă.
Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale
Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi, pătrat, cerc,
dreptunghi;corpuri geometrice:cub, sferă, paralelipiped dreptunghic, alte
prisme, de dimensiuni diferite , imagini dintr-un oraş (computer), plastilină,
beţe de aceeaşi lungime.

108
 Acordarea calificativului:
Suficient Bine Foarte bine
1a.Identifică 1. 1a.Identifică 1Rezolvă corect şi
corect şi complet corect şi complet complet a şi b,şi
corpurile. corpurile şi separă asociază corpurile cu
cilindrul şi sfera. amprentele lor cu
greşeală datorată
neatenţiei.
2. Reuşeşte cel 2. Identifică 2.Identifică toate
puţin o asociere majoritatea corpurilor corpurile geometrice
obiect –corp geometrice. şi face şi referire la
geometric. alte aspecte (estetica,
de exemplu)
3. Construieşte unul
3. Identifică dintre corpurile 3.Construieşte ambele
vârfurile şi încearcă geometrice şi-i corpuri geometrice şi
să construiască un descrie cu câteva precizează câte
cub. greşeli muchii şi câte vârfuri
elementele. au corpurile.

109
 Nivelul: III Probă orală
Numele si prenumele Momentul evaluării : final de
cursantului…… nivel III

Probă de evaluare

Data:……
Timpul de lucru: 15 minute
1. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen
patru sute douăzeci şi trei ; trei sute douăzeci şi trei; patru sute
treizeci şi trei.

b. două sute douăzeci şi trei; trei sute douăzeci şi şase; două sute
douăzeci şi şase.

c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen.

108 118 105 185 180 150 158 115

2a.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503.
1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

b. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000?

D N
A U
c. Formează un număr , la alegere, apoi citeşte-l.

3. Indică scrierile corecte pentru numerele:345, 789.

345 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5

34 x 10 + 5

110
 789 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9
78 x 10 + 9

Competenţe evaluate:
a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor;
b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000.

Suficient Bine Foarte bine

1. Recunoaşte 1. Recunoaşte 1.Rezolvă corect şi
corect un număr si corect două complet sarcinile a,
încearcă identificarea numere. b, c.
celorlalte. 2. Formează două
2. Formează cel numere si 2.Formează toate
puţin un număr încearcă numerele şi explică
folosind suportul explicarea formarea clasei miilor.
intuitiv. formării
numărului o 3.Găseşte toate
3. Găseşte trei mie. scrierile corecte,
scrieri corecte, cu 3. Găseşte patru făcând o greşeala pe
sprijin acordat. scrieri corecte. care o
autocorectează.

111
 Nivelul:IV Probă scrisă
Nume si prenume : Momentul evaluării : final de
……............................. nivel IV
Probă de evaluare
Timp de lucru: 60 de minute
Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare:

712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479.
………………………………………………………………………………………………………
b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700,
………………………..........
c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200
d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098,
copiază pe cele care au:
● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:……………………………..
● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:…………………………….
2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002;
9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare Află numărul de 4 ori mai mic
decât 30 …………………………. decât 40
………………………………..
Rezolvă: 46 x 4 = 819 : 9 = 126 x 6 =
328 : 8 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112
 3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.

a) b) c)

4.Completază lista pentru 20 de paltoane. A

B
1 palton 20 de
stofă – 4 m paltoane
nasturi – 8 stofă – … m
bucăţi nasturi – …
pânză – 2 m pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu

care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5…………………

a b d

c e

113
b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea
unei grădini cum este cea alăturată. 240
m

Numărul de păsări
Ferm An Anul Anu
a ul 2000 l
1995 200
5
Olte 23 21 563 20
ni 456 876
Alba 11 14 309 9
202 000
Mure 8 6 005 7
ş 008 865
6.Completează.
a)Alba a avut în anul 2005……………
păsări.
b)………a avut în 2000, 6 005
păsări..
c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114
Corelaţia dintre obiectivele-cadru, standarde şi itemi

115
 Ite
Obiectiv Standard
mii
cadru
1.Cunoaşterea 1.Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor 1a
şi utilizarea unor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice b c.
concepte specifice (informaţii utile, adrese, data naşterii, curiozităţi, preţuri, anunţuri
matematicii etc.);
2.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi 2b
aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai
vin”, „erau şi mai pleacă”, „adaug”, „scad”, „cu n mai mare
decât ...”, „cu n mai mic decât ...”, „sunt n obiecte pe x rânduri”,
„se dau în mod egal n obiecte la y persoane”, „mai mare de n
ori”, „mai mic de n ori” ,(tabele de evidenţă, liste de prezenţă,
proiecte etc.)
3.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale 3a
întregului în contexte variate b c.
4.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu 2 a.
numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi
aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii - problemă
(cumpărături, reduceri de preţuri, creşteri / scăderi de salariu,
etc.);
5.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu 2b
numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind c d.
operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte
cunoscute (distribuirea cărţilor de joc, repartizarea, în mod egal,
a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri, estimarea sumei de
încasat etc.)
Dezvoltarea 6.Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după 5a
capacităţilor de proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea b
rezolvare a în proiecte cum ar fi: casa mea, oraşul / satul meu etc.
problemelor
7.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea 1
de şiruri; a.
8. Realizarea de estimări în situaţii practice; -
9.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor 5 b.
strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu
ajutorul desenelor şi a schemelor;
10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea -
a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul
matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei situaţii –
problemă cu date din viaţa reală, cu cel mult două operaţii de
acelaşi ordin sau de ordine diferite;
e 11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi 5b
convenţionale în contexte variate;
12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru -
măsurarea şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a
capacităţii unor obiecte;
13. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi 6a
clasificare a datelor; b c.

3. Formarea şi 14. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în 4.

dezvoltarea rezolvarea de exerciţii 116
şi probleme.
capacităţii de a
comunica utilizând
limbajul matematic
 Se apreciază global rezultatul obţinut la test, după cum urmează.
Suficient
1a. Ordonează , cu o
greşeală, numerele.
b. Scrie corect două
numere.
c. Identifică în mod corect
două numere.
2a.Rezolvă corect cel
puţin 4 operaţii.
b. Rezolva corect o
înmulţire şi o împărţire.
3. Scrie o fracţie dintre
cele trei posibile.
4. Formulează corect un
răspuns.
5a. Stabileşte corect toate
corelaţiile.
6. Completează a sau b.
Bine
1a.Ordonează corect toate
numerele.
b. Scrie corect trei numere.
c. Identifică în mod corect trei
numere.
2a.Rezolvă corect cel puţin 5
operaţii.
b. Rezolva corect înmulţirile
şi împărţirile cu o greşeală şi
află fie numărul mai mare, fie
pe cel mai mic.
c. Rezolvă corect trei operaţii.
3.Scrie două fracţii dintre cele
trei posibile.
4a.Formulează corect două
răspunsuri.
5a.Stabileşte corect toate
corelaţiile şi începe
rezolvarea itemului b.
6.Completează corect două
enunţuri.
117
Foarte bine
1a.Ordonează corect toate
numerele.
b. Scrie corect trei
numere.
c. Identifică în mod corect
toate numerele.
2a.Rezolvă corect toate
operaţiile de adunare şi
scădere.
b. Rezolva corect
înmulţirile şi împărţirile cu
o greşeală şi află şi
numărul mai mare pe cel
mai mic.
c. Rezolvă corect cinci
operaţii.
3.Scrie trei fracţii.
4a.Formulează corect trei
răspunsuri.
5a.Stabileşte corect toate
corelaţiile şi rezolvă
itemul b.
6.Completează corect trei
enunţuri.
 Nivelul:IV Probă orală
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de
........................................... nivel IV
...................
Probă de evaluare
Data: …………..
Timp de lucru : 20 minute

1.Spune dacă enunţul este adevărat sau fals:

a. Acest număr are şase cifre: 321 456.
b. Cifra zecilor este 5.
c. Cifra 2 este cifra sutelor.
d. Numărul are 321 de mii.
2.Citeşte următoarele numere:
a) 1 234, 5 432, 4 567;
b) 12 345, 23 654, 67 897;
c) 6 087, 10 234, 130 098.
3. Alege răspunsul corect:
a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: 1 8 2

b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 6 7

c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1la: 2 4

d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere adunar înmulţir

e e
4. Alege răspunsul corect
Un pepene ar putea cântări: 3 g, 3 kg, 3 t.
Un biberon ar putea avea: 250 l, 250 cl, 250 kl.
Un brad ar putea avea:2 m, 2 km, 2,cm.

