ADS - Primar - Limba Romana - 2 - Profesor PDF

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“
Mihaela Bucinschi
LIMBA
ªI LITERATURA
ROMÂNÃ
Vorbim, scriem româneºte
Ghidul cadrului didactic
Nivelul II
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã
a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba engleza“
dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“
Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli
Foto copertã: © WYG International, 2005
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: Martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Limba ºi literatura românã - nivel II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Cum prezentaþi cursanþilor primele pagini ale Ghidului . . . . . . . . . . . . 10
Sugestii metodice pentru realizarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . 11
Tema 1 Cuvintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Tema 2 A, B, C, D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Tema 3 La televizor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Tema 4 Înþelepciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Tema 5 În excursie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Tema 6 Sã stãm de vorbã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Tema 7 Despre dialog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Tema 8 Cartea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Tema 9 Sporturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Tema 10 Bucureºti, capitala þãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Tema 11 Omul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Acum ºtiu! Înainte de examen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Probe de verificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare,
Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

ºansã - Învãþãmânt primar“!
Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor
fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar
de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau
coordoneazã clase de tip "a doua ºansã". În acelaºi timp, ele pot fi folosite
ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.
Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin:
• modularitate ºi flexibilitate în organizare;
• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului;
• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.
Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar
experimental 2005-2006.
În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,

secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi
transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã
Programul „A doua ºansã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre
pentru învãþãmântul momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:
primar“ în anul ºcolar • etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor,
2005-2006 va fi aplicat pe
semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi
baza O. M. nr. 5160 din
6.10.2005 în conformitate valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia,
cu urmãtoarele documente: captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de
• Metodologia privind interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii
organizarea procesului de provocatoare de cãtre cadrul didactic º.a.;
învãþãmânt în cadrul
Programului "A doua • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea
ºansã pentru învãþã- noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre
mântul primar"; cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente
• Planul cadru pentru metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar
programul „A doua ºansã
ºi specificului subiectului predat;
pentru învãþãmântul
primar“; • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea
• Programe ºcolare integrate conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale
prin care se realizeazã activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea
educaþia de bazã; ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.
• Materiale educaþionale
pentru elevi ºi cadre
didactice. Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare
detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/
nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni
utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii
esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.
4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel
de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât
transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi
mai transparentã.
Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument

prin care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o
oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de
abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã
ordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãrii
lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu
didactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþare
disponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.
Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi
individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã
disciplinei respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se
oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi
corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.
Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice,
dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative,
atât prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluare
construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare
pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.
Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru
derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie
lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile
pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.
Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi
individualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de care
dispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi de
particularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la
diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu
ajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în
comunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa
pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor
propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.
Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

învãþãmântul primar“ în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor
materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul
ºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþi
cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãm
sugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe adresa
secondchance@wyginternational.ro.
Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Cristiana Boca

Limba ºi literatura românã II
Prezentarea programei Cum se face pretestarea
Programa de limba românã pentru modulul II – Pretestarea trebuie pe de o parte sã urmãreascã
Vorbim, scriem româneºte urmãreºte în special în ce mãsurã elevii ating standardele de perfor-
alfabetizarea cursanþilor ºi dobândirea unor manþã de la sfârºitul modulului anterior, iar pe
achiziþii de bazã pentru o corectã exprimare de altã parte sã ofere posibilitatea de a descoperi
oralã ºi scrisã. disponibilitãþile fiecãrui elev.
Obiectivele cadru sunt identice cu cele din Pretestarea se poate realiza prin aplicarea unor
programa naþionalã destinatã învãþãmântului de scurte teste scrise, concepute eventual sub forma
masã la clasa a II-a, însã obiectivele de referinþã unor formulare sau chestionare, prin care elevii
au fost revizuite pentru a rãspunde specificului sã ofere informaþii esenþiale, punctuale despre
acestei forme de învãþãmânt: timpul redus de propria persoanã. (Vezi Ghidul cursantului
învãþare, vârsta cursanþilor ºi experienþa de viaþã – pagina 5 – O privire înapoi. Observaþie: Pentru
a acestora. dictare folosiþi propoziþii enunþiative care sã
Conþinuturile învãþãrii au fost reduse, în sensul conþinã substantive proprii ºi cuvinte cu grupurile
cã au fost pãstrate cele care asigurã o exprimare de litere. Evitaþi folosirea cuvintelor cu grupuri
oralã ºi scrisã corectã ºi au fost eliminate vocalice ºi aglomerãri de consoane!)
teoretizãrile excesive. Testãrile se vor face sub observaþia învãþãtorului,
Învãþãtorul trebuie sã adapteze programa particu- care, paralel cu strângerea unor date despre
laritãþilor grupului þintã ºi individuale ale elevilor, fiecare elev, va acorda sprijin, folosind formulãri
în sensul cã ritmul de parcurgere a conþinuturilor ca: „Te pot ajuta cu ceva?“, „Ar fi bine ca aici
ºi ordinea trebuie sã asigure atingerea obiecti- sã…“, „Apreciez felul în care…“, „Îmi place
velor de referinþã, chiar dacã acest lucru nu se cum…“ etc.
realizeazã în acelaºi timp de cãtre toþi elevii. Acest lucru va conferi confort cursanþilor, care nu
se vor simþi „sub lupã“ ºi în acelaºi timp îi va
permite învãþãtorului sã fie vãzut de aceºtia ca
un partener, o persoanã pe care se pot baza ºi
sã fie ulterior acceptat drept consilier.
Conþinuturi
Cartea (paginã, filã, copertã) Literele mari ºi mici ale alfabetului. Cuvântul
Alfabetul limbii române Literele K, Q, W, Y; Scrierea Sensul cuvintelor
(inclusiv K, Q, W, Y) cuvintelor ºi a propoziþiilor Sunetul ºi litera
Ordinea literelor în alfabet Respectarea spaþiului dintre cuvinte în Alfabetul limbii române
Citirea ºi pronunþarea cuvintelor scrierea (de tipar sau de mânã)
care conþin litera x Respectarea poziþiei datei, a titlului ºi
Citirea cuvintelor ºi a a alineatelor în spaþiul scrierii.
propoziþiilor scrise cu litere de Ortografie
tipar (ºi de mânã, dacã elevii Scrierea corectã a grupurilor mp, mb
cunosc literele de mânã) Scrierea corectã a cuvintelor care
Citirea textelor scurte (120 de conþin litera x
cuvinte) Scrierea cuvintelor care conþin â ºi î,
Textul nonliterar: cu caracter (fãrã cuvinte derivate din cele care au
informativ, reclama, anunþul etc litera iniþialã î)
Punctuaþia; semnele de punctuaþie:
punctul, semnul întrebãrii, semnul
exclamãrii, linia de dialog

Pentru pretestare se recomandã folosirea unor Activitãþi specifice
liste de verificare ºi inventariere (vezi exemplul
din programã, de la capitolul „Sugestii metodo- Interesul cursanþilor pentru studiul limbii române
logice“). se poate cultiva numai prin dezvãluirea
„secretelor“ acesteia în raport cu posibilitatea
aplicãrii ºi cu utilitatea cunoºtinþelor noi în viaþa
Cum se poate adapta modulul cotidianã, aºa încât învãþãtorul trebuie sã
gãseascã modalitãþi prin care sã-i ajute pe elevi
contextului grupei? sã înþeleagã scopurile unei sarcini anume,
În elaborarea programei s-a þinut seama de motivele pentru care au fost alese, cum ºi când
varietatea contextelor în care ea va fi aplicatã, pot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie sã
varietate datã de: vârsta ºi experienþa cursanþilor, utilizeze citirea, scrierea, vorbirea ºi ascultarea
particularitãþile individuale ale acestora, mediul ca instrumente care îi ajutã sã fie persoane
social ºi cultural din care provin, personalitatea eficiente în interacþiunile interpersonale.
ºi stilul didactic al învãþãtorilor. Conþinuturile Una dintre modalitãþile care pot fi folosite pentru
învãþãrii vizeazã formarea unor competenþe de adaptarea demersului educativ la particularitãþile
bazã prin învãþarea activã ºi personalizatã, ºi ele grupului este aceea de a organiza a blocurile de
trebuie adaptate grupului þintã. De exemplu, ore dupã aceeaºi structurã:
scrierea cu litere de mânã nu este conþinut
obligatoriu, întrucât obiectivele de referinþã 1. DISCUÞ
ÞII LIBERE
prevãzute de programã pot fi atinse chiar dacã
2. ACTIVIITATE DE PREDARE-ÎNVÃ
ÃÞARE
elevii nu au aceastã deprindere, dar ºtiu sã
citeascã ºi sã scrie folosind litere de tipar. 3. SINTEZA ZILEI
Acest lucru însã, nu exclude posibilitatea folosirii
de scrierii de mânã de cãtre elevii care au
aceastã deprindere. Important este ca ei sã poatã 1. DISCUÞ
ÞIILE LIBERE
comunica prin scris, indiferent de tipul de litere
este indicat sã aibã loc la începutul zilei de
folosit.
ºcoalã, sã dureze 15-20 de minute ºi sã poarte
În acelaºi mod, dacã textele literare nu sunt un titlu generic, ca de exemplu: „ªtiri“, „La
amintite în conþinuturile relevante ale învãþãrii, taifas“, „O nouã zi, un nou început“, care va fi
nu înseamnã cã studiul limbii române este pãstrat pe tot parcursul modulului.
restricþionat la textele cu caracter informativ.
Sub acest generic elevii se vor putea înscrie sã
Important este ca textele suport sã fie accesibile
prezinte colegilor evenimente din viaþa personalã,
ºi sã corespundã intereselor majoritãþii elevilor.
experienþe, gânduri, ºtiri pe care ei le considerã
Având în vedere faptul cã predarea limbii ºi lite- interesante ºi pe care doresc sã le împãrtãºeascã
raturii române se realizeazã integrat, învãþãtorul celorlalþi. În timp un elev prezintã aceste „ºtiri“,
îºi va planifica activitatea pe unitãþi de învãþare. ceilalþi ascultã, iar la sfârºit vor formula întrebãri,
Organizarea lecþiilor trebuie realizatã în blocuri îºi vor spune pãrerea sau vor face comentarii
de ore, care pot varia între 2-4 ore, în funcþie de legate de ºtirea ascultatã.
caracteristicile grupului de elevi ºi de felul în De exemplu: Un elev prezintã ºtirea: „Ieri am fost
care orarul a fost negociat cu elevii. Fiecarei la o petrecere la un prieten de-al meu. M-am
unitãþi de învãþare i se vor aloca 1 sau 2 blocuri distrat ºi am stat la el pânã târziu…“
de ore, în funcþie de complexitatea capacitãþilor
Cei care au urmãrit pot formula întrebãri pentru a
vizate.
solicita informaþii suplimentare: Câþi invitaþi au
Textele suport propuse în Ghidul cursantului fost la petrecere? Cu ce ocazia a dat prietenul
sunt orientative, ele putând fi înlocuite sau tãu petrecerea?
completate cu altele pe care cadrul didactic le
Crearea acestor momente este deosebit de
considerã potrivite interesului grupului þintã ºi
eficientã întrucât:
care permit realizarea obiectivelor programei.
• încurajeazã exprimarea liberã, împãrtãºirea
impresiilor ºi a sentimentelor;

• exerseazã deprinderile de a vorbi, de a Pagina cu titlul ªtii sã lucrezi corect?, oferã
asculta, de a rezolva probleme, de a-ºi însuºi posibilitatea unei evaluãri formale din partea
reguli de comunicare eficientã; învãþãtorului, dar ºi posibilitatea autoevaluãrii ºi
• creeazã o atmosferã pozitivã, prietenoasã; interevaluãrii. Rubrica Observaþii poate fi completatã
• dau ocazia participãrii individuale ºi în grup la de învãþãtor cu aspecte pozitive ºi de cãtre cursant
activitãþi; cu cele negative, pe care le poate descoperi singur
• oferã învãþãtorului posibilitatea de a corecta prin raportarea la o grilã, la rezultatele colegilor, la
greºelile de exprimare, pronunþie în contexte un model de rezolvare corectã sau în urma corectãrii
mai puþin formale; lucrãrii de cãtre învãþãtor.
• învãþãtorul poate evalua formativ capacitãþile Activitãþile propuse la rubrica Practic le oferã
de exprimare ºi receptare a mesajului oral. cursanþilor posibilitatea de aplicare ºi de transfer
a achiziþiilor. Pentru a realiza proiectele propuse
este necesar un timp mai lung de lucru, de aceea
2. ACTIVIITATEA DE PREDARE-ÎNVÃ
ÃÞARE-
învãþãtorul trebuie sã stabileascã împreunã cu
EVAALUA
ARE elevii care sunt etapele realizãrii acestuia, sã
Predarea–învãþarea va fi conceputã ca interac- fixeze termene pentru parcurgerea „paºilor“ în
þiune permanentã între cadrul didactic ºi clasa realizarea lui, precum ºi criteriile de evaluare ale
de elevi, între acesta ºi grupe de elevi, dar ºi acestora. Orice proiect realizat, individual sau în
între el ºi elev ca individualitate. Cadrul didactic grup, trebuie prezentat întregii clase ºi supus
va adapta conþinuturile programei, le va putea discuþiilor. Trebuie încurajat efortul cursanþilor!
regrupa altfel decât în manual, va putea înlocui,
omite, adãuga materiale suport.
Experienþa de viaþã a cursantilor este o resursã 3. SINTEZA ZILEI
importantã de învãþare. De aceea, în prima etapã Acestui moment trebuie sã i se acorde 10-15
a fiecãrei unitãþi de învãþare, se vor actualiza minute la sfârºitul unui bloc de ore. Este
achiziþiile pe care le deþin elevii, etapã care se momentul în care elevii fac reflecþii asupra
regãseºte în manual cu subtitlurile: Pentru propriei activitãþi, îºi exprimã pãrerea asupra
început…, Citeºte aici!, Foloseºte-þi cunoºtinþele! felului în care a decurs ziua de ºcoalã.
Sarcinile propuse pot fi rezolvate individual, pe Învãþãtorul poate face, de asemenea, observaþii
grupe sau frontal. Învãþãtorul va formula ºi alte generale despre felul în care au fost atinse
sarcini prin care sã abordeze diferenþiat elevii în obiectivele pe care ºi le-a propus.
funcþie de nivelul capacitãþilor pe care le deþin. Tot acum se pot face însemnãri scurte într-un jurnal
Învãþarea noilor conþinuturi se face prin descoperire, al clasei. Pot avea caracter umoristic, pot conþine
pornind de la particular la general. Astfel informaþia cuvinte-cheie sau pot conþine un rezumat al zilei.
(rubrica Reþine!) va fi asimilatã conºtient ºi va fi
aplicatã pe fondul înþelegerii nu al memorãrii
mecanice. Aceste conþinutuiri vor fi reluate în spiralã EVA
ALUA
AREA FINALÃ (E
EXAMINAREA)
cu scopul exersãrii ºi integrãrii într-un sistem. Cursanþii vor fi anunþaþi de la începutul
Exerciþiile propuse în manual la rubrica Exerseazã! modulului perioada în care va avea loc sesiunea
urmãresc fixarea ºi consolidarea unor mecanisme de examinare. Evaluarea finalã va fi realizatã de
necesare în exprimarea oralã ºi scrisã, iar cursan- cãtre învãþãtori ºi va consta în aplicarea de teste
þii trebuie sã devinã conºtienþi de faptul cã concepute în funcþie de standardele de
acestea reprezintã un antrenament indispensabil performanþã prezentate în programã (Vezi
oricãrei învãþãri ºi în fixarea oricãrei deprinderi. exemplele de la sfârºitul Ghidului cursantului).
Evaluarea trebuie sã fie continuã, motivantã ºi Alãturi de aceste teste va exista ºi portofoliul
trebuie sã sprijine cursantul în înþelegerea elevului, care va prezenta evoluþia cursantului pe
faptului cã este responsabil de propria formare. parcursul modulului.
Evaluarea urmãreºte pe de o parte mãsurarea ºi În funcþie de progresul ºcolar al cursantului ºi de
aprecierea cunoºtinþelor, dar mai ales felul în care rezultatele testelor se va stabili dacã acesta a
cursantul opereazã cu acestea în situaþii concrete. absolvit modulul curent.