118
 Itemii vizează Suficient Bine Foarte bine
capacităţile:
1, 2.Înţelegerea 1.Precizează 1.Precizează 1.Precizează
şi utilizarea valoarea de adevăr valoarea de adevăr valoarea de adevăr
sistemului pentru 2 propoziţii; pentru 3 propoziţii; pentru 4 propoziţii;
poziţional de 2.Citeşte cel 2.Citeşte toate 2.Citeşte toate
formare a puţin 7 numere numerele scrise cu numerele scrise cu
numerelor naturale scrise cu cifre cifre semnificative cifre semnificative
semnificative; şi 1 număr care şi pe cele care
conţine cifra 0; conţin cifra 0;
3.Rezolvă 3.Rezolvă corect
3.Rezolvă corect a , b si c. si complet sarcinile
3.Cunoaşterea corect a si b. de lucru.
procedurilor de 4. Identifică 4. Identifică
calcul cu numere 4. Identifică corect două corect toate
naturale corect o măsură măsuri măsurile.
4.Utilizarea dintre cele date. dintre cele date.
unităţilor de
măsură

119
 Nivelul:IV Probă practică
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de
........................................... nivel IV
Probă de evaluare
Data: …………..
Timp de lucru : 20 minute

1a.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta,

o rigla de 30 cm, metrul de croitorie, metrul tâmplarului.
b. Ce lungime crezi că are gardul?
c. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul
estimat.
d. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării.
2 a. Observă cele două pachet. Care crezi că e mai greu?
b. Convinge-te că ai apreciat bine. Ce poţi face?
c. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa?
d. Află cât cântăreşte fiecare pachet
3 a .Arată pe calendar ziua de astăzi.
b. Ce dată va fi peste o săptămână?
c. Găseşte în calendar ziua naşterii tale.
d. Observă programul de la primărie. În ce zile sunt audienţe? La ce oră?
Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare, un
calendar, programul unei instituţii din comunitate.
Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare.

Itemii vizează Suficient Bine Foarte bine

capacităţile:
1, 2. 1.Precizează 1.Precizează 1.Precizează
valoarea de adevăr valoarea de adevăr valoarea de adevăr
pentru 2 propoziţii; pentru 3 propoziţii; pentru 4 propoziţii;
2.Citeşte cel 2.Citeşte toate 2.Citeşte toate
puţin 7 numere numerele scrise cu numerele scrise cu
3. scrise cu cifre cifre semnificative cifre semnificative
4. semnificative; şi 1 număr care şi pe cele care
conţine cifra 0; conţin cifra 0;
3.Rezolvă 3.Rezolvă corect
3.Rezolvă corect a , b si c. si complet sarcinile
corect a si b. de lucru.
4. Identifică 4. Identifică
4. Identifică corect două corect toate
corect o măsură măsuri măsurile.
dintre cele date. dintre cele date.

120
 Nivelul:IV Probă practică
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de
........................................... nivel IV
PROIECT
O zi la poştă
Ce vei face?
Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care
se fac.
De ce vei face?
Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări,
scăderi, înmulţiri, împărţiri .
Cum vei face?
Vei culege date referitoare la :costul timbrelor,cântărirea pachetelor, legătura
dintre preţ si masa pachetului. Vei face liste, tabele. Vei face comparaţii între
măsuri, costuri. Vei face estimări. Vei alcătui probleme cu datele culese. Vei vedea
cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă. Vei putea să ajuţi la rezolvarea
unor probleme pentru comunitate. Vei scrie pe hârtii, vei lipi timbre, plicuri, vederi
şi bonuri de casă pe un carton, vei face o ilustraţie amuzantă. Vei aşeza toate
lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.
Cum vei şti că ai reuşit?
Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul/învăţătoarea, colegii îţi va aprecia lucrarea
si – ţi vor spune părerea lor.
Termenul de predare: Sfârşitul modulului

121
 Acordarea calificativului :
Niveluri Suficient Bine F. bine
Conţinut Sunt incluse Sunt prezentate Sunt prezentate
probleme care nu probleme, dar nu probleme
au legătură cu au relevanţa interesante,
tema. pentru viaţa relevante pentru
autentică. Datele fiecare operaţie
sunt selectate la aritmetică.
întâmplare,
problemele sunt
copiate din
manual.
Analiză si Cursantul Lista problemelor Au fost
evaluare motivează evaziv este incompletă. identificate toate
importanţa tipurile de
problemelor Explicaţiile sunt probleme
selectate. sumare fără a solicitate.
explica anumite Cursantul explică
conexiuni. importanţa
datelor pentru
viaţa de zi cu zi.
Prezentare Materialele sunt Materialele sunt Informaţiile sunt
aşezate la bine organizate. bine organizate.
întâmplare, iar Prezentarea este Descrierea este
prezentarea este inteligibilă, dar nu clară si concisă.
lapidară, lipsită arata înţelegerea Exprimă opinii şi
de unor situaţii le argumentează.
Coerenţa, nu autentice.
exprimă interes
fată de activitatea
desfăşurată.

Impactul Materialele sunt Materialele sunt Aşezarea

vizual dezordonate. Nu bine organizate si materialelor
există preocupare aspectuoase. dovedeşte o buna
pentru aspect. planificare.
Recurge la
scheme si tabele.

122
Modalităţi de înregistrare a datelor
1. Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale

Nume şi Cunoaşterea si utilizarea conceptelor Dezvoltarea capacităţii Formarea şi dezvoltarea

prenum specifice matematicii de explorare/investigare capacitaţii de a comunica
e şi rezolvare de probleme utilizând limbajul ştiinţific
Numera Calcu Geomet Măsu Fracţi Org. Înţelege Proble Exprima Scrie Deprind Inter
ţie le rie ri i datel re me re re eri es de
or mesaj orală practice doc.

123
 2. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs

Data:
Clasa (nivelul):I
Învăţător:
Obiectul : Matematica
Modulul I
Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10
Număr de cursanţi înscrişi: …
Număr de cursanţi prezenţi:…

Itemii probei:
1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin,
2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin
3) problemă cu enunţ sintetic, alegerea operaţiei dintre două operaţii date, descoperirea si scrierea operaţiei.
Nr.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ
. cursantului final

Calificativul F. B S I F.b. B S I F.b B S I

b. .
1. ………… x x x S
2. ………… x x x B

124
 Clasa (nivelul): I
Data:…………
Obiectul:Matematica
Număr de elevi înscrişi: ...
Număr de elevi prezenti: ...

Calificativ pentru fiecare item Calificativ final

Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3

F.B. B S I F. B S I F.B B S I F.B B S I

B. . .

… … … … … … …
cursanţ
i
…% … … … … …% … … … …
% % % % % % % %

Măsuri ameliorative:
1. Cursantul.........: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 ;
2. Cursantul.........:
3. Cursantul.........:
4. Cursantul.........:

125
Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului

Probe de evaluare

126
 În atenţia cadrelor didactice!
Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV,
fără să fi parcurs modulele anterioare. Se realizează printr-una din următoarele probe:
scrisă, orală sau practică.
Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV, în perioada
de examinare. În funcţie de numărul cursanţilor, particularităţile şcolii, caracteristicile
colectivului de cursanţi, precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va
opta pentru una din următoarele forme: scrisă, orală, practică sau alternativă (portofoliu).
Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de
cursanţi încă de la intrarea în modul.
Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu
subiectele propuse. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar, cu caractere şi, eventual,
imagini vizibile. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. Corectarea se va face pe
baza grilelor, iar aprecierea, prin calificative. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul
examinării a unei atmosfere destinse, va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în
care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor, va explica în termeni familiari
noţiunile mai puţin cunoscute acestora, va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în
care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii, va
orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale, în cazul testelor care
presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Va prelungi timpul
de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi.
În notarea lucrărilor, cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa, ponderea şi tipul de
sprijin acordat fiecărui cursant. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris,
abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie, aspectul general al lucrării. Se vor
puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia
atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare.
La probele orale, cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie
15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. Cadrul didactic va interveni, dacă este
cazul, cu explicaţii suplimentare privind sarcinile, va facilita formularea răspunsurilor
sugerând cursantului situaţii familiare lui, apropiate de contextul sugerat de sarcina de
rezolvare. Va formula întrebări ajutătoare. Va permite schimbarea biletului, dacă sarcinile
depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. În notare se va ţine
seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat.
Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru
experimente, a instructajelor după care se vor face experimentele, a fişelor, a tabelelor
de înregistrare a datelor. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost
exersate astfel de activităţi. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care
cursantul îşi va selecta instrumentarul, va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către
acesta a instructajului, va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze
ipotezele de lucru şi concluziile, pentru a verbaliza experimentul efectuat, pentru a-l ajuta
să descrie fenomenele observate. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc, îl
va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele, îi va sugera situaţii de
viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. Durata acestei probe va fi de 15-30
de minute.
Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă
pentru realizarea lui. De aceea este necesar ca înainte de examinare, cadrul didactic să-i
sprijine pe cursanţi la organizarea materialului, să corecteze şi să ofere sugestii pentru
îmbunătăţirea unora dintre lucrări, să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul
va fi apreciat. În susţinerea de către candidat a lucrării, cadrul didactic va sugera
acestuia alegerea celor mai reuşite pagini, a celor care scot în evidenţă punctele tari,
relevante, ale activităţii sale. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze
în exprimare concepte specifice disciplinei, să realizeze transfer de la aspectele teoretice
la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete, să prezinte contribuţia proprie
127
la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. Îl va
încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să
descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire.

128
 Nivelul III Numele şi prenumele
elevului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20
minute

Evaluare orală
1. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare:

Aerul este un corp:

a) solid ; b) lichid; c) gazos.

Aerul se află :
a) pretutindeni; b) numai în sol; c) numai în apă.

Aerul este un corp:

a) transparent ; b) alb; c) incolor

Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

Gazul care întreţine viaţa şi arderea este:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

Omul, plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

Plantele verzi produc:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

2. Cum este vara aerul din pădure? De ce?

…………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………
3. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea
aerului.
…………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………--

129
Descriptori de performanţă
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
Selectarea Selectează Selectează Selectează toate
variantelor care corect 4 variante corect 5 din 7. variantele cu sprijin
exprimă proprietăţi din 7. minim din parte
ale aerului examinatorului
Argumentarea Enumeră Enumeră cu În argumentare
afirmaţiei prin incomplet ajutorul face referire la:
specificarea caracteristicile examinatorului prezenţa
proprietăţilor aerului din acest toate oxigenului,
aerului din pădure mediu şi cu ajutorul caracteristicile umiditate şi
şi prin stabilirea examinatorului aerului din acest temperatură,
dependenţei dintre stabileşte relaţia mediu şi stabileşte absenţa prafului
acestea şi prezenţa dintre prezenţa fără ajutor relaţia corelând aceste
vegetaţiei. vegetaţiei şi dintre prezenţa proprietăţi ale
calităţile aerului. vegetaţiei şi aerului cu prezenţa
calităţile aerului. vegetaţiei
abundente.
Prezentarea Identifică două Identifică 3 Identifică trei
unor acţiuni ale acţiuni şi le prezintă acţiuni poluante şi acţiuni poluante şi
oamenilor care acestora într-o le prezintă complet le prezintă complet.
produc poluarea formă succintă. cu ajutorul
aerului. întrebărilor
examinatorului.

130
 Nivelul IV Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20
minute

Evaluare orală
1. Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în
paranteză:
• Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată
prin..............................
• Unitatea de măsură pentru temperatură
este ................................ .
• Un corp se pune în mişcare sub acţiunea
unei ................................care poate fi
de...............................sau de ............................ .
• Pământul atrage corpurile
datorită ............................................................ .
(forţe, temperatură, atracţie, gradul Celsius, cădere, atracţiei
gravitaţionale, respingere)
2. Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de
dezvoltare ale persoanelor reprezentate.

Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în

fiecare imagine. Dă exemplu, pentru fiecare caz, de câte o activitate
specifică perioadei de vârstă.

3. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------

131
Descriptori de performanţă
Itemi Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Completarea Completarea Completarea Completarea
enunţurilor eliptice corectă a 3 spaţii corectă a 4 spaţii corectă a tuturor
cu noţiuni specifice punctate. punctate. spaţiilor punctate.
disciplinei
2 Prezentarea Ordonarea Ordonarea Ordonarea corectă,
stadiilor de corectă a tuturor corectă şi denumirea stadiilor şi
dezvoltare a omului stadiilor. denumirea prezentarea pentru
stadiilor. fiecare situaţie a unei
activităţi.
3 Prezentarea Scurtă Enumerarea Enumerarea şi
practicilor care enumerare a 5 celor 5 practici argumentarea
dăunează sănătăţii practici greşite. greşite şi independentă.
oamenilor. argumentarea cu
întrebări de
sprijin.

132
 Nivelul III Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Evaluare scrisă
1. Citeşte cu atenţie textul următor:
Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate cele trei stări de agregare. Ea acoperă mai
mult de 70% din suprafaţa pământului. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe
gazoase şi substanţe solide.
Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. Fără apă,
plantele se ofilesc, animalele erbivore, fără hrană, mor şi ele. Animalele carnivore, fără hrană şi
adăpost, vor avea aceeaşi soartă. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură.

1. Folosind informaţiile din text completează următoarele

enunţuri:
• Pământul se numeşte „planeta albastră”
deoarece…………………….…………………….
• Stările de agregare ale apei sunt: ………………………
…………………… …………………
• Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de
agregare în alta se numeşte……………………..
…………………………………..
• Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte
……………
• Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa
apei să ducă la ………………..
2. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din
paranteză:
(solidă, norii, lichidă, potabilă, condensare, ninsoare, mări şi
oceane)
Pe Pământ, apa există în multe forme. Apă sărată există în…….. Apa
dulce, în stare ………., se găseşte în gheţari, zăpadă sau……….
Apa dulce, în stare………., se găseşte în ape curgătoare, stătătoare, ploi
sau în subsol.
În atmosferă, apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. sau fin
împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia.
Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ……….

3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. Dă

exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------
4. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

133
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

134
 Nivelul IV Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 60 min.

Evaluare scrisă
Citeşte următorul fragment:
Prin inspiraţie, oxigenul din aer ajunge în plămâni. Vasele de sânge transportă
oxigenul în corpul nostru. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt
folosite de organism, producem dioxid de carbon. Sângele îl transportă pe acesta în
plămâni de unde, prin expiraţie, este eliminat în aer.
Pentru a fi sănătoşi, trebuie să respirăm permanent aer curat, fără praf, fum şi
gaze, de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită.
1.Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator?
b) Ce este respiraţia?
c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie?
d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat?
-----------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------
2. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne
păstra sănătatea aparatului respirator?
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele
următoare:
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

4 .Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii:

ulei; sare; orez; lapte; apă; zahăr; boabe de fasole; cerneală;
detergent praf; detergent lichid.

135
 a. …………………………… d. ……………………………
b. …………………………… e. ……………………………
c. …………………………… f. ……………………………

5. Încercuieşte varianta corectă de răspuns:

Filtrarea are loc în prezenţa unui : foc; filtru;

cristal.

Cristalizarea nu poate avea loc fără: un filtru; un magnet;

sursă de căldură.

Decantarea are loc într-un amestec : omogen; neomogen

136
Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Completarea Completeaz Complet Completează corect
enunţurilor lacunare ă corect 3 din 5 ează corect toate enunţurile date.
folosind informaţii din enunţuri date. 4 din 5
text. enunţuri
date.
2. Completarea Completeaz Complet Completează corect
enunţurile lacunare cu ă corect 3 din 6 ează corect toate enunţurile date.
noţiuni specifice enunţuri date. 4 din 6
disciplinei. enunţuri
date.
3. Enumerarea unor Enumeră 4 Enumeră Enumeră cele 5
vieţuitoare din mediu vieţuitoare. 5 vieţuitoare şi dă exemplu
acvatic şi precizarea unei vieţuitoare. de formă de adaptare a
forme de adaptare la organismelor la mediul
mediu. acvatic.
4. Enumerarea Identifică 3 Identifică Identifică 5 măsuri.
măsurilor de prevenire a măsuri. 4 măsuri.
poluării apei.

Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV

Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Formularea de Formularea Formularea Formularea
răspunsuri la întrebări răspunsurilor răspunsurilor răspunsurilor corecte
date pe baza desprinderii corecte la 2 corecte la 3 la 4 întrebări.
informaţiei ştiinţifice întrebări. întrebări.
desprinse dintr-un text
2. Scrierea regulilor de Scrierea a 3 Scrierea a 4 Scrierea a 5 reguli
păstrare a sănătăţii reguli corecte. reguli corecte. corecte.
aparatului respirator.
3. Precizarea Pentru o Pentru 2 Pentru 3
comportamentelor de vieţuitoare. vieţuitoare. vieţuitoare.
adaptare a vieţuitoarelor
la mediu.
4. Gruparea în perechi Identificarea Identificarea Identificarea a 5
a substanţelor care pot a 5 posibilităţi. a 6 posibilităţi. posibilităţi.
forma o soluţie.
5 Identificarea Identificare Identificare Identificare a 3
situaţiilor în care se pot a 3 situaţii a 3 situaţii situaţii corecte.
separa substanţe din corecte. corecte.
amestecuri.
 Nivelul III Numele şi prenumele
Evaluare sumativă „Medii de viaţă” Timp de lucru:
60 min.