Cum le prezentaþi cursanþilor primele
i pagini ale Ghidului
Cum poþi folosi manualul?

Cuvânt înainte Cuprins Alege o temã din cuprins. Urmãreºte cum a fost prezentatã aceasta pe
cele patru pagini. Discutã cu un coleg despre felul în care sunt organi-
zate paginile. Observã prin ce se aseamãnã ºi prin ce se deosebesc.
Activitãþi prin care îþi expri-
Dragul meu prieten, Cum poþi folosi manualul 4 mi pãrerea sau faci legãtura
Draga mea prietenã, Fiecare temã are un titlu ºi se desfãºoarã în douã pãrþi. Fiecare parte
între ceea ce ºtii ºi ceea ce cuprinde douã pagini ce au diferite cerinþe care îþi sunt adresate
Secretele limbii române 5 vei învãþa
Felicitãri pentru decizia de a urma cursurile
modulului Voorbim, scriem româneºte. Tema 1 Informaþiile pe
Cuvintele 6 care trebuie sã le
Ce vei face ºi la ce îþi va folosi? reþii. Exerciþii în care
Tema 2 Text de citit ºi studiat foloseºti infor-
Vei parcurge paginã cu paginã acest material A,B,C,D... 10
ºi vei descoperi cã scrisul ºi cititul nu sunt deloc
maþiile noi.
Partea I
plictisitoare. Vei descoperi cã citind poþi afla Tema 3
lucruri interesante de care ai nevoie sau pe care
le-ai putea folosi vreodatã în situaþii la care nu
La televizor 14 La televizor 3
partea 1
Exerseazã!
1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã:
– Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã!
Re]ine!
În vorbire putem formula cu u-

– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã? ºurinþã întrebãri, ne putem expri-
– În ce oraº locuieºti? ma mirarea, bucuria, nemulþumi-
Pentru început…
te-ai aºteptat. Tema 4 Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe care
le-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.
– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã! rea folosindu-ne de schimbãri ale
vocii, de intonaþie.
În scris intonaþia este redatã cu aju-
Te vei simþi mult mai bine ºtiind cã atunci Înþelepciune 18 Exerciþii care te
torul semnelor de punctuaþie.
• Punctul (.)
aratã în scris cã prin enunþul
formulat se tramite o infor-
când ai nevoie de o informaþie o poþi afla sin- vor ajuta sã

maþie.
• Semnul întrebãrii (?)
se foloseºte în scris la sfârºitul
gur. Vei afla lucruri care te intereseazã despre Cite[te aici! enunþurilor care exprimã în-
înþelegi textul
trebãri, prin care se cer infor-
Tema 5 Alegerea unui televizor

maþii.
• Semnul exclamãrii (!)
care poþi discuta cu cei din jurul tãu. În excursie 22

se foloseºte pentru a exprima
citit
Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu! un salut, un îndemn, o mirare,
El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nu o poruncã, o rugãminte, un
petreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi- sfat etc.
Vei învãþã cum sã te adresezi ºi cum sã fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.
Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþi
la întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-
2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime :
– un salut;
– o strigare;
– o poruncã;
– un îndemn.
nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþi
asculþi, cum sã porþi o discuþie utilã ºi plãcutã instala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale.
Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vã 3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile :
Tema 6 puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã

convinã preþul.
– Pot veni peste o jumãtatate de orã.
– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.
De prin lume
adunate
cu cei din jurul tãu. Spor la cumpãrãturi! – Nu-þi pot rãspunde.
Sã stãm de vorbã 26
___________
Vocabular • Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarul
4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-
seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. ªtiai cã…
Vei ºti sã foloseºti cuvintele ºi sã-þi transmiþi pentru a afla sensul lor.
Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintre
Paginã pe care o
• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ?
aparat electrocasnic – aparat e- propoziþiile formulate. Prima televiziune nu a avut
• Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ?
lectric folosit în gospodãrie (fier • De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ? sunet ºi imaginea era alb-negru,
ideile în scris. de cãlcat, aspirator, maºinã de

spãlat º.a.)
Descoper\!
5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite.
• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine
fãrã alte culori? Primul televizor
s-a vândut în Statele Unite in
Tema 7 vei pãstra pen-

diagonalã – distanþa de la un colþ • Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou 1938. Din 1960 s-au introdus:
la altul al ecranului televizorului. • Cu cine vei veni mâine televiziunea color ºi a aparut tele-
defecþiune- stricãciune • Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct. • În oraº se construieºte o ºosea nouã viziunea prin cablu care permite
• Spre searã a încetat ploaia accesul pe mai multe canale tv.
Cum vei reuºi?

Despre dialog 30
• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.
• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.
tru portofoliu.
Ai nevoie de un caiet, un pix, dar mai ales de Rezolvând 14 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar Limba [i literatura român\ II 15 Conþine sarcini
RÃBDARE, VOINÞÃ, ÎNCREDERE . Tema 8 sarcinile vei practice pe care
Dacã se va întâmpla ca orele sã þi se parã plic- Cartea 34 descoperi le vei rezolva
Partea II
tisitoare nu uita cã : lucruri noi. individual sau
• Rãbdarea este amarã, dar dã roade dulci. Tema 9
Sporturi 38 La televizor 3 ªtii sã lucrezi corect?
1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:
împreunã cu alþi
• Nu te feri niciodatã sã întrebi, cãci nimeni partea 2 • dai o informaþie despre starea vremii;
___________________________________________________
• ceri o informaþie de la farmacie; colegi.
Pentru început… ___________________________________________________ Aminteºte-þi!
nu s-a nãscut învãþat. Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi în
dreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.
• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;
___________________________________________________
• Numai întrebând poþi afla ce-þi doreºti Tema 10 Cite[te aici!

• dai un sfat unui coleg.
___________________________________________________
Ce sunt semnele de punctuaþie?
Când se folosesc: punctul, sem-
nul întrebãrii, semnul exclamãrii?
b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.
Bucureºti, capitala þãrii 42 Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!

Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.
Astãzi la ora 17:000 în cadrul emisiunii Furia naturii programul
ªtiinþã ºi Mister va prezenta un film documentar despre catastrofe
2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:
• Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni
• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme
naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuie • Ce mare ai crescut
În cât timp? instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortit
sã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii.
De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nu
• Ce medicament îmi recomandaþi
• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni
Modulul Voorbim, scriem româneºte îþi propune Tema 11 De prin lume

adunate
poate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile de
climã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregi
ºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.
3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor
de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:
• Cât ......................................................................................................... ?
Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru este
parcurgerea a 12 paºi pe durata a 17 sãptãmâni. Omul 46 însã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii! • Cât ......................................................................................................... !
Practic
Aici se fac
ªtiai cã… • Cât ......................................................................................................... .
Cele mai multe victime ale unui

Foloseºte-þi cunoºtinþele!
tsunami s-au înregistrat la 26 Realizaþi la nivelul clasei o listã
• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-te
aprecieri asupra
decembrie 2004? Seria de valuri de întrebãri (un chestionar) pentru
s-a datorat unui cutremur puter- de dicþionar. a afla care sunt preferinþele TV ale
Rezultatul tãu:
Acum ºtiu 50
nic, ce a avut loc pe fundul ocea- • Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul care persoanelor din comunitatea în ca-
nului. Valul a ucis peste 150 000 prezintã filmul. re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:
• Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-
☺ felului în care ai
de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiº • posturile TV preferate
alte 5 milioane. ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelor • emisiunile vizionate
Înþelepciune, de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

Vrei s\ câ[tigi un televizor?
• cele mai urmãrite ºtiri
• orele de difuzare
rezolvat sarcinile
Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [i Mister
• prezentatori vedetã etc .
Formulaþi întrebãrile stabilite
sfaturi, curioz-
Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:
Înainte de examen 51 Numele [i prenumele

La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia naturii? Succes!
Observaþii
unor persoane cunoscute (cel
puþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.
propuse.
Adresa Cu ajutorul învãþãtorului/în-
R\spunsul la întrebare vãþãtoarei grupaþi informaþiile
itãþi adunate Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.
• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.

obþinute pentru a afla care sunt
preferinþele majoritãþii persoane-
Aprecierile pot
lor chestionate.
Probe de verificare 52
Foloseºte informaþiile din articol.
pentru tine • Completeazã formularul din talon.
16 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar Limba [i literatura român\ II 17 fi fãcute de tine,
colegii tãi sau
învãþãtor.
Limba [i literatura român\ II 3 4 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
PAGINA 3 PAGINA 4
• Spuneþi-le cursanþilor care este numele • Cereþi-le cursanþilor sã deschidã manualul la
modulului ºi precizaþi-le durata acestuia. întâmplare. Formaþi douã grupe: una din cursanþii
• Prezentaþi-le la ce le va folosi parcurgerea care au deschis manualul la paginile corespunzã-
modulului. toare primelor pãrþi ale unitãþii de învãþare ºi alta
• Solicitaþi-i sã citeascã rubrica Cum vei reuºi? formatã din aceia care au deschis la partea a
ºi exprimaþi-vã convingerea cã toþi vor reuºi sã doua. Dirijaþi-i pentru a observa cã în fiecare grup
parcurgã modulul. paginile au aceeaºi structurã. Spuneþi-le cã
• Prezentaþi-le materialele de care vor avea manualul este structurat pe unitãþi de învãþare,
nevoie în fiecare zi (caiet dictando, pix). fiecare dintre acestea având douã pãrþi.
• Spuneþi-le cã veþi folosi ºi alte materiale, • Prezentaþi-le pe etape felul în care învaþã, folo-
dar cã acestea vor fi alese împreunã la sind ceea ce ºtiu, descoperã, exerseazã, pentru ca
timpul potrivit (ziare, reviste, cãrþi, apoi sã fie evaluaþi. Se va atrage atenþia cursan-
ilustraþii etc). þilor cã ultima paginã a fiecãrei unitãþi de învãþare
• Prezentaþi-le conþinuturile concomitent cu este parte din portofoliul lor (arãtaþi-le ce este un
rãsfoirea manualului. portofoliu) ºi cã acesta este important în evalua-
rea rezultatelor obþinute de ei.
• Stabiliþi împreunã orarul ºi organizarea unei
zile în care vor avea aceastã disciplinã:
1. Discuþii libere
2. Activitate de predare-învãþare
3. Sinteza zilei
• Solicitaþi-i sã completeze în tabel ce ºtiu ºi ce
aºteaptã de la acest curs.
Sugestii metodice pentru realizarea
unitãþilor de învãþare*
____________
* Puteþi personaliza acest Ghid prin adãugarea altor sugestii de
activitãþi în spaþiile libere, destinate observaþiilor dumneavoastrã.

1
partea 1
Cuvintele
Prezentarea unitãþii
NUM
•
MÃR DE ORE:
partea întâi: 3 ore
Cuvintele 1
partea 1
• partea a doua: 2–3 ore Pentru început…

Aºezaþi-vã în cerc. Unul dintre voi îºi spune numele. Cel din dreapta repetã numele celui care s-a prezen-
• evaluare: 1 orã tat ºi apoi îºi spune ºi el numele. Continuaþi pânã la ultimul cursant.
• prezentarea proiectelor: 1 orã

Cite[te aici!
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE: Prima orã
Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea /

• Cuvântul. Sensul cuvintelor învãþãtorul se numeºte ............................................................. .
În clasã suntem ................. elevi.
• Sunet. Literã. Silabã Toþi dorim ca orele sã fie amuzante, interesante ºi ................ .
___________
• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea.

• Câte cuvinte are primul enunþ al textului ?
MATERIALE NECESARE: • Câte cuvinte din text sunt scrise cu literã mare? De ce aceste cu-
vinte sunt scrise astfel?
• cartoane pentru cãrþi de vizitã; • Scrie cuvintele din textul mesajului care conþin douã litere a.
......................................................................................................................
• markere; Descoper\!
• litere, silabe de alfabetar (pentru activitãþi Re]ine! • Priveºte imaginile de mai jos. Incercuieºte îmaginea care nu se po-
de recuperare). triveºte cu celelalte. Motiveazã alegerea.
• Scrie în careu cuvintele corespunzãtoare imaginilor. Descoperã pe
Orice cuvânt are un în]eles, un banda coloratã ultimul cuvânt din mesaj.
sens.
1. 3.
Cuvintele se pronun]\ cu ajutorul
sunetelor [i se scriu cu cel al 2.
1.
literelor. 3.
4.
Prin schimbarea unui sunet sau 5.
a unei litere din cuvânt sensul a-
cestuia se poate schimba. 2. 4. 5.
Sunetul sau grupul de sunete din • Observã ce se întâmplã dacã într-un cuvânt se schimbã o literã.
cuvinte care se pronun]\ printr-o
singur\ deschidere a gurii for- gumã guºã lalea lulea
meaz\ o silab\. carte parte caiet caier
pix fix
6 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
Sugestii metodologice
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE
Fiþi atenþi!
B) ORIENTAREA
• Desfãºuraþi activitatea de spargere a gheþii, în
• În ce mãsurã cursanþii cunosc literele,
care fiecare spune numele colegului din
felul în care elevii citesc (pe litere, pe
dreapta ºi pe al sãu. Cereþi-le apoi sã-ºi scrie
silabe, pe cuvinte), ce litere folosesc în
ecusoane cu numele. Amintiþi-le cã scrierea
scriere (de mânã sau de tipar)
numelor se face cu literã mare.
• Solicitaþi-i sã citeascã textul lacunar, în gând,
ºi sã rezolve independent prima cerinþã. • Se exerseazã deprinderile de delimitare a
Oferiþi-le sprijin celor care au nevoi. Observaþi cuvintelor în enunþuri, a silabelor în cuvinte ºi
din umbrã greºelile cursanþilor ºi corectaþi-le. a silabelor în sunete. Explicaþi-le cã aceste
• Citiþi textul obþinut „în lanþ“. exerciþii sunt folositoare în scrierea corectã a
• Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura: cuvintelor ºi a enunþurilor.
Formaþi grupe de 3–5 cursanþi. Cereþi-le sã scrie • Folosiþi metode interactive!
etichete pentru diferite obiecte din clasã. Dupã Exemplu: în perechi unul va spune propo-ziþia,
aceastã activitate cursanþii se interevalueazã iar celãlalt o va transforma schimbând numai
ordinea cuvintelor în propoziþii.
C) ACHIZIÞII
• Se rezolvã exerciþiile de la rubrica Descoperã!
ºi se face legãtura cu informaþia nouã: sensul
cuvintelor, sunet, literã, silabã.