Evaluare scrisă

1. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie

naturală:

Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Vieţuitoarele sunt
vânate pentru blana lor, pentru carne, pentru pene. O parte din plante sunt folosite ca hrană
pentru oameni şi pentru animale.
Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Copacii reprezintă o bogăţie prin
produsele lor: fructe de pădure, lemn şi frunze uscate. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în
construcţii şi pentru încălzit. Rădăcinile arborilor fixează solul.
Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Ea este
un loc de odihnă şi tratament.

2. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate:

Grădina este mediu de viaţă natural Balta
Pădurea este mediu de viaţă artificial
Clocitoarea
Sera
Livada
Acvariul

3. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite

mai jos pentru a amenaja o grădină de legume:
Se grăpează pământul
Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi
îngrăşăminte…. pământul….
Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul….
se sapă pământul….
Se plivesc buruienile, se udă
Se seamănă sau se răsădesc
legumele…. plantele….

4. Completează enunţurile:

În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ……….omului.

În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra
copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:………………
În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări, precum: …………….
În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:…………………………………………….
Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………..
Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite
aici sunt:………………………………………………………………………………………
Descriptori de performanţă
Itemi Calificativ
Suficient Bine Foarte bine

1. Identificarea în Identifică 4 din Identifică 5 Identifică toate

text a cuvintelor cele 6 resurse. din cele 6 resursele.
cheie: care, lemn, resurse.
loc de odihnă şi
agrement)
2. Gruparea unor Recunoaşte Recunoaşte Asociază corect
medii de viaţă pentru fiecare tip pentru fiecare tip toate cazurile dat cu
mediu câte 2 cazuri. de mediu câte 3 tipul de mediu.
cazuri.
3. Ordonarea Ordonarea Ordonarea Ordonarea corectă a
etapelor care corectă a 4 etape corectă a 5 etape tuturor etapelor.
trebuie parcurse din 6. din 6.
pentru a amenaja o
grădină.
4. Completarea Completează Completează Completează corect
enunţurilor cu corect 5 din 8 corect 6 din 8 toate spaţiile punctate.
informaţii specifice spaţiile punctate. spaţiile punctate.
disciplinei.
 Nivelul IV Numele şi
prenumele elevului
Evaluare sumativă- „Omul şi mediul înconjurător”
Timp de lucru: 60 min.
………………………………..
Evaluare scrisă
Citeşte următorul fragment
Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman.
Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de
lovire, tăiere, zgâriere, soare, frig, precum şi de substanţele chimice şi de
microbii din mediul înconjurător. Este elastică, pe deasupra se reînnoieşte mereu
şi păstrează apa în organism.
Grosimea ei variază de la 0,5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte
groasă pe talpa piciorului. Din piele se formează structuri precum părul şi
unghiile.
1. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări:
3. Ce proprietăţi are pielea?
4. Ce rol are pielea pentru organismul uman?
5. Ce sunt părul şi unghiile?
6. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul
corpului?
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------
2.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------
3. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate:
• Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos.
• Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos.
• Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele
corpului sistemul reproducător.
• Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv.
• Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator.
• Creierul, măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător
.
4. Scrie în casete denumirile organelor interne care au
pentru organism următoarele roluri:
• Pompează sânge în întregul corp.
• Distruge toxinele din sânge.
 • Filtrează sângele şi elimină prin urină
substanţele dăunătoare produse de organism.
Au rol principale în respiraţiei.
 Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV

Item Suficient Bine Foarte bine

1. Formularea de Formularea Formularea Formularea
răspunsuri la întrebări răspunsurilor răspunsurilor răspunsurilor corecte
date pe baza desprinderii corecte la 2 corecte la 3 la 4 întrebări.
informaţiei ştiinţifice întrebări. întrebări.
desprinse dintr-un text
2. Scrierea regulilor de Scrierea a 3 Scrierea a 4 Scrierea a 5 reguli
păstrare a sănătăţii reguli corecte. reguli corecte. corecte.
aparatului respirator.
3. Punerea în Obţinerea a Obţinerea a Obţinerea a 6
corespondenţă a unor 4 enunţuri 5 enunţuri enunţuri adevărate
fragmente de enunţuri adevărate adevărate privind sistemele
pentru a reconstitui privind privind corpului uman
informaţii adevărate sistemele sistemele
privind sistemele corpului uman. corpului uman
organismului uman.
4. Completarea Completare Completare Completarea după
casetelor cu denumiri ale a după a după caracteristicile date a
organelor interne. caracteristicile caracteristicile 4 denumiri corecte ale
date a 2 date a 3 organelor interne.
denumiri denumiri
corecte ale corecte ale
organelor organelor
interne. interne.
 Nivelul III Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 30 min.

Probă practică de evaluare

Varianta 1
Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă), un
ecran, un pahar de sticlă, o bucată de lemn, o oglindă
Instrucţiuni:
Luminează o pânză albă cu un bec.
Pune pe rând, între sursa de lumină şi ecran, următoarele obiecte:
a) un pahar de sticlă:
b) o bucată de lemn;
c) o oglindă.
Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce?
Completează tabelul:
Obiectul aşezat între sursa de Efectul
lumină şi ecran ...
a)
b)
c)
 Nivelul IV Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică de evaluare

Materiale: apă, nisip, sare, magnet, ace cu gămălie, bucăţele de

hârtie, riglă de plastic.
Instrucţiuni
1. Amestecă apă cu nisip. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte
decantarea pentru separarea substanţelor.
2. Obţine o soluţie din apă cu sare. La ce poţi folosi această soluţie?
Cum se pot separa aceste substanţe?
3. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. Separă substanţele din
amestec.
4. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. Prin ce metode
poţi separa substanţele din amestec?
Completează tabelul:
N Substanţele din Tipul Metoda de separare
r. amestec amestecului
crt.
1
2
3
4
Instrument de evaluare a probelor practice
În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de:
▪ realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor;
▪ identificarea fenomenelor care intervin;
▪ exprimarea relaţiilor dintre fenomene;
▪ colectarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale
▪ formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale.
Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
Sunt identificate cu Sunt identificate Sunt identificate
ajutorul examinatorului: independent, în mare parte: independent:
instrumentarul utilizat, instrumentarul utilizat, instrumentarul utilizat,
succesiunea etapelor succesiunea etapelor succesiunea etapelor
experimentului, fenomenul experimentului, fenomenul experimentului, fenomenul
propus pentru observare. propus pentru observare propus pentru observare
Sunt prezentate doar o Sunt prezentate Sunt prezentate
parte din relaţiile care majoritatea relaţiilor care majoritatea relaţiilor care
demonstrează un fenomen. demonstrează un fenomen, demonstrează un fenomen,
Majoritatea sunt desprinse pe cu sprijin minim din partea fără sprijin din partea
baza întrebărilor de sprijin examinatorului. examinatorului
formulate de examinator.
Colectarea datelor este Majoritatea datelor Toate datele
nesistematică. Insuficientă experimentale sunt colectate experimentale sunt
claritate a modului de şi înregistrate cu precizie colectate şi înregistrate cu
înregistrare şi prezentare a satisfăcătoare. Prezentarea precizie. Prezentarea lor
datelor. Prelucrarea se face lor este clară. Prelucrarea este clară. Prelucrarea
cu ajutorul examinatorului datelor se poate face uşor. datelor se face uşor şi rapid.
Concluziile sunt formulate Sunt formulate unele Prelucrarea datelor
fără o rigoare ştiinţifică concluzii corecte, în termeni conduce la formularea unor
adecvată. Limbajul ştiinţific corespunzători, fără să fie concluzii clare. Sunt schiţate
utilizat este sărac, fără acoperite însă toate aspectele posibile generalizări sau
precizie implicate în fenomen. aplicaţii practice ale
fenomenului studiat
Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în
portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de
experimentare
Comportamentul Frec
venţa
Identifică necesarul de instrumente efectuării unui Des Un Rar
experiment eori eori eori
Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor
Identifică ipotezele care vor fi verificate
Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un
instructaj verbal sau scris
Notează date, observaţii constatate în efectuarea
experimentelor
Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate
Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor
Anticipează schimbarea care se va produce prin
introducerea unei variabile într-o situaţie dată
Asociază situaţiile experimentate cu cele reale
Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din
experimentele efectuate
Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune
experimente noi
Pornind de la ipoteze şi concluzii date, elaborează un
demers experimental
Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului
Criterii de apreciere şi indici Fo B Sufici Obser
arte ine ent vaţii
bi
ne
1. PREZENTARE
- evoluţie faţă de prima prezentare a
portofoliului;
- complexitatea şi varietatea produselor finite;
- estetica generală.
2. REZUMATE
- teste de evaluare continuă, rezolvări ale
temelor propuse de ghid; notiţe
- referate, articole din presă,
- studii de documentare pe teme date (însemnări
personale în urma unor observări, scheme, tabele,
schiţe, fişe de înregistrare, răspunsuri la întrebări
formulate de cadrul didactic sau colegi, studii
comparative)
3. LUCRĂRI PRACTICE
- adecvate la scop;
- eficienţa modului de lucru;
- rezultatul lucrărilor practice;
- îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia
activităţilor de grup
4. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE
ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI
- reflecţii asupra propriei munci;
- reflecţii despre lucrul în echipă;
- aşteptările elevului faţă de activitatea
desfăşurată;
(desprinse din chestionare)
5. CRONOLOGIE
- ordonarea cronologică a materialelor
(demonstrează preocuparea consecventă a
cursantului)
6. AUTOEVALUARE
- autoevaluarea activităţii desfăşurate;
- concordanţa scop-rezultat;
- progresul făcut;
- calificativul pe care crede că îl merită.
7. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene
sau obiecte, afişe, fotografii, diplome de
participare la activităţi ecologice.
- calitatea acestora;
- adecvarea la tema propusă;
- relevanţa pentru creşterea aprecierilor
 Nivelul III Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20
minute
Probă de evaluare pe bază de portofoliu

Evaluarea unui proiect tematic

Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele
cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului, pentru
conţinuturi precum: Medii de viaţă, Cicluri evolutive ale mamiferelor, păsărilor,
insectelor, Omul şi mediul înconjurător ş.a.
În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de:
• analiza datelor relevante din observaţii directe, date şi lectură;
• completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare;
• identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin, propuse pentru
studiu;
• identificarea evoluţiei fenomenelor observate;
• modul de prezentare în scris a proiectului realizat.

Suficient
Unele date de informare
sunt relativ corect citate şi
selectate, fără a fi cele mai
relevante pentru scopul
propus. Analiza acestora este
primară.
Este identificată o singură
posibilă sursă, foarte
accesibilă. Nu sunt puse în
practică modalităţi specifice
de colectare a datelor
suplimentare.
Fenomenele identificate
se menţin la nivelul comun,
fără a se stabili o relaţie între
ele;
Observaţiile privind
evoluţia fenomenelor sunt
formulate pe termen scurt,
indicând continuarea, cu
consecinţe neclare.
În prezentarea proiectului
este utilizat un limbaj sărac.
Calificativ
Bine
Majoritatea datelor sunt
citite corect, fără a demonstra
însă real discernământ în
alegerea celor mai
semnificative. Sunt
comparate datele din aceeaşi
categorie.
Sunt identificate mai
multe posibile surse de date
suplimentare, necesitând
tehnici diferite de obţinere şi
colectare a lor. Adecvarea
acestor tehnici la surse este
realizată parţial, iar
corectitudinea relativă.
Sunt identificate
fenomene principale care
sunt corelate, precum şi
fenomene secundare aflate în
interdependenţă cu cele
principale.
Se formulează atât o
prognoză pe termen scurt, cât
şi una pe termen mediu, dar
insuficient fundamentate.
Este utilizat un limbaj
ştiinţific simplu, cu unele
erori minore.
Foarte bine
Selectarea tuturor datelor
relevante este realizată corect
şi complet. Se face o
clasificare a celor mai
semnificative date. Este
demonstrată utilizarea lor
corectă.
Sunt clar identificate
zonele în care este nevoie de
date suplimentare, în vederea
formulării unor concluzii
pertinente. Pentru obţinerea
acestor date sunt selectate
surse diverse şi credibile.
Sunt identificate
fenomene ca elemente
componente ale unui proces.
Sunt identificate raporturi de
tip cauză-efect, dependenţă,
subordonare, interacţiune.
Sunt identificate şi posibile
surse de modificare pe
termen scurt sau mediu.
Consecinţele posibile sunt
evidenţiate, sugerându-se şi
eventuale soluţii pentru o
evoluţie ascendentă, însoţite
de explicaţii.
Limbajul ştiinţific şi literar
este corect. Bibliografia este
menţionată, alături de
elementele fundamentale ale
textului. Prezentarea de
ansamblu este îngrijită şi
clară.
Istorie ■ Geografie

Probe de evaluare
În atenţia cadrelor didactice!
Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV.
Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii, de numărul de
cursanţi, de caracteristicilor grupului de cursanţi, de specificul şcolii, precum şi de
particularităţile individuale ale cursanţilor, să se opteze pentru una din următoarele
forme de evaluare: scrisă, orală, practică sau pe bază de portofoliu. Se recomandă, ca
încă de la începutul cursului, cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra
formei de evaluare.
În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă, fiecare cursant va primi
subiectele tipărite clar şi vizibil, urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Se
recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu
înţeleg cerinţele, identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens
nu îl cunosc, au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. De asemenea recomandăm ca
în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi,
cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete, să ofere exemple apropiate
experienţei de viaţă a cursanţilor. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare, dar se
va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Cursanţii nu vor fi
depunctaţi pentru greşelile de scriere, erorile de exprimare, topică, grafie sau pentru
estetica lucrării. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute, dar va fi permisă
depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi.
Pentru probele orale, fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie
15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. Este permisă schimbarea biletului,
în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient.
Examinatorul va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea
cerinţelor, îl va conduce pe cursant, prin întrebări suplimentare, către informaţiile
necesare formulării unor răspunsuri concrete, îi va reaminti situaţii în care a utilizat
acele cunoştinţe solicitate de itemi. În caz de confuzii sau erori, cadrul didactic va
interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Va
încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru
acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Va cultiva o atmosferă destinsă,
pozitivă, permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate
în conţinutul biletelor, va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce
prin întrebări către formularea argumentelor.
Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă, situaţie în care cursanţii
vor extrage bilete cu instructaje, fie în afara clasei (curtea şcolii, muzeu, zone din
localitate etc.). Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor
materiale (hărţi, machete, planuri, busole, albume, foarfeci, lipici etc.), instructaje şi
fişe de înregistrare a datelor. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul
cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative, vizite la muzee, jocuri
de rol, colecţii de imagini, desene, planuri, confecţionare de machete etc.). Se pot
formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o
sarcină comună pentru un grup de cursanţi, defalcată pe sarcini individuale, caz în
care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit, comun (de exemplu un
plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). Vor fi evaluate capacităţile
de ordin practic ale cursanţilor, nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale
sau scrise.
Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte
cursanţilor şi a cadrului didactic. Înainte de perioada examenelor, cursanţii vor fi
ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi
selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. Se recomandă ca înainte de
examinare, cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările.
 Nivelul IV Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 min.
Evaluare orală - Varianta 1

1. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe.

Locuitorii satelor se ocupă cu:…………………………………………………………
Locuitorii oraşelor se ocupă cu:……………………………………………………….

2. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală

bogăţii ale solului:
………………………………………………………………………………………………
bogăţii ale subsolului:
…………………………………………………………………………………………..

3. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin

Voiculescu).
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
 Nivelul IV Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare orală - Varianta 2

1. Enumeră căile de transport.
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

2. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de:

activităţi industriale:
……………………………………………………………………………………
activităţi agricole:
……………………………………………………………………………………..
activităţi comerciale:
………………………………………………………………………………….
activităţi turistice:
……………………………………………………………………………………….

3. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din
următorul fragment:
Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor,
ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. Dibaci în a
întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă
cu bine dintr-o înfrângere. Din această pricină , multă vreme a fost un duşman de
temut pentru romani.
(Dio Cassius - Istoria romană)
Descriptori de performanţă
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Enumerarea Câte 3 noţiuni cu Câte 3 noţiuni Mai mult de 3
unor noţiuni care sprijinul întrebărilor fără sprijinul noţiuni fără sprijinul
desemnează suplimentare ale întrebărilor întrebărilor
ocupaţii/căi de examinatorului. suplimentare ale examinatorului.
transport. examinatorului.
2 Exemplificarea Câte 3 elemente Câte 3elemente Mai mult de 3
resurselor/ocupaţiil cu sprijinul fără sprijinul elemente fără
or specifice întrebărilor întrebărilor sprijin prin întrebări.
comunităţii. examinatorului. examinatorului.
3 Interpretarea Cu sprijin, în Fără sprijin, Fără sprijin,
informaţiilor dintr- limbaj simplu, prin coerent şi logic, prin coerent şi logic,
un fragment de exemple/citare. exemple. prin exemple şi
text. argumente pe baza
unor cunoştinţe
anterioare.
 Nivelul IV Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute
Evaluare scrisă

1. Scrie în spaţiile libere numele

ţărilor învecinate ţării noastre.

a). Localizează pe harta alăturată provincia în care

se află localitatea ta.
b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti
trei nume de aşezări rurale:
…………………………………
…………………………………………………………………
trei nume de aşezări urbane
…………………………………
…………………………………………………………………

3. Prezintă, la alegere, un monument din localitatea

ta. Specifică:
- aşezarea monumentului în localitate, în funcţie de punctele cardinale
…………………………………………………………………………………………………………
- semnificaţia lui;
…………………………………………………………………………………………………………
- istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte)
…………………………………………………………………………………………………………
- o scurtă descriere
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
4. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri:
România are o climă polară. Temperatura scade cu înălţimea
Clima temperată are patru reliefului.
anotimpuri. La munte iernile sunt geroase iar
Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase.
reliefului. La câmpie sunt temperaturi
ridicate şi precipitaţii reduse.
5. Citeşte următoarele fragmente:
a) Cu deschidere la Marea Neagră, cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc
până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa, acest pământ a stârnit
interesul multora.
 b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită, pământul României se
desfăşoară între graniţele ei, în mulţi înalţi, podişuri şi dealuri odihnitoare şi
câmpii întinse, care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui, dar sunt
blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile
(Istoria românilor, 1935)
Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de
alte popoare.
- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
Capacităţi evaluate
- orientarea pe hartă , precizarea statelor învecinate;
- descrierea unor obiective din mediul apropiat;
- observarea unor caracteristici ale vremii şi climei;
- desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice.

Barem de corectare
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Completarea Completarea Completarea Completarea
pe harta a statelor corectă a 3 spaţii. corectă a 4 spaţii corectă a 5 spaţii
vecine
2. Prezentarea Localizarea pe Localizarea pe Rezolvarea
unor informaţii harta provinciilor. hartă şi integrală a
despre regiunea în specificarea a 4 cerinţelor.
care trăiesc aşezări.
3. Prezentarea Prezentarea Prezentarea Prezentarea
unui monument din monumentului după monumentului monumentului după
localitate 2repere. după 3 repere. 4 repere.
4.Stabilirea Stabilirea valorii Stabilirea valorii Stabilirea valorii
valorii de adevăr a de adevăr pentru 4 de adevăr pentru 5 de adevăr pentru 6
unor enunţuri. enunţuri. enunţuri. enunţuri.
5. Identificare în Identificarea unui Identificarea a Identificarea a
fragmente a motiv. două motive. trei motive.
motivelor (poziţia
geografică,
frumuseţea,
bogăţia) pentru
care pământul
românesc a fost
râvnit de alte
popoare
 Nivelul IV Numele şi
prenumele elevului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Evaluare scrisă
1.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi,
Câmpia Română, Depresiunea Transilvaniei, Câmpia de Vest, Dealurile Moldovei,
Delta Dunării, Marea Neagră
Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief:

2. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Precizează:

a)ocupaţii, b)portul, c)credinţă, d)conducători, e)relaţiile cu vecinii

3. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri:

Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în
găseşte în câmpii. zonele de munte şi deal.
Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică
au fost romanii. mai ales în oraşele mari.
Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este
României o formează românii. reprezentată de satul cel mai
Satele mici cu gospodării risipite se important.
află la câmpie.

4. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză:

Capitala României este municipiu…………, situat în Câmpia………………, pe
cursul………………... .Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din
vremea lui ……….. (20 septembrie 1459). Timp de două secole a fost
capitala………………………., iar după unirea Principatelor Române,
capitala…………………………. .În vremea regelui ……………..oraşul s-a dezvoltat mult,
devenind un mare centru………., comercial., …………., bancar, ………. . La începutul
secolului XX, datorită influenţei ……………, Bucureştiul era numit „Micul …………”
(Română, Paris, cultural, Carol I, economic, engleze, franceze, Dâmboviţei; Ţării
Româneşti, României, industrial, Vlad Ţepeş)

5. Completează următoarele enunţuri:

Localitatea mea natală este …………………………..Numele judeţului în care se
află această localitate este …………………………..Judeţul se află în partea de ……..a
României.
Descriptori de performanţă
Item Calificativ
i
Suficient Bine Foarte bine
1 1. Completarea Completarea Completarea
denumirilor a 4 unităţi. denumirilor a 5-6 denumirilor a 7 unităţi
unităţi
2 Precizarea a 2 Precizarea a 3-4 Precizarea a 5
caracteristici. caracteristici. caracteristici.
3 Aprecierea corectă a 4 Notarea corectă a 5 Notarea corectă a 6-
afirmaţii afirmaţii. 7 afirmaţii
4 Completarea corectă a Completarea Completarea corectă
6-8 spaţii corectă a 8-10 spaţii. a 10 –13 spaţii
5 Completarea unei Completarea a 2 Completarea a 3
informaţii despre informaţii. informaţii
localitatea natală.
 Nivelul IV Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare prin probă practică

1. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne
aflăm. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat

2. Localizează pe hartă şi specifică:

- poziţia României în Europa (pe harta Europei)
- poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a
României); denumeşte reşedinţa de judeţ
- judeţele învecinate(pe harta administrativă a României); precizează poziţia
acestora după punctele cardinale.

3. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi:

Alexandru Ioan Decebal Regele Mihai Viteazul

Cuza (1820-1873) (87 – 106) Ferdinand (1558-1601)
(1865 –1927)

Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi

câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor.
 Materiale necesare: busolă, harta Europei, harta administrativă a României,
foarfece, lipici.

Capacităţi Calificativ
evaluate Suficient Bine Foarte bine
Orientarea pe Cunoaşte care Cunoaşte Cunoaşte
teren, folosind sunt punctele punctele cardinale, punctele cardinale,
busola cardinale, utilizează determină poziţia determină poziţia
busola şi le acestora acestora
determină cu independent. independent,
ajutorul determină
examinatorului vecinătăţi
Orientarea pe Localizează pe Localizează pe Localizează pe
hartă hartă 2 obiective, hartă 3 obiective hartă 3 obiective
cu ajutorul fără ajutorul fără ajutorul
examinatorului examinatorului examinatorului şi
desprinde informaţii
pentru a răspunde
întrebărilor.
Ordonarea Ordonează Recunoaşte Recunoaşte
cronologică a unor portretele folosind personalităţile, personalităţile, rolul
evenimente ca repere anii. specificând rolul lor lor şi prezintă cel
şi ordonează puţin un eveniment
portretele folosind pentru una dintre
ca repere anii. ele.
 Nivelul IV Numele şi prenumele
cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute
Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor

Pliant de prezentare a localităţii

1 2 3 4
Numele Formele de relief Apele Clima
localităţii:…. - enumerare; curgătoare; - caracteristici
Poziţionarea pe - scurtă stătătoare; generale, după
harta descriere; artificiale anotimpuri
României…….. - denumirea
Judeţul:………… selectivă
Reşedinţa de
judeţ:
…………………..

5 6 7 8
Vegetaţia şi Populaţia şi Trecutul Imagini
fauna aşezările omeneşti - fragmente (fotografii, desene)
- specii - structura narative proprii sau - construcţii
reprezentative; etnică; din surse vechi/recente;
- imagini - ocupaţii documentare; - obiective
(fotografii, desene) principale; - cronologii ale turistice,
- căi de evenimentelor
comunicaţie;
- organizarea şi
administraţia
(schiţă)

Instrucţiuni de aplicare a probei

În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de
prezentare a localităţii. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei
de studiu şi a fost efectuată, în etape, în timpul lecţiilor şi finalizată acasă. Se mai
poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat. Examinarea
propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. Cadrul didactic va
marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare
criteriu.