Exerseazã!
1. Scrie în casetele alãturate cuvintelor numãrul de silabe corespunzã-
tor fiecãruia.
omenie soare partener
bucuros ploi ºcoli
colaborare prietenã bibliotecã
2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep:

carte, avion, cercel, muzeu, drum, crocodil, mireasã, arici,
deget, cântã, dragoste, ajutor, dinte, minune, director, amintire.
Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate pe

primul rând al tabelulului.
a c d m
3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte ca

înþeles cu celelalte. Motiveazã alegerea.
• cãciulã, ºapcã, batic, palton

• stilou, avion, creion, pix
• lingurã, arc, furculiþã, cuþit
• copac, ceaþã, tunet, ploaie
4. Formeazã cât mai multe cuvinte pe care le poþi scrie numai cu aju-
torul literelor: m, s, r, e, c, r, a. De prin lume
5. Continuã ºirul cuvintelor de mai jos cu încã 10 cuvinte, dupã urmã- adunate
toarea regulã: urmãtorul cuvânt începe cu ultima literã din cuvân-
tul scris înainte.
colegi, indian, n…….........…...., …….........…...., …….........…...., ªtiai cã …
…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…....,
…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., Cea mai lungã lecþie din lume a
6. Delimiteazã cuvintele în scrierile de mai jos. Copiazã propoziþiile în avut loc în Polonia, între 4 ºi 10
caiet. Scrie câte cuvinte are fiecare propoziþie. iunie 2004? Lecþia a durat 66 de
ore. La aceastã lecþie au partici-
• Meseriaestebrãþarãdeaur. pat 27 de copii.
• Oameniisuntegali.
• Omulcâttrãieºteînvaþã.
Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.
Limba [i literatura român\ II 7
Fiþi atenþi!
• Pronunþia articulatã a cuvintelor, auzul

fonematic, acordurile gramaticale,
corespondenþa sunet–literã;
• Notaþi greºelile tipice, introduceþi
exerciþii pentru corectarea lor.
Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura:

• dictãri de cuvinte în perechi;
• copieri/transcrieri de cuvinte cu frecvenþã mare
în exprimare;
• exemple de despãrþire în silabe în vederea
scrierii corecte;
• exemple de completare de silabe ºi de litere;
• jocuri – Fazan, Spânzurãtoarea.

1
partea 2
Cuvintele
D. TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Corespunde în mare mãsurã paginii 3, stânga.
Cunoºtinþele ºi deprinderile sunt exersate într-un
context nou. Textul propus este amuzant. Oferiþi-le
Cuvintele 1
partea 2
cursanþilor posibilitatea de a comenta pe margi- Pentru început…

Scrieþi fiecare pe o foaie de hârtie pe care sã o daþi din mânã în mânã câte un cuvânt care sã exprime
nea mesajului, lãsaþi-i sã povesteascã ºi ei lucruri starea pe care o aveþi în acest moment.
amuzante. Sarcinile propuse la Foloseºte-þi Cite[te aici!

cunoºtinþele! presupun în mare parte activitate La o secþie de poliþie este adusã o femeie care a trecut pe roºu.
frontalã, însã ele se pot particulariza, sarcinile Poliþistul de serviciu începe interogatoriul :
– Numele?
– Camelia D.
fiind distribuite în funcþie de nivelul individual al – Vârsta?
– 28 de ani.
achiziþiilor. – Ocupaþia?
– Învãþãtoare.
Poliþistul se ridicã de la masã, zâmbeºte fericit ºi îi spune :
– Minunat! Am aºteptat aceastã ocazie o viaþã întreagã. Acum vã
aºezaþi pe scaunul acesta ºi scrieþi de cinci mii de ori:
Dacã semaforul este roºu, trecerea este interzisã!
Nu uitaþi! Vocabular
interogatoriu – întrebãri care se
pun unei persoane vinovate sau • Care ar fi putut fi numele de familie al învãþãtoarei?
presupuse a fi vinovate • De ce se afla învãþãtoarea la poliþie ?
• trataþi individual cursanþii în funcþie •
•
Ce pedeapsã i-a dat poliþistul ?
Cum pedepseºte legea pietonii care traverseazã pe culoarea roºie a
semaforului?
de dificultãþile de recunoaºterea ºi de • Spune douã reguli de traversare corectã.
• Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre personajele textului.
scriere a literelor; • Scrie ºi tu o datã enunþul pe care trebuia sã-l scrie învãþãtoarea.
De prin lume Scrie alãturi de enunþ numãrul de cuvinte al acestuia.
• oferiþi sarcini diferenþiate care sã adunate
• Calculeazã câte cuvinte avea de scris doamna învãþãtoare. (Poþi fo-
losi un calculator.)
urmãreascã recuperarea, astfel încât •
•
Desparte în silabe fiecare cuvânt din al doilea enunþ al textului.
Scrie din text :
ªtiai cã … – 3 cuvinte formate din trei silabe;
pânã la încheierea unitãþii de învãþare – 3 cuvinte care se terminã cu litera e.
Primul semafor a fost inventat de • Transformã cuvintele date astfel încât sã arate mai multe obiecte:
toþi elevii sã cunoascã literele; francezul Claude Chappe în anul semafor masã
1792? Culorile aveau aceeaºi sem- poliþist scaun
• dacã formaþii grupe de nivel (cursanþii nificaþie. Primele semafoare s-au
folosit în anul 1914 în America?
învãþãtoare femei
care au mici dificultãþi la scrierea ºi

recunoaºterea literelor, la scrierea ºi 8 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
citirea cuvintelor, la scrierea enun-

þurilor), folosiþi-le pe o duratã scurtã a
lecþiei!
• creaþi situaþii în care cursanþii sã înveþe
prin cooperare, în grupuri mixte ca nivel
de achiziþii;

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA
Cursanþii vor rezolva sarcinile de la ªtii sã lucrezi
ªtii sã lucrezi corect?
corect? direct pe manual.
1. Scrie cuvinte corespunzãtoare a cinci dintre produsele din oferta de
mai jos.
Veþi face corecturile sau veþi discuta pe marginea
Aminteºte-þi! testelor cu fiecare cursant în parte, astfel încât
acesta sã conºtientizeze care îi sunt greºelile.
Ce este cuvântul?
2. Obþine cuvinte noi înlocuind doar una dintre literele cuvintelor:

Ce este sunetul?
Ce este silaba?
Cereþi-le sã citeascã acele cuvinte care au fost
var, joc, sare
Exemplu: tort ºort port
Cum se poate schimba sensul unui
cuvânt?
scrise greºit. Formulaþi apoi întrebãri de genul:
var –
joc –
Cum ar fi trebuit sã scrii? Care este greseala ta?
sare –
Þi-o poþi corecta singur? Care a fost problema pe
3. Completeazã enunþurile urmãtoare folosind cuvinte potrivite :
care ai întâmpinat-o?
Exemplu: Cãciula este pentru cap, cum este mãnuºa pentru mânã.
• Mânzul este pentru iapã, aºa cum iedul este pentru ..................... .
• Ochii sunt pentru vedere, aºa cum urechile sunt pentru ............. .
Cereþi-le sã facã o corespondenþã între rezultatul
• Mistria este pentru zidar, aºa cum foarfeca este pentru .............. . obþinut ºi aºteptãrile sale.
4. Continuã ºirurile de cuvinte cu încã trei cuvinte potrivite. Practic
• lalea, zambilã, …………...…, …………..……, …….….…… ;
☺
• vioarã, pian, ………...….….., …….…….……, …….….…… ;
• România, Germania, ..….….., …….…….……, …….….…… . Calculeazã costul obiectelor
care îþi trebuie la ºcoalã!
Scrie o listã cu obiectele care îºi
Rezultatul tãu: trebuie la ºcoalã. În dreptul fiecã-
ruia scrie preþul. Folosind un cal-
☺
culator adunã preþurile pentru a
afla costul total.
Nu mai pierde timpul cãu- Faceþi scurte observaþii ºi recomandãri adresate

tând!
Pentru sertarele în care pãstrezi
lucruri diferite fã un inventar ºi
elevului. În funcþie de rezultatele obþinute,
Observaþii
scrie etichete cu numele obiecte-
lor. Lipeºte etichetele pe sertare.
stabiliþi împreunã cu elevul un program de
recuperare sau de dezvoltare.
Componentã a evaluãrii va fi ºi tema de la
rubrica Practic.

Atenþie!
• Nu puneþi cursantul în situaþii neplã-

cute! Un adult nu se simte confortabil
când i se fac observaþii de faþã cu alte
persoane.
Precizaþi-le cursanþilor cã pânã la urmãtoare

întâlnire trebuie sã prezinte tema.
Spuneþi-le cã aþi aprecia dacã:
• ar realiza tema singuri;
• lista corespunde realitãþii;
• lista va fi scrisã corect ºi îngrijit;
• preþurile vor fi cele reale;
• calculele vor fi corect rezolvate.
Expuneþi lucrãrile cursanþilor. Cereþi-le sã-ºi

citeascã fiecare lista.
Împreunã cu elevii aflaþi, de exemplu, care a fost
cel mai cheltuitor, care a fost cel mai
ieftin/scump produs etc.

2
partea 1
A, B, C, D…
NUM
•
MÃR DE ORE:
A, B, C, D... 2
partea 1
• partea a doua : 3-4ore Pentru început…

• Scrie cinci cuvinte care îþi vin în minte. Observã ce litere s-au folosi cel mai des în scrierea lor.
• evaluare: 1 orã Comparã rezultatele obþinute cu cele ale colegilor sau colegelor.
• Încercuieºte literele pe care le-ai întâlnit foarte rar în scrierea cuvintelor în limba românã.
• activitate proiect: 1 orã W, o, L, y, e, q, k, s, I, u, i
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE:
• alfabetul limbii romãne
• litere rar folosite în limba românã
Wiesanna
Kinder
kiwi Milka
bonaqua
MATERIALE NECESARE:
• etichete sau ambalajele unor produse ale cãror
denumiri conþin literele K, q, W, y; Descoper\!
• markere; • Despre ce este vorba în anunþ ?
• Cum se numeºte magazinul nou deschis ?
• dicþionare explicative ale limbii române Vocabular • Unde se aflã ?
• Spune numele produselor cu preþ redus.
(3-4 bucãþi); week-end – ultimele douã zile
• Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:
week-end ºi a rata.
• cãrþi de telefon. ale sãptãmânii
a rata – a pierde
• Subliniazã cuvintele care conþin literele k, K, q, Q, w, W, y, Y
• Spune cuvinte care folosesc în scrierea lor literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE C) ACHIZIÞII
B) ORIENTARE Folosindu-vã de textul propus discutaþi despre
• Activitãþile de la rubrica Pentru început... conþinutul ºi structura unui anunþ:
urmãresc sã le atragã atenþia cursanþilor cã • cine face anunþul;
literele k, q, w ºi y sunt litere rar folosite în • cui se adreseazã acesta;
scrierea cuvintelor din limba românã. • ce informaþii oferã.
• Solicitaþi-le cursanþilor sã citeascã textul Activitãþi pe care le puteþi organiza:
propus. Oferiþi-le ajutor în citirea cuvintelor • Solicitaþi-le cursanþilor sã dea exemple de alte
scrise cu literele k, q, w ºi y. Insistaþi pe anunþuri. Cereþi-le sã specifice unde le-au
pronunþarea corectã a cuvintelor care conþin întâlnit, la ce se refereau, cui se adresau.
aceste litere. • Formaþi grupe de trei – cinci cursanþi.
Propuneþi-le sã compunã diferite anunþuri:
oferte de serviciu, cereri de serviciu, anunþuri
Fiþi atenþi! de vânzãri sau cumpãrãri etc.
Pentru însuºirea literelor k, q, w ºi y folosiþi
Atrageþi atenþia elevilor cã aceste litere se cuvinte uzuale. Faceþi conexiuni cu folosirea
citesc diferit în funcþie de cuvânt. acestora în simbolurile mãrimilor fizice : kilogram,
kilometru, chintal, watt, yard .
Pentru scrierea noile litere solicitaþi-le cursanþilor
sã identifice elementele grafice componente.
• Prezentaþi-le cursanþilor ordinea literelor în
alfabet. Cereþi-le sã citeascã rubrica Reþine!

Exerseazã! Re]ine!
1. Scrie câte un rând cu fiecare dintre literele : k, K, q, Q, w, W, y, Y.
a) Toate literele care se folosesc
2. Citeºte enunþurile de mai jos : în scrierea cuvintelor unei limbi
• Pânã la primãria oraºului sunt doi kilometri. formeazã alfabetul unei limbi.
• Vecinul are doi porci york de peste o sutã de kilograme. Alfabetul limbii romãne este ur-
• New-York este un mare oraº al Americii. mãtorul :
• Uniforma militarilor este kaki. a, A, ã, Ã, â, Â, b, B, c, C, d, D, e,
• Kiwi este un fruct cu gust acriºor. E, f, F, g, G, h, H, i, I, î, Î, j, J, k,
• În camerã am un bec de 100 de waþi. K, l, L, m, M, n, N, o, O, p, P, q,
• La Tokyio sunt multe ºcoli de karate. Q, r, R, s, S, º, ª, t, T, þ, Þ, u, U, v,
V, w, W, x, X, y, Y, z, Z.
b) Literele k, K, q, Q, w, W, y, Y
se folosesc rar în scrierea cuvin-
telor din limba românã. Aceste
cuvinte provin în cea mai mare
parte din alte limbi. De aceea
literele k, K, q, Q, w, W, y, Y se
Lecþie de karate citesc diferit de la un cuvânt la
altul.
Cere învãþãtorului explicaþii despre sensul cuvintelor necunoscute. Dintre cele mai folosite cuvinte
Transcrie din enunþuri numai cuvintele care conþin literele: k, K, q, sunt: kilogram, kilometru, kiwi,
Q, w, W, y, Y. spray.
3. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:

kilogram, kilometru, kiwi, spray , kaki.
4. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia propoziþiile scrise.
5. Transcrie ºi apoi rezolvã problema . Poþi folosi calculatorul.

Distanþa de la Bucureºti la Piteºti este de 110 kilometri. De la Piteºti
De prin lume
la Râmnicu Vâlcea sunt 76 de kilometri. adunate
Câþi kilometri sunt de la Bucureºti la Râmnicu Vâlcea ?
6. Decupeazã din ziare ºi reviste cuvinte care conþin literele k, K, q, ªtiai cã….
Q, w, W, y, Y. Lipeºte aceste cuvinte pe o planºã ºi expune-o în clasã.
În scrierea în limba japonezã se
folosesc în jur de 2000 de semne?
Pentru a citi un ziar este necesarã
cunoaºterea unui numãr de minim
1000 de semne. Restul pot fi „ghi-
cite” din mesajul pe care îl trans-
mite textul.
Yacht ancorat în port
Atenþie!
Scrierea acestor litere de mânã se va face

doar de cãtre cursanþii care folosesc acest tip
de scriere.
Alte activitãþi:
• Împãrþiþi elevii în 3-4 grupe. Fiecare grupã va
avea sarcina de a realiza o planºã cu un alfabet
în care fiecare literã este personalizatã. Sub
fiecare literã vor scrie cuvinte care o conþin,
aceasta fiind marcatã deosebit de celelalte.
Afiºaþi în clasã lucrãrile cursanþilor.
Nu uitaþi!
Desfãºuraþi activitãþi de recuperare cu acei

cursanþi care au lacune în identificare literelor.