Instrument de evaluare
Criterii de evaluare Calificativ
Sufi Bin Foa
cient e rte
bine
Prezenţa celor 8 componente ale pliantului
Organizarea materialului: caracterul logic,
structurat)
Respectarea în structură a subtemelor
Caracterul ştiinţific al informaţiilor
Prezenţa informaţiilor esenţiale
Activitatea de documentare (prezenţa unor
fragmente din bibliografie recomandată, a unor date
istorice culese în urma vizitelor la muzeu, bibliotecă,
notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale
comunităţii, vizite, excursii
Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a
conţinutului (prezenţa unor fragmente narative
proprii, a unor schiţe şi desene personale)
Aspectul general (estetica, varietatea, echilibrul
părţilor)
Susţinerea lucrării: corectitudine, claritate,
coerenţă, putere de argumentare în exprimare.
Educaţie civică

Probe de evaluare
 Nivel: IV Tipul evaluării: orală
Numele şi Momentul evaluării: final de
prenumele……………. modul
Data: ..................................... Timp de

Proba de evaluare
Studiu de caz

Notă:
1. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest
text. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea
situaţie.
Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de
ajutor ca să înveţe. Unii dintre ei provin din familii cu un singur
părinte, alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să
lucreze în alte ţări. Aceşti băieţi nu învaţă, lipsesc des de la şcoală,
rămân repetenţi.
Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi.
Şcoala are profesori bine pregătiţi, calculatoare, săli de studiu şi
multe cărţi.
Fetele nu sunt primite la această şcoală.
Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele, pentru că şcoala e bună,
dar nu le e permis. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al
fetelor.
Profesorii spun că şcoala este de folos, pentru că băieţii nu vor
mai face probleme comunităţii. Profesorii mai spun că înfiinţarea
şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor.

2. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc.

3. Formaţi următoarele grupuri:

a) Judecătorii cazului;
b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor;
c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul);

4. Prezentaţi sarcinile de lucru :

Judecătorii cazului Părinţii nemulţumiţi Profesorii de la

şi avocatul (apărătorul) şcoala băieţilor şi
lor avocatul (apărătorul) lor
Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi Stabiliţi ce veţi spune
atenţie cazul. spune contra scolii. ca să vă apăraţi.
Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi. Motivaţi.
şi pe apărătorul lor. Apărătorul susţine Apărătorul susţine
Ascultaţi-i pe cazul. cazul.
profesori şi pe
apărătorul lor.
Spuneţi ce decizie aţi
luat.

5. Adresaţi următoarele întrebări :

• Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)?

165
• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ?

166
 Calificativele se acordă global, după următoarele criterii :

Standarde Calificative
de evaluare Suficient Bine Foarte bine
Identificarea Argumente Argumentele Dă exemple
termenilor civici incomplete, sunt incomplete, bune care
în situaţii de viaţa insuficiente, se fac puţine dovedesc o
comunitară neadaptate la referiri la cunoaştere a
caz. drepturi, norme, drepturilor,
îndatoriri. normelor,
îndatoririlor.
Analiza si Combate Combate un Combate toate
evaluarea unor puţine sau nici un argument argumentele
situaţii după argument important al părţii importante ale
model si important al părţii adverse. părţii adverse.
independent, adverse.
referitoare la
respectarea unor
drepturi
Manifestarea Stabileşte Foloseşte o Foloseşte
unei atitudini beneficii/neajuns exprimare aspecte ce au
constructive uri, dar nu sunt imprecisă, puţine impact asupra
referitoare la relevante pentru aspecte ce au judecătorilor.
activitatea caz. impact asupra Stabileşte mai
grupului în care judecătorilor multe
trăiesc Stabileşte un beneficii/neajuns
beneficiu/neajuns uri relevante
relevant pentru pentru caz.
caz.

167
Nivel: IV Tipul evaluării: complementară-
Numele şi prenumele……………. proiect
Data prezentării: Momentul evaluării: final de modul
Timp pentru prezentarea proiectului:

Proiect tematic: Istoria familiei mele

Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează
să-l facă, termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi
calificativul. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot
referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ
mai bun.
Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte:
Ce vei face
Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale.
Proiectul va conţine :
• Cercetarea numelui familiei tale
• Harta, (arborele genealogic) familiei tale
• Prezentarea orală a istoriei familiei tale , în fata colegilor
Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Veţi
fi notat după conţinutul proiectului, după felul cum ştiţi să prezentaţi, după
materialele pe care le folosiţi. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i
ascultaţi pe ceilalţi colegi.
Cum vei face
Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai
jos.
Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie, o hartă
a familiei, medalii, reţete, etc.
1. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări
au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări?
2. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în
punerea numelor?
3. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt
mai puternice în familia ta?
4. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre
copilăria, religia, politica familiei?
5. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii, bunicii sau alte rude?
Există poveşti în familie despre aceste relaţii?
6. Ce întâmplări au afectat familia voastră?
7. Sunt reţete în familie care au fost păstrate?
8. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se
pregătesc?
9. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum?

Cum vei şti că ai reuşit

Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Cadrul didactic îţi va aprecia
lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. Colegii vor asculta şi vor aprecia
prezentarea.

168
 Ghidul de acordare a calificativului

Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
Conţinut Puţine detalii, Doar câteva Spune poveşti
nici un efort de a detalii date. şi anecdote.
fi inventiv. Spune câteva Aduce
poveşti. informaţii şi este
Încearcă să fie inventiv.
inventiv.
Exprimarea Este monoton, Vorbeşte când Are enunţuri
mormăie, se uită prea tare, când clare.
în jos, vorbeşte prea încet, Are un ritm
prea repede, Uneori adecvat în
multe gesturi. cuvintele nu sunt vorbire.
clare
Organizarea Nu face o Are o Are şi
introducere, nu introducere, dar introducere şi o
are o idee de nu are o idee de idee de final.
final. final. Prezentarea
Trece de la este cursivă.
una la alta.
Mijloace Imagini mici, Face referire Imaginile sunt
vizuale neclare; le arată, la imagini şi potrivit de mari.
dar nu face încearcă să le Imaginile sunt
referire la ele. introducă în plăcute.
prezentare.
Aspectul este
acceptabil.
Ascultarea Nu este atent, Este atent la Este atent la
nu se uită la majoritatea ceilalţi vorbitori.
vorbitor, distrage vorbitorilor. Nu face
atenţia. Uneori se uită gesturi care
în altă parte. distrag atenţia.
Aplaudă.

169
 Nivel: IV Tipul evaluării: orală-interviul
Numele şi Momentul evaluării: final de
prenumele………………. modul
Data …………….…………………… Timp: 10 minute

Interviu – Sunt cetăţean

Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii:

1. Participare la viaţa comunităţii:

a. Ce însemna să faci activităţi voluntare?
b. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai
jos sau spune altele.
• să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău;
• să faci curăţenie;
• să plantezi pomi;
• să ai grijă de copiii mici;
c. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde?
d. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate?
e. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus
cererea?
f. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce?

2. Relaţionarea în cadrul grupului:

a. Ce crezi că este un conflict?
b. De ce crezi că apar ele?
c. Lipsa de răbdare, lipsa de interes, altele...
d. Cum te simţi când ai un conflict?

3. Rolul instituţiilor:

Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De

ce?

a. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se

adresează:
● primăriei; ● bisericii; ● primului ministru.

b. Un copil este dat dispărut. Familia se adresează :

● primăriei; ● preşedintelui ţării; ● bisericii.

c. Doi tineri se căsătoresc. Ei se duc la :

● primărie; ● biserică; ● primul ministru.

170
 Calificativele se acordă global, după următoarele criterii :

Standarde Calificative
de evaluare Suficient Bine Foarte bine
Utilizarea Participă la Formulează Formulează
limbajului din dialog reuşind să răspunsuri la răspunsuri
sfera valorilor formuleze cinci întrebări şi coerente la toate
civice. răspunsuri la cel manifestă întrebările.
puţin trei iniţiativă în
întrebări. comunicare.
Analiza si Încearcă să Cunoaşte ce Este
evaluarea unor explice ce este este un conflict şi convingător în
situaţii după un conflict prin găseşte şi găsirea cauzelor
model si situaţii trăite. posibile cauze. şi argumentează
independent, sumar rolul
referitoare la conflictelor.
respectarea unor
drepturi
Exersarea Recunoaşte Recunoaşte Recunoaşte
relaţionării în cel puţin o cel puţin două toate instituţiile.
grupuri mici instituţie. instituţii.

171
 Nivel: IV Tipul evaluării: orală
Numele şi Momentul evaluării: final de
prenumele……………. modul
Data …………….
Probă de evaluare
1. a. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane.
b. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană.
c. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită
de alte persoane.
2. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive.
3. Spune trei reguli care dovedesc respectul.

Standarde Calificativ
de evaluare Suficient Bine Foarte bine
Identificarea 1.a. Numeşte Precizează trei Dă exemple
termenilor civici două atribute însuşiri ale bune care
specifice unei persoanei şi dovedesc o
persoane cu încearcă să cunoaştere a
sprijin acordat de motiveze de ce. atributelor
învăţător. Găseşte persoanei.
b. Încearcă să explicaţii cu Este
găsească ajutorul convingător în
explicaţii pentru a sugestiilor făcute susţinerea
arăta că este o de învăţător. argumentelor.
persoană.
c. Identifică Identifică trei Precizează trei
cel puţin două diferenţe şi le diferenţe şi le
diferenţe şi le motivează. susţine
redă cu 2. Precizează argumentat.
dificultate. un avantaj şi un 2. Precizează
2. Precizează dezavantaj şi-l avantaje şi
un avantaj / motivează sumar. dezavantaje şi le
dezavantaj argumentează.
Cunoaşterea 3. Recunoaşte 3. Precizează 3. Exemplifică
şi respectarea cu ajutorul două reguli cu trei reguli în
normelor de imaginilor o ajutorul situaţii autentice
comportare regulă. învăţătorului. de viaţă.

172
 Nivel: IV Tipul evaluării: practică
Numele şi prenumele……………. Momentul evaluării: final de
Data ……………. modul
Timp pentru prezentare: 10
Probă de evaluare
Despre mine

• Folosind hârtie colorată, decupaje din reviste şi lipici, alcătuieşte un

poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine.
• Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg
din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi,
defecte, reuşite, abilităţi, etc.
• Pe fiecare piesă, scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic, bun
cântăreţ).
• Piesele se lipesc pe un carton, apoi posterul va fi prezentat în faţa
colegilor.
• Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte:
1. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori?
2. Eşti mulţumit de tabloul tău?
3. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi?

Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru:

Acordarea calificativului :

Nivelu Calificativ
ri F. bine Bine Suficient
Conţin Problema este clar Problema dată este Nu sunt incluse
ut evidenţiată. tratată superficial. aspecte suficiente
Sunt prezentate privind problema dată.
multe elemente care
susţin tema.
Analiz Au fost identificate Au fost identificate Sunt prezentate
ă şi cele mai relevante date despre care elemente sporadice
evaluare date despre profilul redau aspecte puţin despre profilul
cursantului. semnificative despre cursantului.
profilul cursantului.
Prezen Prezentarea este Puţine erori de Reuşeşte să
tare clară. exprimare. Prezentare prezinte puţine
Cursantul foloseşte monotonă. informaţii cu sprijin
umorul acordat.
şi anecdotele.
Impact Posterul este Posterul este Posterul este
ul ordonat, ilustraţiile, aspectuos. dezordonat.
vizual culorile îl S-a încercat Nu este făcut nici
înfrumuseţează. înfrumuseţarea un efort sau sunt
aspectelor vizuale prin făcute prea puţine
folosirea culorilor, a pentru înfrumuseţarea

173
simbolurilor, a acestuia.
imaginilor.

174
 VIZA DIRECTORULUI
UNITĂŢII,
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1
a……………………………………….
(NUMELE ŞI PRENUMELE
CURSANTULUI)

I. DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA:

1)DATA PERSONALE:
A. Data şi locul naşterii:
………………………………………………………………………………..
B. Naţionalitatea……….………………………………………………………..
C. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit.
D. Religia…………………………………………………………………………
E. Adresa/
telefon…………………………………………………………………………………
………………..
F. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se
completează din fişa medicală)
………………………………………………………………………………….
2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI:
A. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie
B. Structura familiei: copii în întreţinere (nr….), tată, mamă, fraţi (nr.…), surori
(nr…), bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul, şi anume:
………………………………………………………………………………
C. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali:
TATA…………………………………………………………………………
……………………...…….
MAMA…………………………………………………………………………
………………………...
D. Profesia cursantului: …………………………………………………………….
E. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune, bune,
satisfăcătoare, nesatisfăcătoare
F. Apelativul cursantului :………………………………………………………
G. Climatul educativ:
a) relaţii intrafamiliale: favorabile, nefavorabile, organizate,
dezorganizate
b) influenţe extrafamiliale (vecini, prieteni, alte persoane, şi
anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil .NU
c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului :
Nu/ Da, şi anume :……………………..
d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. …...
………………………………………..
(numele, locul de desfăşurare)NU
…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………

II. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR:

1
Pentru a fi întocmită corect, se completează spaţiile punctate ori se
subliniază variantele adecvate.

175
1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt, mediu,
scăzut.
2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în
ciclul primar):
Limba şi literatura română: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Limbă modernă: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Matematică: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Educaţie civică: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Istorie şi geografie: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Discipline opţionale
a) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
b) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
c) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
d) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII:
A. Capacitatea de învăţare:
a) capacitatea de receptare: rapidă, medie, lentă
b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă, medie, lentă
c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă, medie, lentă
d) interesul pentru învăţare: pasionat, conştiincios, indiferent
B. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de:
a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale, calificative,
b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de
muncă plăcere, satisfacţie, orgoliu
4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV:
• respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi,
• înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor,
• participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului,
• se supune/nu se supune normelor grupului,
• acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului, îşi
• asumă/nu îşi asumă roluri, trece/nu trece de la un rol la altul,
• comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor
5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile:
întotdeauna, uneori (cele preferate, dacă se insistă)
6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil, greu
adaptabil, inadaptabil.

III. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI:

1)MOTRICITATE:
A. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune, bune, slabe
B. Ritmul mişcărilor: rapid, mediu, lent NU
2)CAPACITĂŢI COGNITIVE:
A) Percepţia:
a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună, bună, slabă

176
 b) spirit de observaţie: foarte bun, bun, slab
c) orientarea în spaţiu: foarte bună, bună, slabă
d) orientarea în timp: foarte bună, bună, slabă
B) Atenţia:
a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună, bună,
slabă), cu grupuri mici (foarte bună, bună, slabă), cu întreg colectivul
(foarte bună, bună, slabă)
b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori:
foarte bună, bună, slabă
c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună, bună,
slabă
C) Memoria:
a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă, medie, lentă
b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă, medie, scurtă
c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare, fidelă, cu dificultăţi
d) tipul predominant de memorare: senzorial, afectiv, cognitiv, acţional

D) Imaginaţia:
a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi
intelectuale, activităţi artistice, activităţi practice ;
b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale,
activităţi artistice, activităţi practice
E) Gândirea:
a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună, bună,
slabă), sinteza (foarte bună, bună, slabă), comparaţia (foarte bună,
bună, slabă), generalizarea (foarte bună, bună, slabă), clasificarea
(foarte bună, bună, slabă)
F) Limbajul:
a) volumul vocabularului: bogat, mediu, sărac
b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect, incorect), lexical (corect,
incorect), semantic(corect, incorect), gramatical (corect, incorect)
c) calitatea limbajului: coerent, incoerent, expresiv, inexpresiv
d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă, concisă /
redundantă, argumentată
G) Trăsături temperamentale:
a) mobilitate: rapidă, medie, lentă
b) stabilitatea conduitei: stabil, instabil, deschis, închis, comunicativ,
rezervat, sociabil, puţin sociabil, vesel, visător, interiorizat, mai mult
trist, hiperemotiv, excesiv de timid, emotiv, controlat, calm, uneori
nepăsător
c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv, lent/explosiv, reţinut/nestăpânit,
uneori brutal
d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică
e) altele, şi
anume…………………………………………………………………………
………………
H)Trăsături de caracter:
a) pozitive: sociabilitate, comunicativitate, spirit de prietenie, spirit
de colectiv, sinceritate, respect faţă de adult, politeţe, spirit de
ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguinţă, corectitudine,

177
 perseverenţă, independenţă, spirit de iniţiativă, disciplină,
modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj,
altele, şi anume……………………………………………………
b) negative: neglijenţă, dezordine, îngâmfare, lăudăroşenie, neîncredere
în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranţă, egoism, altele, şi
anume…………………………………………………………………...

IV. CONCLUZII:
1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII
CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU
GIMNAZIU………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………….
2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A
CURSANTULUI (măsuri, acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei)
…………………………………………………………………………………………………
……………………….
…………………………………………………………………………………………………
……………………….
…………………………………………………………………………………………………
……………………….

Cadru didactic……………………………………………………………….
(numele şi semnătura)
CLASA…………………………………….……………………………….
ŞCOALA…………………………………………………………………...
DATA………………………………..

178