2
partea 2
A, B, C, D…
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Folosind pretextul de la rubrica Pentru început...,
cursanþii sunt motivaþi sã utilizeze dicþionare
explicative ale limbii române. În acelaºi timp
A, B, C, D... 2
partea 2
este ancoratã informaþia ce va fi prezentatã în Pentru început…

Uneºte cuvintele cu imaginile corespunzãtoare. Discutaþi despre utilitatea obiectelor ilustrate.
textul de la Citeºte aici!
satelit
Întregul demers conduce cãtre conºtientizarea de

microscop
cãtre cursanþi a importanþei cunoaºterii ordinii
literelor în alfabet, precum ºi a utilitãþii blender
fax
dicþionarului.
computer
Prin simularea unor situaþii reale, se vor identifica
Cite[te aici!
ºi alte contexte în care este necesarã cunoaºterea Dicþionarul
ordinii literelor în alfabet. În viaþa de zi cu zi se întâmplã sã întâlnim cuvinte al cãror sens

nu îl cunoaºtem. Este firesc sã fie aºa, pentru cã limba românã este
Exemplu: Gãsirea unui numãr de telefon, com- foarte bogatã în cuvinte.

De aceea s-au inventat dicþionarele. Acestea cuprind cuvinte ºi
explicaþia lor.
pletarea unei agende telefonice, intrarea la un Cuvintele sunt aºezate într-o anumitã ordine în dicþionare pentru
ca acestea sã se putea folosi cu uºurinþã.
examen, completarea cataloagelor. ªtii care este aceasta?
• Ce cuprinde un dicþionar?
De prin lume • De ce avem nevoie de dicþionare?
• Scrie toate literele alfabetului în ordinea corectã . Încercuieºte-le pe
adunate acelea care nu s-au folosit în scrierea textului de mai sus.
• Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Studiaþi un dicþionar. (Pe care îl veþi primi
de la învãþãtor/învãþãtoare.) Observaþi ordinea în care sunt aºezate
ªtiai cã … cuvintele pentru a putea rãspunde la întrebarea formulatã în mesaj.
• Scrie literele vecine din alfabet.
În limba arabã scrierea ºi citirea _ d _ _ r _ _ h _ _ î _
se fac de la dreapta spre stânga? _ u _ _ þ _ _ f _ _ v _
• Scrie literele alfabetului :
• de la a la g • de la m la v
• de la j la r • de la s la z

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Sarcinile propuse la testul de evaluare urmãresc
1. Scrie în ordine literele alfabetului :
cunoaºterea ordinii literelor în alfabet ºi aplicarea
• de la ã la d;
......................................................................................................................
acestora în situaþii concrete (ordonarea unor
• de la l la r;
...................................................................................................................... Aminteºte-þi! nume de persoane, obþinerea unor propoziþii prin
2. În cartea de telefon numele persoanelor sunt scrise în ordine alfa- ordonare alfabeticã a cuvintelor care le compun
beticã. Scrie numele persoanelor în ordinea în care ar apãrea în Care sunt literele alfabetul limbii
cartea de telefon:
Barbu Ion, Profir Elena, Andreescu Mihail,
române ?
Care este ordinea literelor în alfa-
ºi obþinerea de cuvinte prin ordonarea alfabeticã
Rusu Paul, Vasilescu Dana, Kovacs Ana, Ilie Dan,
Dumitrache Georgeta, Grigore Alin, Lazãr Floarea.
bet?
a literelor componente).
3. Completeazã propoziþiile alegând cuvinte din parantezã, astfel
încât cuvintele din fiecare enunþ sã fie scrise ordine alfabeticã.
Rezolvarea sarcinilor testului se va face indepen-
( Andrei, dungat, Anei, porumb, ºoferul, Danielei, câmpul)
dent de cãtre fiecare cursant. Vã propunem ca
• Costumul ............................ este modern.
• ........................................ conduce grijuliu. acest test sã fie supus dupã rezolvare
• Agricultorii cultivã ................................... .
autocorectãrii ºi autoevaluarii dupã modelul de
4. Aºazã literele din fiecare ºir în ordine alfabeticã pentru a obþine
cuvinte.
• c, a, e • o, d, a, i • s, a, d, e Practic
rezolvare corectã dat de dumneavoastrã.
• j, b, e • p, d, o • r, a, u, ,c
În urma rezultatelor obþinute de elevi, organizaþi
Noteazã pe o foaie 15 cuvinte pe
care le auzi la radio sau la televizor
ºi al cãror înþeles nu îl cunoºti.
activitãþi de recuperare ºi dezvoltare:
Rezultatul tãu:
Împreunã cu ceilalþi colegi faceþi Activitãþi de recuperare propuse:
☺
o listã comunã de cuvinte necu-
noscute. • Pronunþarea în lanþ a sunetelor alfabetului de
Explicaþi cuvintele cu sprijinul
învãþãtorului / învãþãtoarei ºi al
cãtre cursanþii care nu au atins obiectivele
dicþionarului. Aºezaþi-le apoi în
ordine alfabeticã ºi realizaþi un
propuse;
dicþionar al clasei.
Observaþii • Ordonarea literelor în alfabet, folosind
Reþine explicaþiile cuvintelor de
pe lista ta. alfabetul mobil;
• Copierea din dicþionar a câte unui cuvânt
reprezentativ pentru fiecare literã a alfabetului.
Activitãþi de dezvoltare:
• Identificarea sensului unor cuvinte date
folosind dicþionare;
• Compunerea pentru secþiuni din alfabet a
Exemplu: unor careuri care conþin cuvinte cu litere
iniþiale din secvenþa datã.
Activitatea Practic se va realiza în clasã. Forma
de organizare o veþi stabili în funcþie de
E particularitãþile colectivului. Alegeþi un dintre
variantele:
F
• Fiecare cursant aflã ºi noteazã sensul
G cuvintelor necunoscute folosind dicþionarul;
• Faceþi o listã comunã de cuvinte necunoscute.
H
Formaþi grupe de elevi ºi distribuiþi cuvintele
I dupã literele iniþiale ale acestora;
• Realizaþi dicþionarul. Solicitaþi elevii care au
deprindere de a folosi calculatorul sã
tehnoredacteze acest dicþionar.
Atenþie!
Observaþi felul în care cursanþii folosesc dicþio-

narele. Notaþi observaþii în fiºe de verificare.

3
partea 1
La televizor
NR. ORE ALOCATE:
• partea întâi: 4 ore
La televizor 3
partea 1
• partea a doua: 2 ore Pentru început…

Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe care
• evaluare: 1 orã le-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.
• activitate proiect: 2 ore
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE:
• desprinderea conþinuturilor esenþiale dintr-un
text citit; Cite[te aici!
• folosirea cuvintelor necunoscute în contexte noi; Alegerea unui televizor
Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!

• semnele de punctuaþie: punctul, semnul El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nu
petreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi-
întrebãrii, semnul exclamãrii. fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.
Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþi
la întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-
nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþi
MATERIALE NECESARE: instala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale.
Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vã
puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã
• pagini de ziare vechi; convinã preþul.
Spor la cumpãrãturi!
• coli albe. ___________
Vocabular • Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarul
pentru a afla sensul lor.
• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ?
aparat electrocasnic – aparat e-
• Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ?
lectric folosit în gospodãrie (fier • De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ?
de cãlcat, aspirator, maºinã de
spãlat º.a.)
diagonalã – distanþa de la un colþ Descoper\!
la altul al ecranului televizorului.
defecþiune – stricãciune • Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct.
• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.
• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE explicate la vocabular, exerciþii de înlocuire a
unor cuvinte cu altele cu înþeles asemãnãtor,
B) ORIENTARE determinarea sensului altor cuvinte necunoscute
• Folosind ilustraþiile de la rubrica Pentru folosind dicþionarul explicativ).
început... solicitaþi-le cursanþilor sã formuleze
Verificaþi apoi în ce mãsurã a fost înþeles
propoziþii enunþiative pe marginea acestora.
conþinutul textului, formulând întrebãri.
• Cursanþii vor formula apoi propoziþii interogative
potrivite cerinþei din ghidul elevului.
C) ACHIZIÞII
Atenþie! • Dupã citirea în gând a textului de cãtre cursanþi,
citiþi model textul, punând accent pe intona-
rea corectã a acestora.
Cereþi-le cursanþilor sã sesizeze diferenþa de
• Solicitaþi-le cursanþilor sã citeascã în gând
intonare a propoziþiilor enunþiative ºi a celor
textul ºi sã încercuiascã semnele de
interogative.
punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor.
• Explicaþi-le cã semnele de punctuaþie sunt
cele care înlocuiesc în scris intonaþia din
Cursanþii vor citi apoi textul propus ºi vor avea ca vorbire. Daþi-le un exemplu care sã ilustreze
sarcinã sã identifice cuvintele al cãror sens nu îl faptul cã intonaþia diferitã a aceluiaºi enunþ
cunosc. schimbã sensul mesajului transmis.
Propuneþi exerciþii care sã urmãreascã (Exemplu: Adrian este colegul cel nou. /
îmbogãþirea vocabularului (exerciþii de formulare Adrian este colegul cel nou! / Adrian este
de propoziþii în care sã foloseascã cuvintele colegul cel nou?)

Exerseazã! Re]ine!
1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã:
– Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã! În vorbire putem formula cu u-
– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã? ºurinþã întrebãri, ne putem expri-
– În ce oraº locuieºti? ma mirarea, bucuria, nemulþumi-
– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã! rea folosindu-ne de schimbãri ale
vocii, de intonaþie.
În scris intonaþia este redatã cu aju-

torul semnelor de punctuaþie.
• Punctul (.)
aratã în scris cã prin enunþul
formulat se transmite o infor-
maþie.
• Semnul întrebãrii (?)
se foloseºte în scris la sfârºitul
enunþurilor care exprimã în-
trebãri, prin care se cer infor-
maþii.
• Semnul exclamãrii (!)
se foloseºte pentru a exprima
un salut, un îndemn, o mirare,
o poruncã, o rugãminte, un
sfat etc.
2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime :
– un salut; – o poruncã;
– o strigare; – un îndemn.
3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile :

– Pot veni peste o jumãtatate de orã. De prin lume
– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.
– Nu-þi pot rãspunde. adunate
4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-
seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. ªtiai cã…
Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintre
propoziþiile formulate. Prima televiziune nu a avut
sunet ºi imaginea era alb-negru,
5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite. fãrã alte culori? Primul televizor
• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine s-a vândut în Statele Unite in
• Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou 1938. Din 1960 s-au introdus:
• Cu cine vei veni mâine televiziunea color ºi a apãrut tele-
• În oraº se construieºte o ºosea nouã viziunea prin cablu care permite
• Spre searã a încetat ploaia accesul pe mai multe canale tv.
• Cursanþii vor citi apoi rubrica Reþine! Însoþiþi

citirea cu explicaþii suplimentare ºi cu
exemplificãri.
• Citiþi-le propoziþii enunþiative, exclamative ºi
interogative. Cursanþii vor avea sarcina de a
specifica semnele de punctuaþie pe care le-ar
folosi în scriere apelând la diferite coduri.
De exemplu: Când aud o propoziþie la sfârºitul
cãreia se foloseºte punctul sã batã din palme
o datã, la semnul întrebãrii sã pocneascã din
degete, la semnul exclamãrii sã batã de douã
ori din palme.
• Pentru consolidare, se vor rezolva exerciþiile
de la Exerseazã!

3
partea 2
La televizor
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Solicitaþi-le cât mai multor cursanþi sã prezinte
care este serialul preferat. Cereþi-le sã prezinte
câteva informaþii esenþiale din serialul urmãrit.
La televizor 3
partea 2
Pentru cei care întâmpinã greutãþi în rezolvarea Pentru început…

Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi în
acestei sarcini formulaþi întrebãri de sprijin. dreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.
Faceþi legãtura cu conþinutul textului ce Cite[te aici!

urmeazã a fi citit declanºând o discuþie despre Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!
Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.
vreme ºi felul în care aceasta influenþeazã viaþa Astãzi la ora 17:000 în cadrul emisiunii Furia naturii programul
ªtiinþã ºi Mister va prezenta un film documentar despre catastrofe
oamenilor. naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuie

instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortit
sã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii.
Cursanþii vor citi apoi textul. Lãmuriþi cuvintele De prin lume

De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nu
poate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile de
climã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregi
necunoscute ºi orientaþi activitatea cãtre adunate ºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.
Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru este
înþelegerea conþinutului textului citit. ªtiai cã…
însã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!
Cereþi-le elevilor sã formuleze în scris întrebãri pe Cele mai multe victime ale unui
tsunami s-au înregistrat la 26
• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-te
marginea textului. Amintiþi-le cum se folosesc decembrie 2004? Seria de valuri
s-a datorat unui cutremur puter- de dicþionar.
nic, ce a avut loc pe fundul ocea- • Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul care
semnele de punctuaþie. nului. Valul a ucis peste 150 000 prezintã filmul.
de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiº • Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-
La completarea talonului din ghidul elevului alte 5 milioane. ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelor
de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.
verificaþi dacã aceºtia folosesc corect scrierea cu Vrei s\ câ[tigi un televizor?

Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [i Mister
Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:
majusculã ºi dacã informaþia solicitatã este La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia naturii? Succes!
Numele [i prenumele
Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura: Adresa

R\spunsul la întrebare
Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.
• Formaþi grupe de elevi. Distribuiþi-le articole
• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.
din ziare ºi reviste legate de catastrofe Foloseºte informaþiile din articol.
• Completeazã talonul pentru concurs.
naturale. Cereþi fiecãrei grupe sã desprindã
informaþiile esenþiale ºi sã le prezinte 16 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
celorlalþi cursanþi.
• Formaþi trei grupe de elevi. Din ziare sau
reviste vechi fiecare grup va avea sarcina de
a identifica enunþuri la sfârºitul cãrora s-a
folosit punctul, semnul exclamãrii, respectiv
semnul întrebãrii. Enunþurile vor fi decupate
ºi lipite pe câte o foaie albã. Grupele vor
schimba între ele foile ºi vor citi pe rând
enunþurile identificate de colegii lor.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Sarcinile propuse în testul de evaluare urmãresc
1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:
sã verifice în ce mãsurã cursanþii ºtiu sã aplice
• dai o informaþie despre starea vremii;
___________________________________________________
regulile de folosire a semnelor de punctuaþie.
• ceri o informaþie de la farmacie;
___________________________________________________
• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;
Aminteºte-þi! Aplicaþi textele. Când le corectaþi, organizaþi o
___________________________________________________
• dai un sfat unui coleg. Ce sunt semnele de punctuaþie?
activitate frontalã, în care fiecare cursant va citi
___________________________________________________ Când se folosesc: punctul, sem-
nul întrebãrii, semnul exclamãrii? felul în care a rezolvat sarcinile testului. Aceºtia
b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.
se vor autocorecta în funcþie de observaþiile
2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:
• Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni
• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme
dumneavoastrã ºi de cele ale colegilor.
• Ce mare ai crescut
• Ce medicament îmi recomandaþi Activitatea propusã la rubrica Practic se va
• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni
3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor

rezolva pe durata a douã ore din blocuri diferite,
de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:
• Cât ......................................................................................................... ?
întrucât necesitã colectarea de cãtre cursanþi a
• Cât ......................................................................................................... !
• Cât ......................................................................................................... . Practic
unor date.
Realizaþi la nivelul clasei o listã
În prima orã ajutaþi cursanþii sã realizeze un set
de întrebãri (un chestionar) pentru
a afla care sunt preferinþele TV ale
de întrebãri care sã fie cuprinse în chestionarul
Rezultatul tãu: persoanelor din comunitatea în ca-
re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la: ce urmeazã a fi aplicat. Întrebãrile trebuie sã fie
☺
• posturile TV preferate
• emisiunile vizionate clare ºi punctuale.
• cele mai urmãrite ºtiri
• orele de difuzare
• prezentatori etc . (Exemplu:
Formulaþi întrebãrile stabilite
unor persoane cunoscute (cel • Care sunt orele la care vã uitaþi la televizor?
puþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.
Observaþii Cu ajutorul învãþãtorului/în- • Care este canalul TV la care vã uitaþi cel mai
vãþãtoarei grupaþi informaþiile
obþinute pentru a afla care sunt
preferinþele majoritãþii persoane-
des?
lor chestionate.
• Care este prezenatorul/prezentatoarea de ºtiri
preferat/preferatã?)
Limba [i literatura român\ II 17 Rugaþi cursanþii care au disponibilitãþi în
utilizarea computerului sã tehnoredacteze
chestioanarele. Multiplicaþi-le ºi daþi fiecãrui
cursant câte trei exemplare. Cereþi-le sã aplice
chestionarul la trei persoane ºi sã noteze
rãspunsurile.
Dupã ce datele au fost colectate de cãtre cursanþi,
interpretaþi împreunã cu aceºtia rezulatele ºi
stabiliþi care sunt: cele mai urmãrite canale TV,
prezenatorul/prezentatoarea preferatã etc.
Verificaþi felul în care au completat
chestioanarele. Discutaþi cu fiecare greºelile de
scriere identificate.

4
partea 1
Înþelepciune
NUM
•
MÃR ORE ALOCAT:
Înþelepciune... 4
partea 1

Discutaþi despre înþelesul proverbului: Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere!
• evaluare: 1 orã
• activitate proiect: 1 orã Cite[te aici!
Doi cãlãtori
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE: dupã Alexandru Mitru
Se povesteºte cã odatã mergeau pe drum doi cãlãtori. Unul bã-

• titlul ºi autorul unui text; trân - învãþãtorul celuilalt, celãlalt un flãcãu în toatã legea. Bãtrânul
se chinuia sã-l înveþe pe cel tânãr cum sã se poarte în viaþã cu cin-
ste, dreptate ºi vrednicie.
• formularea de rãspunsuri la întrebãri; Mergând ei aºa, se trezesc cã le apare în cale un urs. Flãcãul,
înspãimântat, fuge ºi, folosindu-ºi sprinteneala, se caþãrã într-un
• scrierea cuvintelor care conþin grupurile: ce, ci, copac. Bãtrânul, ce sã facã? De fugit nu putea, iar de cãþãrat în
copac, nici atât. Rãmas singur la îndemâna fiarei se aruncã la
ge, gi ,che, chi, ghe, ghi. pãmânt ºi se preface mort. Ursul se apropie, îl miroase. Îl crede
mort. ªi cum ursul nu se atinge de mortãciuni pleacã mai departe.
Dupã ce primejdia trece, flãcãul coboarã din copac ºi-l întreabã
pe bãtrân ce i-a spus ursul la ureche. Bãtrânul i-a rãspuns cã ursul
MATERIALE NECESARE: i-a zis sã nu mai plece vreodatã la drum cu oameni care de fricã te
pãrãsesc la cea dintâi primejdie.
Descoper\!
• Povestiri cu tâlc, de Alexandru Mitru; 1. Rãspunde la întrebãri:
• Fabule; 1. Subliniazã cuvintele din text
• Cine erau cei doi cãlãtori?
• Ce a fãcut fiecare când a venit ursul?
care conþin grupurile de litere: ce,
• De ce ursul nu l-a atacat pe bãtrân?
• Culegeri de proverbe ºi zicãtori; ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Desparte cuvintele subliniate în
2. Explicã rãspunsul pe care bãtrânul l-a dat feciorului.
• cartoane cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, silabe. Observã prin câte sunete
sunt redate grupurile de litere
3. Marcheazã cu X proverbul care se potriveºte textului. Motiveazã
amintite.
che, chi, ghe, ghi. alegerea.
Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine!
2. Stabileºte numãrul de litere ºi
Vorba dulce mult aduce.
de sunete pentru fiecare cuvânt
Prietenul la nevoie se cunoaºte.
subliniat.
4. Stabileºte înþelesul pe care îl are cuvântul trezeºte în fiecare din
enunþuri:
• În fiecare dimineaþã se trezeºte la ora ºapte.
• Când sã plece se trezeºte la uºã cu vecinul sãu.
• La începutul primãverii ursul se trezeºte din amorþealã.
• Cântecul acesta îmi trezeºte amintiri.
A) DISCUÞ
B) ORIENTAREA Introduceþi grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe, ghi, folosindu-vã de textul suport. Dupã
Pentru a face legãtura cu titlul unitãþii ºi conþinutul rezolvarea exerciþiilor propuse în Ghidul
textelor suport ce urmeazã a fi utilizate, dirijaþi o cursantului, formulaþi sarcini suplimentare.
discuþie în legãturã cu proverbul: Cine nu are
Exemplu: Distribuiþi-le cursanþilor cartoane pe
bãtrâni sã-ºi cumpere!
care sunt scrise grupurile de litere.
Solicitaþi-le cursanþilor sã dea exemple din viaþa lor Dumneavoastrã veþi spune un ºir de cuvinte care
în care au observat veridicitatea acestui proverb. conþin grupuri de litere. Cursanþii vor avea
Se citeºte apoi textul suport. Discutaþi despre sarcina de a sesiza grupul de litere corespunzãtor
text, formulând întrebãri ca: fiecãrui cuvânt ºi de a arãta cartonul cu grupul
• Cine este autorul acestui text? de litere corespunzãtor.
• Care este titlul? Se citesc apoi informaþiile de la rubrica Reþine!
• Unde este scris titlul textului? Dar numele Oferiþi-le cursanþilor ºi alte exemple în care cu-
autorului? vintele scriu cu mai multe litere decât sunetele
• Ce alt titlu s-ar potrivi? pronunþate.
Cursanþii vor rãspunde oral la întrebãrile
formulate în ghidul cursantului. Ca sarcinã
independentã vor avea de rãspuns în scris la câte
o întrebare la alegere. Verificaþi dacã rãspunsurile
sunt corecte din punctul de vedere al formei ºi al
conþinutului.

Exerseazã! Re]ine!
1. Scrie în dreptul fiecãrui cuvânt numãrul de silabe, sunete ºi litere.
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi,
concert – genunchi – ochelari – ghimpe – che, chi, ghe, ghi se redau fie-
unchi – ginere – cizmã – îngheþ – care printr-un singur sunet.
Cuvintele care conþin aceste
2. Transformã cuvintele din parantezã astfel încât sã denumeascã mai grupuri de litere pot avea mai
multe obiecte: multe litere decât sunete.
copac – regi – Exemplu: ceartã - se scrie cu 6 litere,

ghiveci – luncã – se pronunþã 5 sunete (grupul ce este
pereche – fag – redat printr-un singur sunet).
3. Identificã în careu cel puþin ºase cuvinte care sã conþinã unul dintre
grupurile de litere ce, ci, che, chi. Scrie-le în caiet.
C U C I C C
U R E C H E
C E R C E P
H C U H N A
I H R I A C
P I I N R E
De prin lume
4. Scrie câte douã cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile de litere:
ce, ci, ce gi, ge, chi, ghe, ghi. adunate
5. Completeazã enunþurile folosind cuvântul potrivit: celeilalte, cele-
lalte, celorlalþi, celãlalt, cealaltã, celuilalt. În mod normal, urºii nu atacã
oamenii, dar îºi apãrã puii ºi
• În colþul camere se afla biblioteca. hrana. Încercaþi sã nu luaþi nicio-
• Pe drum s-a întâlnit cu ......................... rude. datã prin surprindere un urs!
• Bicicletele ......................... concurenþi erau noi. Faceþi zgomot, vorbiþi tare sau
• I-am cumpãrat bilet la ......................... tren. folosiþi clopoþei pentru a vã sem-
• ......................... zi a fost mai cãlduroasã. nala prezenþa. Dacã în timp ce vã
• Am împrumutat cartea ......................... coleg plimbaþi vã întâlniþi cu un urs,
respectaþi spaþiul animalului ºi
rãmâneþi la o distanþã mare de el.
În nici un caz sã nu o luaþi la fugã!
În mod normal, ursul se ridicã pe
labele din spate dacã este surprins
sau alarmat. Este un animal peri-
culos, care nu se teme de om.
Exerciþiile 1 ºi 2 de la Exerseazã! se vor rezolva

frontal. Solicitaþi în special elevii care întâmpinã
probleme de scriere.
Celelalte exerciþii vor fi rezolvate independent de
cãtre fiecare cursant. Oferiþi-le sprijin celor care
au nevoie.
În situaþia în care observaþi cã sunt cursanþi care
confundã grupurile, propuneþi exerciþii suplimen-
tare de recuperare.
Exemplu:
1) Transformaþi cuvintele dupã model:
torc - toarce - torci fug - fuge - fugi
trec - culeg -
aduc - merg -
duc - strâng -
2) Dictãri de cuvinte cu grupurile de litere.

4
partea 2
Înþelepciune
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
La începutul orei aºezaþi cursanþii în semicerc.
Pe rând, fiecare va avea sarcina de a spune câte
un proverb. Cei care nu ºtiu nici unul vor avea
Înþelepciune... 4
partea 2
sarcina de a repeta ultimul proverb auzit. Pentru început…

Spuneþi pe rând câte un proverb cunoscut.
Pa baza textului Musca la arat, dirijaþi activitatea
Cite[te aici!
de rezolvare a exerciþiilor propuse la Foloseºte-þi
Musca la arat
cunoºtinþele! de Alexandru Donici
De la arat un plug Ei musca îi rãspunde

Cereþi-le cât mai multor cursanþi sã citeascã textul. Vocabular Venea încet spre casã
ªi, la un bou pe jug
C-un aer supãrat.
Au nu pricepi ce facem?
Insistaþi pe citirea expresivã ºi pe respectarea O muscã s-aºezasã.
Iar ei, spre-ntâmpinare,
Nu vezi cã noi ne-ntoarcem
Din câmp, de la arat?
deºartã – nefolositoare, zadar-
pauzelor logice în timpul citirii textului. nicã, fãrã rost
O altã muscã-n zbor
Îi face o-ntrebare:
Spre lauda deºartã
Mulþi zic: noi am lucrat,
– De unde, dragã, sorã ? Când ei lucreazã-n faptã
Puteþi formula cerinþe suplimentare, diferite ca – ªi mai întrebi de unde! Ca musca la arat.
grad de dificultate, ca de exemplu: Foloseºte-þi cunoºtinþele!

• Citiþi/Transcrieþi enunþurile în care este redat 1. Scrie forma corectã a cuvintelor:
De prin lume se aºezasã –
rãspunsul muºtei care se întorcea de la arat; adunate
sor –
au nu pricepi –
• Transcrieþi enunþurile care exprimã întrebãri; 2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text.
În zicãtorile româneºti musca • Boul se întorcea ........................... de la ........................... .
• Memoraþi poezia; este uneori amintitã. Se întâmplã • Musca stãtea pe ........................... boului.
sã auzim expresii ca: • Pe drum se întâlneºte cu ........................... .
• Transcrieþi poezia. Te bagi ca musca-n lapte!
Te simþi cu musca pe cãciulã!
• Îi spune acesteia cu ........................... cã se întoarce de la arat.
Nu toate muºtele fac miere! 3. Scrie în caiet ultimele patru rânduri ale textului. Discutaþi în clasã
Dupã citirea rubricii De prin lume adunate, despre înþelesul acestora.
solicitaþi-le cursanþii sã explice sensul expresiilor 4. Ai vãzut pe cineva purtându-se ca musca despre care se povesteºte
în text? Dacã da, prezintã colegilor aceastã întâmplare.
date ºi apoi sã formuleze enunþuri cu acestea.
5. Identificã în text cuvinte care conþin grupul de litere ce.
Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Testele de evaluare vor fi rezolvate independent
1. Citeºte cu atenþie cuvintele din fiecare ºir. Ordoneazã-le pentru a
de cãtre fiecare cursant.
obþine proverbe:
• lauda, de sine, a bine, nu, miroase; Exerciþiile 1, 2, 3 ºi 5 vor fi autocorectate de
• e, prostia, bunã, sorã, cu fudulia
• carte, parte are, are,cine . Aminteºte-þi! cãtre cursanþi pe baza unui model dat. Exerciþiul
2. Completeazã proverbele de mai jos folosind cuvintele potrivite din
parantezã. Cum se pronunþã grupurile de
4 va fi corectat de dumneavoastrã.
• Cine se scoalã de dimineaþã .......... ajunge. ( la serviciu, departe, acolo) litere: ce, ci, ge, gi, che, chi ?
• Cine sapã .............. altuia, cade singur în ea. (câmpul, grãdina, groapa)
• Pomul se cunoaºte dupã roade, iar omul dupã ............ . (nume,
În urma constatãrilor, completaþi rubrica Observaþii
fapte, chip).
cu aspectele pozitive ale rezultatelor ºi faceþi oral
3. Completeazã spaþiile libere cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe sau ghi. recomandãri pentru corectarea greºelilor fiecã-
deoare___ deoa___ un___ in___ner
___p ___readã un___e ___mpe ruia.
4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:
margine, genunchi, ceainic. Înainte de realizarea activitãþii de proiect,
5. Taie cuvântul scris greºit. recomandaþi-le cursanþilor o bibliografie, în care
• Pe cer/ger au apãrut stele.
• Doresc sã vã ghem/chem în vizitã.
• Iarna este cel mai rece/rege anotimp.
Practic sã fie incluse culegeri de proverbe ºi zicãtori,
• Cina/China va fi la ora 19.
• El este un unchi/unghi din partea mamei. Realizaþi la nivelul clasei o co-
fabule, povestiri cu tâlc.
lecþie de proverbe.
Rezultatul tãu: Pe o coalã de carton scrieþi-le Pentru a le trezi curiozitatea, le puteþi citi câte
pe acelea pe care le-aþi citit în
acest capitol. un text sau un fragment din cãrþile recomandate.
☺
Aflaþi din cãrþi sau de la cu-
noscuþi ºi alte proverbe ºi com-
pletaþi planºa. Fiecare dintre voi Realizaþi planºa cu proverbe în clasã. Insistaþi
trebuie sã scrie cel puþin trei pro-
verbe. asupra aspectului estetic al acesteia. Discutaþi
despre înþelesul proverbelor scrise.
Observaþii
În timpul acestei activitãþi monitorizaþi modul în
care fiecare cursant ºi-a rezolvat sarcina
individualã, precum ºi felul în care îºi asumã
responsabilitãþi în activitãþile de grup.
Propuneþi-le cursanþilor ca aceastã planºã sã fie
completatã ºi pe parcursul orelor care vor urma.

5
partea 1
În excursie
NR. ORE ALOCATE:
În excursie 5
partea 1

Pe rând, completaþi enunþul :
• evaluare: 1 orã Aº merge în excursie .................................. .
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE: Veeºti bune
Alexandru, vãrul meu, a venit la mine exact înainte de a pleca

• organizarea în paginã a textului; la ºcoalã.
Era extraordinar de fericit. Mã invita într-o excursie la munte.
• scrierea ºi pronunþarea cuvintelor care conþin Mi-a explicat cã a luat examenul pentru permisul de conducere ºi
cã doreºte sã fiu alãturi de el când va merge la acest drum mai lung.
Am acceptat invitaþia ºi am fixat împreunã ziua în care vom pleca.
litera x.
Vocabular Descoper\!
MATERIALE NECESARE: a accepta – a fi de acord, a primi
• Observã cum a fost aºezat textul precizând :
– poziþia titlului;
• vederi cu imagini din Munþii Bucegi; am fixat – (aici) am stabilit, am
hotãrât
– aºezarea rândurilor textului faþã de marginea din stânga a casetei;
– ce legãturã existã între rândurile scrise mai departe de marginea
• reclame din ziare ºi reviste. casetei ºi momentele importante prezentate în text.
• Observã cum au fost aliniate la stânga rândurile textului. Ce legãturã

existã între rândurile scrise mai înspre dreapta ºi momentele impor-
tante prezentate în text ?
• Subliniazã în textul mesajului cuvintele care conþin litera x.
• Pronunþã cuvintele subliniate pe silabe.
• Formuleazã oral enunþuri în care cuvântul fixat sã aibã alt înþeles

decât cel din text.
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE
Atenþie!
B) ORIENTARE
Aºezaþi în semicerc, cursanþii vor completa oral, apoi • în timp ce cursanþii citesc cu voce tare,
în scris, pe tablã enunþul: „Aº merge în excursie...“ urmãriþi pronunþarea corectã a cuvintelor
Puteþi sã le cereþi apoi cursanþilor sã grupeze care conþin litera x.
enunþurile obþinute dupã ceea ce exprimã • exerciþiul de citire selectivã urmãreºte
cuvintele adãugate: identificarea momentelor prezentate în text
Aº merge în excursie (locul) ºi reprezintã un punct de plecare pentru
Aº merge în excursie (cu cine) observarea scrierii cu alineat.
Aº merge în excursie (când) etc.
Folosind imaginea alãturatã textului, cereþi-le cursan-
þilor sã formuleze propoziþii potrivite acesteia.
C) ACHIZIÞII
Textul suport propus este uºor, nu ridicã
probleme în ceea ce priveºte înþelegerea Rezolvând frontal exerciþiile de la Descoperã! elevii
mesajului scris, întrucât obiectivele propuse se vor identifica regulile de aºezare în paginã a unui
referã la organizarea textului scris ºi la scrierea ºi text: aºezarea titlului, scrierea textului în raport cu
pronunþarea cuvintelor cu x. titlul, folosirea alineatelor. Aceste observaþii vor fi
sintetizate prin citirea informaþiilor de la Reþine!
Cu toate acestea exerciþiile propuse oferã
posibilitatea exersãrii deprinderilor de exprimare De asemenea, concomitent cu observarea aºezãrii
oralã liberã ºi a celor de receptare a mesajului textului în paginã, accentul se va pune ºi pe
unui text scris. identificarea cuvintelor care conþin litera x.

Exerciþiile propuse la Exerseazã! urmãresc fixarea
noilor cunoºtinþe.
Exerseazã! Re]ine!
Alte activitãþi pe care le puteþi propune:
1. Transcrie textul Veºti bune respectând aºezarea titlului ºi scrierea
cu alineat. Titlul textului se scrie la mijlocul
rândului.
• dictãri de fragmente de text care sã presupunã
2. Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text
care conþin litera x.
Între titlu ºi text se lasã spaþiu
liber.
aplicarea cunoºtinþelor legate de: scrierea cu
Enunþurile care încep o idee sau
3. Citeºte cuvintele pe silabe ºi apoi în întregime. Pronunþã corect! un moment nou se scriu mai spre alineat, folosirea semnului întrebãrii ºi a
sa-xo-fon e-xa-men ex-plo-zi-e interiorul rândului, altfel spus,
xi-lo-fon e-xer-sat ex-po-zi-þi-e cu alineat. semnului exclamãrii, scrierea cuvintelor cu x;
ma-xi-mum ta-xa-tor ex-tem-po-ral Litera x se citeºte cs sau gz.
4. Scrie în dreptul cuvintelor cs sau gz dupã sunetele ce corespund

• copierea unor cuvinte;
literei x.
toxic – exemplu – examen –
• crearea unor careuri care sã conþinã cuvinte
exact – text – pix –
box – fixator – box – scrise cu x etc.
5. Descoperã în coloana alãturatã cuvintele care lipsesc. Scrie-le în
spaþiile punctate.
• Calculatoare ........................ la cele mai mici preþuri!

executãm
claxonaþi
Atenþie!
• Nu cumpãra produse ................................................ !
fix
• Cu ................... noastre ajungeþi mereu la ............... !
excepþionale
• Nu ............................................................ în localitate!
expirate
• ............................ zugrãveli de cea mai bunã calitate!
taxi
Le puteþi prezenta elevilor câteva excepþii de
6. Dã exemplu de trei cuvinte care conþin x. Formuleazã în scris
propoziþii cu acestea. Dicteazã apoi propoziþiile unui coleg.
scriere a grupului cs: rucsac, micsandrã,
Verificaþi-vã lucrãrile cu ajutorul învãþãtorului.
De prin lume cocs etc.
_________________
___________________________________________________ adunate
___________________________________________________
___________________________________________________
ªtiai cã …
_________________
___________________________________________________ Pentru a te înscrie la examenul
___________________________________________________ de obþinere a permisului de con-
___________________________________________________ ducãtor auto trebuie sã ai cel
puþin 18 ani, sã termini cursurile
_________________ primare ºi sã urmezi cursurile
___________________________________________________ unei ºcoli de ºoferi?
___________________________________________________
___________________________________________________
Puteþi propune ºi exerciþii de despãrþire în silabe

în scris a acestor cuvinte, cu scopul de a observa
cã aceastã literã redã în scris grupuri de douã
sunete: cs ºi gz.

5
partea 2
În excursie
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Cereþi-le cât mai multor cursanþi sã-ºi exprime
pãrerea despre forma pe care o au Babele ºi
Sfinxul. Arãtaþi-le ºi alte ilustraþii din Munþii
În excursie 5
partea 2
Bucegi. Dacã sunt cursanþi care au vizitat Munþii Pentru început…

1. Spune ce vezi în imaginea alãturatã.
Bucegi, rugaþi-i sã le prezinte colegilor impresii Întoarce manualul cu scrisul invers ºi priveºte din nou. Ce observi?
2. Cu ce poþi asemãna stâncile din imaginile de pe paginã?
legate de locurile vizitate. Propuneþi-le sã faceþi
împreunã o excursie. Cite[te aici!
Babele din Bucegi
Faceþi legãturã cu conþinutul textului ce urmeazã Dacã mergi în excursie în Bucegi nu uita trebuie sã vezi Sfinxul ºi
a fi citit. Cursanþii vor citi apoi în gând textul. Babele. Pentru aceste stânci cioplite de vânturi ºi ploi existã câte o le-
gendã. Fiecare încearcã sã explice formele ciudate ale acestor pietre.
Despre Babe se povesteºte cã sunt Dochia ºi oile ei transformate
Pentru lãmurirea sensului cuvintelor pe care le în stane de piatrã.

Dochia era o fatã de împãrat care a fugit în munþi de teama unui
peþitor, duºman de-al tatãlui sãu. Îmbrãcatã ca o babã, cu nouã co-
presupuneþi a fi necunoscute cursanþilor, puteþi joace, ea a urcat spre culmile Bucegilor în luna martie când vremea
era schimbãtoare. Pe drum ºi-a aruncat unul câte unul cojoacele, cãci
propune un exerciþiu de punere în corespondenþã vremea pãrea cã se încãlzeºte. Când a ajuns în vârful muntelui s-a
pornit deodatã o furtunã amestecatã cu ploaie ºi omãt.
Dochia ºi mioarele ei au fost transformate de frigul cel cumplit în
a acestor cuvinte cu sinonime date. stane de piatrã. Ele amintesc de zilele schimbãtoare ale lunii martie.
Vocabular
Exemplu: Foloseºte-þi cunoºtinþele!
peþitor – persoanã care cere în
culmi stânci cãsãtorie pe cineva •
•
Ce sunt Babele din Bucegi?
Cum spune legenda cã au apãrut ele?
• Cum se numesc primele nouã zile ale lunii martie?
cumplit îngrozitor • Câte alineate s-au folosit în scrierea textului?
• Transcrie din text numai enunþurile care sunt scrise cu alineat.
stane stânci De prin lume • Identificã în text cuvintele care conþin x. Formuleazã în scris pro-
poziþii cu acestea.
Orientaþi activitatea cãtre înþelegerea conþinutului adunate

textului citit. ªtiai cã…
Cereþi-le elevilor sã formuleze întrebãri care sã În Egipt existã o statuie numitã

Sfinxul? Aceasta seamãnã foarte
bine cu Sfinxul din þara noastrã.
lãmureascã înþelesul textului. (Aceastã activitate
o puteþi organiza în perechi).
Se vor rezolva apoi activitãþile propuse la 24 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
Faceþi recomandãri de lecturã suplimentarã.
Prezentaþi-le titlurile câtorva legende (Dacã existã
legende ale locurilor din localitate sau din
apropiere pe care cursanþii le cunosc, rugaþi-i sã
le povesteascã).
Atenþie!
Textul oferã posibilitatea exersãrii deprinde-

rilor de scriere cu majusculã. Dacã printre
cursanþi sunt persoane care nu au încã aceastã
deprindere organizaþi activitãþi diferenþiate,
care sã permitã recuperarea.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Exerciþiile propuse pot fi rezolvate independent
1. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând cuvântul scris corect.
de cãtre cursanþii care nu întâmpinã probleme
• Egzerciþiul/Exerciþiul de la matematicã a fost uºor.
• Am ajuns exact/egzact când a început meciul de bocs/box.
sau în grup – pentru cei care au ritm lent de
• De la alimentele expirate/ecspirate ne putem intocsica/intoxica.
Aminteºte-þi! lucru sau lacune în sistemul cunoºtinþelor.
2. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine logicã. Copiazã pri-
mul fragment. Respectã scrierea cu alineat.
A luat o turmã de mioare ºi, pentru cã era vreme rea, s-a îm- Cum se aºazã un text în paginã?
Cei ce vor lucra în grup vor avea totuºi ºi sarcini
Prin ce literã se exprimã grupul de
brãcat cu nouã cojoace. Astfel îmbroboditã a pornit spre munte.
Într-o zi, fiul împãratului vecin a pornit rãzboi împotriva ta- sunete cs sau gz ? independente, ºi anume acelea care se referã la
tãlui Dochiei cu gândul de a pune mâna pe ea. Biata fatã când
a aflat acestea a hotãrât sã fugã în munþi, sã se ascundã pânã va copieri ºi transcrieri (exerciþiile 1 ºi 2).
trece pericolul.
Pe drum întâlnea ghiocei ºi toporaºi care anunþau primã- Practic
vara. În ziua dintâi a lui martie a fost aºa de cald, încât Dochia
a aruncat un cojoc din cele nouã.
Corectaþi lucrãrile elevilor ºi faceþi observaþii
Imagineazã-þi cã faci reclamã pro-
3. Descoperã în careul alãturat cel puþin cinci cuvinte care conþin x. duselor ilustrate mai jos. pentru fiecare cursant.
Scrie-le în caiet. Scrie pe o foaie enunþuri prin
A L E X F A X
care sã atragi atenþia asupra aces-
tor produse. Foloseºte în fiecare Activitatea de la rubrica Practic, care presupune
L T A X A X E enunþ unul dintre cuvintele:
B O X I G E N excepþional, extraordinar, exact, realizarea unei reclame, va fi precedatã de
E X I S T F O maximum sau alte cuvinte care
C
M
I
C
F
X
E
B
L
O
I
X
X
E
conþin litera x. Ilustreazã pagina. studierea unor reclame din ziare sau reviste.
4. Scrie cinci nume de persoane în scrierea cãrora se foloseºte litera x.
Cursanþii trebuie sã observe cã reclamele sunt,
de cele mai multe ori, însoþite de imagini ºi
Rezultatul tãu:
sloganuri atractive.
☺ Înainte de a lucra independent, realizaþi împreunã,

pe grupe, câte o reclamã.
De exemplu:
Observaþii • Faceþi reclamã programului „A doua ºansã“
sau
• Realizaþi o reclamã prin care sã atrageþi
turiºtii sã viziteze localitatea voastrã.
Limba [i literatura român\ II 25 Expuneþi lucrãrile tuturor elevilor. Cereþi-le sã-ºi
exprime pãrerea referindu-se la:
• respectarea cerinþei;
• corectitudinea redactãrii;
• cât de convingãtoare este reclama;
• aspectul lucrãrii.

6
partea 1
Sã stãm de vorbã
NR. ORE ALOCATE:
partea 1

Imagineazã-þi cã ai economisit o mie RON. Ce ai face cu ei? Motiveazã alegerea.
Astãzi directorul ºcolii m-a anunþat cã am primit pentru clasã
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE suma de o mie RON. M-a întrebat cum vom folosi aceºti bani.
Nu am ºtiut ce sã-i rãspund. Am promis cã voi discuta cu voi ºi
vom gãsi împreunã o soluþie.
• componentele comunicãrii orale;
• dialogul; Pentru situaþia ilustratã precizeazã:
• Cine este persoana care transmite informaþia?
• reguli de comunicare oralã eficientã; • Cui transmite ea informaþia?
• Ce informaþie este transmisã?
• linia de dialog. • Formuleazã un enunþ pe care l-ar putea formula o persoanã care
a primit informaþia.
MATERIALE NECESARE: Descoper\!

• Codul bunelor maniere. • Noteazã trei idei pe care le-ai avea tu pentru a cheltui banii în folo-
sul clasei.
• Formaþi grupe de câte cinci cursanþi. Prezentaþi-vã fiecare ideile.
Discutaþi ºi întocmiþi apoi lista ideilor comune. Numiþi un reprezen-
tant al grupei care sã prezinte rezultatul discuþiilor voastre.
• Marcheazã cu X în lista de mai jos regulile pe care le-aþi respectat
în timpul discuþiilor cu ceilalþi colegi/colege.
ai ascultat cu atenþie ideile transmise de celelalte persoane;
ai formulat întrebãri atunci când nu ai înþeles ceva;
nu l-ai întrerupt pe cel care a vorbit;
nu ai vorbit în acelaºi timp cu cel care-ºi prezenta ideile;
þi-ai prezentat pãrerea vorbind clar, suficient de tare ºi de rar,

pe înþelesul celorlalþi;
ai oferit rãspunsuri la întrebãrile care þi s-au adresat.
Ce alte reguli ai respectat în timpul discuþiilor?
A) DISCUÞ
B) ORIENTARE Folosind ilustraþia ºi textul, se introduc noþiunile
de vorbitor, ascultãtor ºi informaþie transmisã,
Activitatea de la rubrica Pentru început... prin rezolvarea sarcinilor propuse în ghidul
urmãreºte exersarea deprinderilor de exprimare cursantului. Puteþi crea ºi dumneavoastrã alte
oralã ºi crearea unor situaþii de interacþiune situaþii în care cursanþii sã-ºi asume roluri de
dintre cursanþi. Aceastã activitate poate fi vorbitori ºi ascultãtori.
completatã de o activitate matematicã, prin
formularea unor cerinþe suplimentare: Activitatea pe grupe, prin care se solicitã
gãsirea unei soluþii la situaþia simulatã
De exemplu: Câþi bani þi-ar rãmâne din cei (folosirea în beneficiul clasei a unei sume se
1 000 RON dupã ce ai cheltuit din ei...? sau Câþi bani), urmãreºte conºtientizarea necesitãþii
bani þi-ar mai trebui sã...? respectãrii unor norme în comunicarea oralã.
De aceea, în timpul activitãþii urmãriþi fiecare
Atenþie! cursant. Interveniþi în situaþia în care se ivesc
stãri conflictuale. Stimulaþi-i pe aceia care
ºtiþi cã nu au iniþiativã în comunicare.
În timpul activitãþii, orientaþi atenþia elevilor Activitatea nu trebuie sã dureze mai mult de
cãtre normele unei comunicãri orale eficiente. 10 minute.
Rugaþi cursanþii sã asculte cu atenþie, sã le Câte un cursant va prezenta ideile asupra cãrora
adreseze întrebãri colegilor în situaþia în care au cãzut de acord la nivelul grupului. Întocmiþi o
nu au înþeles mesajul etc. listã a celor mai bune dintre acestea.

Exerseazã! Re]ine!
1. Pentru fiecare situaþie ilustratã precizeazã cine este vorbitorul ºi as-
cultãtorul sau ascultãtorii. Formuleazã câte un mesaj potrivit situ- În comunicarea oralã (prin vorbi-
aþiilor prezentate. re), cel care transmite informaþia
se numeºte vorbitor, iar cel care
o primeºte se numeºte ascultã-
tor. Informaþia poartã numele de
mesaj.
Comunicarea în care persoanele
care participã sunt pe rând ascultã-
tor ºi vorbitor, se numeºte dialog.
În scris, intervenþia fiecãrei per-
soane în dialog se marcheazã cu
vorbitor: ________________ linie de dialog (–). Linia de dia-
ascultãtor: _______________ log se scrie întotdeauna cu alineat.
vorbitor: ________________
ascultãtor: _______________
De prin lume
adunate
vorbitor: ________________ Sfaturi

ascultãtor: _______________
În timpul comunicãrii orale tre-
buie sã respecþi anumite reguli:
2. Transcrie în caiet numai enunþurile adevãrate: ca vorbitor:
– oamenii care vorbesc aceeaºi limbã pot comunica; • pronunþã mesajele vorbind
– dacã douã persoane nu se cunosc, nu pot vorbi; clar, suficient de tare ºi de rar,
– când cineva vorbeºte nu trebuie sã-l întrerupem; pentru a fi înþeles;
– pentru a înþelege un mesaj trebuie sã fim atenþi la vorbitor; • foloseºte cuvinte pe care le în-
– când o persoanã vorbeºte cu tine trebuie sã o priveºti; þeleg partenerii de discuþie;
– putem comunica numai cu persoane de vârsta noastrã. • priveºte ascultãtorul sau ascul-
tãtorii;
3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog pe o temã la alegere (un film pe • nu interveni înt-o discuþie deja
care l-aþi vãzut amândoi, preferinþele culinare, cele mai reuºite pe- începutã fãrã sã ceri permisi-
treceri la care aþi participat). unea celor care deja vorbesc;
ca ascultãtor:
• nu-l întrerupe pe cel care
vorbeºte ºi nu vorbi în acelaºi
timp cu el;
• priveºte vorbitorul ºi ascultã-l
cu atenþie;
• formuleazã întrebãri dacã nu
ai înþeles mesajul transmis de
vorbitor.
Exerciþiul urmãtor reprezintã o autoapreciere a

fiecãrui cursant asupra propriei atitudini în
cadrul unei discuþii în grup. Discutaþi despre alte
norme care trebuie respectate.
Le puteþi cere elevilor sã citeascã sfaturile de la
rubrica De prin lume adunate.
Faceþi o sintezã a noþiunilor folosite pe parcursul
orei, formulând întrebãri ca:
• Ce este comunicarea oralã?
• Ce mijloace de comunicare oralã cunoaºteþi?
• Ce este dialogul?
• Cum se marcheazã acesta în scris?
• Ce reguli trebuie respectate în comunicarea
oralã? Ce se întâmplã dacã aceste reguli sunt
încãlcate?
Solicitaþi-le elevii sã citeascã rubrica Reþine!
Dirijaþi apoi activitatea de fixare a cunoºtinþelor
prin rezolvarea exerciþiilor de la Exerseazã!
Acestea se vor rezolva frontal, individual ºi în
perechi.

6
partea 2
Sã stãm de vorbã
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
La rezolvarea sarcinii de la Pentru început...
cursanþii vor fi aºezaþi în semicerc. Fiecare va
prezenta care este meseria pe care o are sau pe
partea 2
care ºi-ar dori-o. Solicitaþi-le cursanþii sã formu- Pentru început…

Aºezaþi-vã în cerc. Discutaþi despre meseria pe care o aveþi sau doriþi sã o aveþi.
leze vorbitorului întrebãri legate de subiectul Respectaþi în timpul dialogului regulile de ascultare ºi vorbire.
discuþiei. Formulaþi ºi dumneavoastrã întrebãri. Cite[te aici!

(Exemplu: De ce îþi doreºti aceastã meserie? Ce Societate Comercialã angajeazã vânzãtori, electricieni, zidari,
pregãtire trebuie sã ai? Mai are cineva din familie croitori, menajere ºi muncitori necalificaþi, cu vârste cu vârste cu-
prinse între 18 ºi 40 de ani. Salariu atractiv!
De prin lume Persoanele interesate sunt aºteptate la sediul nostru din strada
aceastã meserie? etc.) adunate
Câmpineanu numãrul 43, în fiecare joi între orele 9-13.
Programãri la telefonul 356728.
Cursanþii vor citi apoi textul propus. Foloseºte-þi cunoºtinþele!

ªtiai cã...
Dupã citirea anunþului de cãtre cursanþi, dirijaþi Existã ºi limbi artificiale, precum
1. Rãspunde oral la întrebãri.
• Cui se adreseazã anunþul?
activitatea astfel încât aceºtia sã aibã posibilita- Esperanto care au fost create pen-
tru a fi uºor de învãþat ºi utilizate
• Pentru ce meserii face angajãri?
• Ce trebuie sã facã persoanele interesate?
ca a doua limbã? Anumiþi lingviºti,
tea de a interacþiona ºi de a comunica în situaþi- precum J. R. R. Tolkien, au creat
2. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã cã unul dintre voi este cel interesat
limbi fantastice, deseori doar cu
ile propuse (situaþii similare unora din viaþa scop literar. Una din limbile lui
Tolkien se numeºte Quenya ºi in-
de angajare, iar celãlalt angajatorul. Purtaþi dialoguri potrivite urmã-
toarelor situaþii:
– programarea pentru întâlnire
cotidianã). De asemenea, orientaþi-le atenþia clude alfabet ºi pronunþie proprie.
– discuþia despre condiþiile angajãrii
Cereþi cât mai multe informaþii de la persoana cu care vã aflaþi în di-
cãtre structura anunþului, formulând întrebãri alog. Oferiþi, la rândul vostru, rãspunsuri la întrebãrile partenerului
de dialog.
suplimentare ca: 3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog care ar putea avea loc între
• Unde putem citi anunþuri? vânzãtor ºi cumpãrãtor.
Cumpãrãtorul trebuie sã precizeze ce doreºte sã cumpere, sã cearã
informaþii despre produsul pe care doreºte sã îl cumpere, sã decidã
• Ce cuprinde un anunþ? dacã ia sau nu produsul, în funcþie de informaþiile primite.
Vânzãtorul trebuie sã prezinte calitãþile produsului ales de
Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura: cumpãrãtor, sã-l convingã pe acesta sã-l cumpere.
– Bunã ziua! Aº dori sã-mi arãtaþi .........................................................

Distribuiþi fiecãrui cursant decupaje de anunþuri – Bunã ziua! ..............................................................................................
– ..................................................................................................................
din ziare referitoare la: vânzarea/cumpãrarea de – ..................................................................................................................
– ..................................................................................................................
autoturisme, vânzarea/cumpãrarea de locuinþe, 28 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
oferte/ce-reri de serviciu. Cereþi-le sã dialogheze

cu ceilalþi colegi/colege pentru a afla ce cuprinde
anunþul fiecãruia. Solicitaþi-i apoi sã le grupeze
dupã conþinut în: cereri de serviciu, vânzãri de
locuinþe etc. Simulaþi convorbiri telefonice prin
care sã se cearã ºi sã se ofere informaþii legate
de anumite anunþuri.
Atenþie!
În timpul activitãþii cursanþilor, observaþi felul în

care interacþioneazã cu ceilalþi ºi completaþi o
fiºã de verificare, folosind simboluri ca Î = întot-
deauna; D = deseori, C = câteodatã, R = rareori.
Exemplu:
În conversaþie cursantul poate:
• sã înceapã conversaþia;
• sã aºtepte pentru a interveni în discuþie;
• sã nu fie de acord fãrã a întrerupe interlocutorul;
• sã cearã explicaþii când nu înþelege;
• sã-ºi exprime coerent ideile;
• sã rãmânã la subiect.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
În rezolvarea cerinþelor de la ªtii sã lucrezi co-
1. Scrie un mesaj potrivit fiecãrei situaþii ilustrate în fotografiile urmãtoare:
rect? Solicitaþi-le cursanþilor sã rezolve cerinþele
de la exerciþiile 1 ºi 3 întâi oral ºi apoi în scris.
Aminteºte-þi! Amintiþi-le care sunt regulile de folosire a liniei
de dialog, a punctului, a semnului întrebãrii ºi a
Care sunt elementele comunicãrii
2. Marcheazã cu x în casetele corespunzãtoare situaþiilor care prezin-
tã un dialog:
orale?
Ce este un dialog?
semnului exclamãrii, oferindu-le sprijin. Apreciaþi
persoanã citeºte ziarul; Ce reguli trebuie sã respecte
partenerii de dialog?
rezultatele cursanþilor. Þineþi seama de
persoanã vorbeºte la telefon cu alta; Cum se marcheazã în scris
dialogul? observaþiile din lista de verificare.
persoanã cere informaþii unui prieten despre programul TV;
persoanã felicitã pe alta cu ocazia unei sãrbãtori;

În realizarea planºei cu LEGI ALE CLASEI solici-
persoanã prezintã ºtirile la televizor. taþi-le cursanþii sã propunã legi. Aceste trebuie
3. Completeazã în scris dialogul cu enunþuri potrivite. sã vizeze nu numai reguli de comunicare eficien-
– De unde vii aºa târziu?
– .............................................................................................................
– Te vãd cam obosit. Practic
tã ci ºi legate de comportarea civilizatã, de
– .............................................................................................................
– Te sfãtuieºti sã te odihneºti la sfârºitul acestei sãptãmãni!
þinutã. Notaþi-le întâi pe tablã. Gãsiþi împreunã
– ............................................................................................................. Realizaþi la nivelul clasei un afiº
cu titlul LEGI ALE CLASEI. cele mai potrivite formulãri. Enunþurile trebuie sã
Introduceþi în aceastã listã
Rezultatul tãu: reguli de comportare civilizatã ºi fie propoziþii afirmative. (Exemplu: sã vorbim pe
de comunicare corectã.
rând, sã privim persoana care ne vorbeºte, sã ne
☺
Expuneþi afiºul în clasã. Res-
pectaþi legile formulate!
îmbrãcãm decent etc.)
Expuneþi planºa. Folosiþi-o ori de câte ori este
Observaþii nevoie.

7
partea 1
Despre dialog
NR. ORE ALOCATE:
Despre dialog 7
partea 1

Formaþi grupe de 3, 4, 5 ºi 6 cursanþi. Imaginaþi-vã cã acum vã întâlniþi pentru prima data. Prezentaþi-vã
• evaluare: 1 orã unul altuia strângându-vã mâinile.
Câte strângeri de mânã au fost în grupul vostru?
• activitate proiect:1 orã
Cite[te aici!
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE Confuzie
• formule de iniþiere, menþinere ºi încheiere a – Bunã ziua!

– Sãrut-mâna!
dialogului. – Mã bucur tare mult sã vã revãd! V-aþi schimbat de când nu ne-am
vãzut.
– Se poate.
– Îmi pãreaþi mult mai înalt când v-am întâlnit prima datã. Parcã
MATERIALE NECESARE: eraþi ºi mai blond.

– Nu prea cred, doamnã. Poate am mai încãrunþit, dar în nici un caz
nu am fost blond.
• Codul bunelor maniere. – Vã spun sigur cã aºa este! În plus acum sunteþi ºi mai slab, dom-
nule Georgescu!
– Dar eu nu mã numesc Georgescu, doamnã. Numele meu este
Marinescu.
– Cum? Nici Georgescu nu vã mai cheamã? Imposibil!
Vocabular ___________
• Ce persoane participã la dialog?

• Formaþi perechi ºi citiþi textul pe roluri.
confuzie – faptul de a lua pe ci-
• Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.
neva drept altcineva
• Ce este amuzant în acest text?
• Formulaþi o propoziþie în care sã folosiþi cuvântul explicat la voca-
bular.
• Scrie cel puþin trei nume de persoane care sã se termine în „escu”.
• Copiazã primele patru alineate ale textului respectând regulile de
aºezare în paginã.
Descoper\!
• De cine ºi cum a fost început dialogul?

• Cum ar fi început dialogul dacã întâmplarea s-ar fi petrecut seara?
• Dar dacã ambele personaje erau bãrbaþi?
• Cum se putea încheia dialogul dintre cele douã persoane?
• Ce ar fi putut spune domnul Marinescu încã de la început pentru a
nu da doamnei ocazia de a continua dialogul?
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE Textul propus are un caracter anecdotic. De aceea
solicitaþi ca, dupã citirea în gând, citirea pe roluri
B) ORIENTARE sã fie însoþitã de gesturi ºi mimicã potrivitã.
Activitatea de la rubrica Pentru început... Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura:
urmãreºte exersarea deprinderilor de exprimare • Pe marginea textului Confuzie puteþi propune
oralã, folosirea formulelor de prezentare ºi sarcini suplimentare, cu scop de recuperare,
crearea unei situaþii problemã care are legãturã legate de: scrierea cu majusculã, folosirea
cu matematica. Cursanþii vor forma grupuri cu semnelor de punctuaþie, probleme legate de
numãr diferit de persoane, pentru ca numãrul sensul cuvintelor (cheamã, plus, slab).
strângerilor de mânã din grup sã fie diferit. • Dictaþi-le elevilor câteva replici din textul citit.
Rezolvaþi problema propusã ºi prin calcul
matematic. Puteþi formula apoi cerinþe suplimen-
tare, ca de exemplu: Câte fete au fost în grupul C) ACHIZIÞII
vostru? Câte strângeri de mânã au fost în grupul Exerciþiile de la Descoperã! vor fi rezolvate frontal ºi
fetelor? Dar al bãieþilor? Dacã prezentãrile s-ar fi au scopul de a dirija atenþia cursanþilor cãtre formu-
fãcut numai între persoanele de sex masculin/ lele de iniþiere, menþinere ºi încheiere a dialogului.
feminin din clasã?
Citiþi-le din Codul bunelor maniere cum se fac • Cereþi-le cursanþilor sã modifice textul prin
prezentãrile sau solicitaþi-le cursanþilor sã schimbarea:
împrumute aceastã carte pentru a afla (sau • Însuºirilor persoanei confundate;
pentru a-ºi reaminti) reguli de prezentare în • Personajelor dialogului;
diferite situaþii cotidiene. • Timpului în care are loc dialogul.

Exerseazã! Re]ine!
1. Spune în ce situaþii se pot folosi urmãtoarele formule de iniþiere ale
unui dialog: Un dialog cuprinde formule
a) – Bunã ziua! Puteþi sã-mi spuneþi cât e ceasul? de iniþiere (început), de menþi-
b)– Fiþi amabilã, când pleacã urmãtorul tren cãtre Iaºi? nere (pãstrare, continuare) ºi în-
c)– Salut! Ai auzit cã ...........? cheiere.
d)– Alo, bunã dimineaþa! Sunt Adrian Popescu ............ Formulele de iniþiere pot fi:
Bunã ziua!, Salut!, Sãrut-mâna,
2. Gãseºte formule potrivite de încheiere a dialogului pentru urmãtoa- Fiþi amabil, Vã rog!, Fiþi amabil!
rele situaþii: Îmi permiteþi?
• te desparþi de o rudã care þi-a fãcut o vizitã; Formule de menþinere pot fi:
• îþi iei rãmas bun de la vecinii de compartiment, dupã o lungã cãlã- Ce crezi despre…? Pãrerea mea este
torie cu trenul cã…, Este interesant…, Dimpotrivã,
• pãrãseºti cabinetul doctorului dupã o consultaþie; eu cred cã…, Am observat cã…, Chiar
• închei o convorbire telefonicã prin care ai cerut o informaþie. aºa?
Formule de încheiere pot fi:
3. Formaþi perechi ºi continuaþi dialogul început mai jos: La revedere! Vã salut!, Succes!, Pe
– Spuneþi-mi, vã rog, cum aº putea sã ajung la .................................... mâine!, Drum bun!, Îþi mulþumesc!
– .................................................................................................................. Formulele de iniþiere, men-
– .................................................................................................................. þinere ºi încheiere ale dialogului
– .................................................................................................................. se folosesc diferit, în funcþie de
– .................................................................................................................. relaþiile în care se aflã persoanele
– Mulþumesc! participante la dialog.
4. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã urmãtoarea situaþie: unul este docto-

rul, iar celãlalt este pacientul. Doctorul, care are un program foarte
încãrcat, îi fixeazã pacientului consultaþia urmãtoare într-o zi în care
pacientul are un examen. De prin lume
Purtaþi un dialog pentru a rezolva situaþia într-un mod convenabil adunate
pentru amândoi. Prezentaþi colegilor soluþia gãsitã.
– Ce iei cînd te doare capul?

– O aspirinã.
– ªi cînd te dor picioarele?
– Maºina.
Scrie ºi tu...
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
Solicitaþi-le elevilor sã citeascã informaþiile de la

rubrica Reþine! Cereþi-le sã precizeze cãror
persoane li se potriveºte fiecare dintre formulele
de iniþiere, menþinere ºi încheiere a dialogurilor.
Pentru fiecare formulã de menþinere a dialogului
solicitaþi-le cursanþilor sã formuleze enunþuri în
care sã foloseascã aceste formule.
Exerciþiile de la rubrica Exersaþi! urmãresc fixarea
noilor cunoºtinþe. Exerciþiile 1, 2 se vor rezolva
frontal, exerciþiul 3 individual, iar exerciþiul 4 în
perechi.
Propuneþi simulãri ale unor situaþii în care unul
dintre participanþii la dialog doreºte sã schimbe
subiectul sau sã încheie în mod politicos o
discuþie.

7
partea 2
Despre dialog
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Prin activitatea propusã la rubrica Pentru început...
discutaþi cu elevii despre mijloacele prin care se
pot transmite mesaje. Realizaþi la tablã un tabel
Despre dialog 7
partea 2
în care notaþi pe douã coloane mijloacele de Pentru început…

Discutaþi despre mijloacele prin care persoanele îºi pot transmite mesaje.
comunicare oralã ºi pe cele de comunicare Pentru fiecare stabiliþi dacã mesajele se transmit oral sau în scris.
scrisã. Cite[te aici!

Sprijiniþi elevii prezentându-le situaþii reale. La poºtã
dupã I. L. Caragiale
De exemplu: Cum poþi transmite mesaje – Vã rog, nu a venit o scrisoare pentru mine?
– Nu. Dar de unde sã vinã?
persoanele care se aflã în localitãþi diferite? Cum – ªtiu eu? De la cineva.
– Dar cum vã cheamã pe dumneavostrã?
pot comunica persoanele care nu au telefon? etc. – Ion Popescu.

– Îmi pare bine. Fiþi sigur cã vã vom anunþa imediat ce va sosi ceva.
– Mersi!
Dirijaþi conversaþia astfel încât sã fie amintite ºi – Dar unde staþi dumneavoastrã?
– La mãtuºa mea.
– Mersi!
scrisorile ca mijloc de comunicare. Adresaþi-le – Salutare!
cursanþilor întrebãri pentru a le prezenta sau I. L. Caragiale

aminti condiþiile necesare ca o scrisoare sã • Ce persoane participã la dialog?
• De ce venise domnul Ion Popescu la poºtã?
ajungã la destinatar (completarea corectã a De prin lume • Identificã formulele de iniþiere ºi de încheiere a dialogului.
adunate • Care este personajul care a menþinut dialogul?
adresei, timbrarea plicului, punerea în cutia •
•
Citiþi textul pe roluri.
Dacã Ion Popescu ar fi avut la poºtã o scrisoare, funcþionarul ar fi
poºtalã), astfel încât sã faceþi legãturã cu textul Pânã la introducerea timbrelor
poºtale, transportul unei scrisori
ºtiut cã lui îi este adresatã? De ce?
• Transcrie ultima întrebare pe care funcþionarul i-a adresat-o dom-
nului Popescu.
ce urmeazã a fi citit. era plãtit de cel care primea
scrisoarea. Taxa plãtitã era calcu- • Ce rãspuns ar fi trebuit sã dea Ion Popescu?
latã în funcþie de greutatea plicu-
Tot acum puteþi discuta ºi pe marginea textului lui ºi de distanþã.
Primele timbre poºtale au apãrut
de la rubrica De prin lume adunate (textul în anul 1840 în Anglia ºi s-au fo-
losit în locul taxelor. Costul tim-
brului era suportat, ca ºi acum, de
oferind informaþii despre introducerea mãrcilor cãtre cel care trimitea scrisoarea.
poºtale).
Atenþie!
Nu insistaþi pe noþiunile de expeditor ºi

destinatar!
Pe baza textului La poºtã, prin rezolvarea cerin-

þelor propuse, la rubrica Foloseºte-þi cunoºtinþele!
Alte cerinþe pe care le puteþi formula pornind de
la text pot fi:
• Explicaþi folosirea semnelor de punctuaþie.
• Dezvoltaþi oral dialogul introducând:
a) formule de salut;
b) câte o intervenþie a fiecãrui personaj.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Sarcinile 1, 2 ºi 3 vor fi rezolvate independent
1. Completeazã dialogul cu formule de iniþiere ºi încheiere potrivite
de cãtre fiecare cursant. Înainte de rezolvarea
– .................................................................................................................
– Nu, nu avem. Abia mâine sosesc aceste reviste.
acestora, discutaþi cerinþele exerciþiilor ºi oferiþi-le
– .................................................................................................................
– Încercaþi pe la ora cinci. Aminteºte-þi! cursanþilor explicaþii suplimentare.
– .................................................................................................................
De exemplu: Pentru exerciþiul 1 formulaþi întrebãri:
2. Copiazã dialogul de mai jos punând enunþurile în ordine fireascã. Care sunt formulele folosite într-un
– Cred cã în jurul prânzului.
– Cu plãcere. La revedere!
dialog?
Care sunt regulile pe care trebuie sã
• Unde ar putea avea loc dialogul?
– Alo, bunã ziua! Sunt Andreea Voinea. Aº dori sã vorbesc cu Daniel.
– Vã mulþumesc. Voi reveni cu un telefon.
le respectãm într-un dialog oral?
• Cine pot fi persoanele care dialogheazã?
– Bunã ziua! Îmi pare rãu, Daniel nu este acasã.
– Bunã ziua! • Ce dorea persoana sã cumpere?
– Cred cã în jurul prânzului.
– Îmi puteþi spune când se întoarce? • Ce informaþii a mai solicitat aceasta?
3. Marcheazã cu câte X înaintea formulãrilor care menþin dialogul:
Ce vrei sã spui? Ah, mi-am adus aminte! Amintiþi-le sã fie atenþi la folosirea semnelor de
Hai, cã mã grãbesc! Spune mai repede!
Mai explicã-mi, te rog, Este interesant, punctuaþie ºi la scrierea ortograficã.
o data! mai povesteºte-mi!
4. Scrie un dialog potrivit urmãtoarei situaþii: mergi la un coleg sã-l Practic Pentru exerciþiul 2 sfãtuiþi cursanþii ca înainte de
rogi sã meargã cu tine la film. Acesta nu poate veni pentru cã are
alt program. Stabiliþi împreunã sã mergeþi într-o altã zi. transcriere sã noteze pe manual ordinea replicilor
Sã dialogãm fãrã sã ne certãm!
Este neplãcut sã ni se spunã a-

dialogului ºi sã reciteascã pentru a verifica dacã
Rezultatul tãu: tunci când discutãm cu cineva
cuvinte ca : nu ai dreptate, tu sã taci,
acestea sunt logic numerotate.
☺
ba nu e aºa, lasã-mã în pace etc.
Urmãriþi în dialogurile voastre Exerciþiul 4 al testului poate fi rezolvat ºi oral, în
formulãri care vã deranjeazã pe
voi sau pe ceilalþi. Notaþi-le. Dis-
cutaþi în clasã ºi, cu sprijinul învã-
perechi, de cãtre cei cu ritm mai lent de lucru.
þãtorului, gãsiþi formule potrivite
prin care vã puteþi spune pãrerea În aprecierea rezultatelor testelor þineþi seama ºi
fãrã a-i deranja pe celãlalt ºi fãrã a
Observaþii vã certa. de respectarea ortografiei. Realizaþi o listã cu
De exemplu: în loc de: „Nu ai
dreptate” - „eu vãd altfel lucrurile sau
mie mi se pare cã” …
greºelile tipice ale cursanþilor, pentru planificarea
unor activitãþi de recuperare.
Sarcina de la rubrica Practic va fi rezolvatã sub
Limba [i literatura român\ II 33 îndrumarea dumneavoastrã. Întrebaþi elevii care
sunt formulãrile care le displac, care îi deranjeazã
într-o discuþie. Realizaþi o listã cu acestea.
(Puteþi da listei un titlu, de exemplu Cuvinte
interzise.) Explicaþi-le cã astfel de formulãri pot
genera conflicte. Cereþi-le cursanþilor sã
introducã aceste formulãri în diferite contexte.
Modificaþi apoi exprimãrile prin înlocuirea
expresiilor neplãcute cu altele.

8
partea 1
Cartea
NR. ORE ALOCATE:
Cartea 8
partea 1

Completeazã proverbul folosind cuvântul potrivit din parantezã.
• evaluare: 1 orã Cine are ………….. are patru ochi. (aragaz, carte, ochelari, atenþie)
Discutaþi despre înþelesul proverbului.
• activitate proiect: 1 orã
Cite[te aici!
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE Clãtite
• Cartea. Elementele componente ale cãrþii; Ingrediente: 2 ouã, fãinã, lapte, sare.
Mod de preparare: la început se bat ouãle cu puþinã sare pânã devin
• Scrierea corectã a cuvintelor care conþin literele spumã. Se adaugã fãinã albã puþin câte puþin, pânã se îngroaºã
compoziþia. Se toarnã laptele ºi se obþine o compoziþie subþire ca
smântâna. Clãtitele se prãjesc la foc potrivit într-o tigaie unsã cu
î ºi â. puþin ulei. Întâi se rumenesc pe o parte, apoi cu vârful cuþitului, ca
sã nu se rupã, se întorc pe partea cealaltã.
Mod de servire: fiecare poate hotãrî, dupã preferinþã cu ce va umple
clãtitele: cu dulceaþã, cu ciocolatã, brânzã dulce sau sãratã, ciuperci.
MATERIALE NECESARE: Poftã bunã!
___________
• cãrþi diferite (cãrþi de poveºti, de bucate, de • Care sunt ingredientele necesare preparãrii clãtitelor?
• Marcaþi cu X enunþurile adevãrate:
tehnicã, despre întreþinerea sãnãtãþii etc.) Clãtitele se preparã cu ouã prãjite.
Compoziþia trebuie sã fie subþire ca smântâna.
• ziare; Clãtitele se coc la cuptor.
Pentru a fi bine coapte, clãtitele se rumenesc pe ambele pãrþi.
• reviste. Clãtitele se pot umple cu brânzã dulce.
Descoper\!
• În textul reþetei încercuieºte cuvintele care conþin literele î sau â.
Transcrie pe o coloanã pe cele care conþin â ºi pe alta pe cele care
Vocabular conþin î. Observã poziþia acestor litere în cuvinte.
• Dintre imaginile cãrþilor alãturate textului alege-o pe aceea în care
este scrisã reþeta de clãtite.
ingredient – substanþã care intrã • Citeºte de pe copertã alte informaþii despre carte.
în compoziþia unui aliment sau a • Despre ce crezi cã este vorba în celelalte volume?
unui medicament. • Ce cuprinde o carte între coperþile sale?
A) DISCUÞ
B) ORIENTARE Pe marginea aceluiaºi text, prin rezolvarea
frontalã ºi individualã a sarcinilor propuse,
Sarcina propusã la rubrica Pentru început... poate
dirijaþi atenþia cursanþilor cãtre modul în care
fi rezolvatã independent de cãtre fiecare cursant,
sunt folosite literele î ºi â în cadrul cuvintelor.
completând direct pe ghid. Discutaþi despre
(Scrierea cu î la începutul ºi sfârºitul cuvintelor
sensul proverbului obþinut. Notaþi acest proverb
ºi cu â în interiorul cuvintelor.)
pe planºa cu proverbe realizatã în orele ante-
rioare. Dacã pe planºa realizatã existã proverbe Cereþi-le acestora sã dea exemple de cuvinte care
despre carte sau învãþãturã, discutaþi despre conþin sunetul î. Faceþi analiza foneticã a cuvin-
înþelesul acestora. telor exemplificate pentru a determina poziþia
sunetului în cuvinte.
Textul suport (reþeta de clãtite) le oferã cursanþilor
posibilitatea exersãrii deprinderilor de citire, pre- Prin rezolvarea sarcinilor de la rubrica Descoperã!
cum ºi a celor de a desprinde informaþii dintr-un cursanþii trebuie sã observe legãtura care existã
text citit, prin rezolvarea independentã a sarci- între coperta unei cãrþi ºi conþinutul acesteia.
nilor propuse în ghid. Prezentaþi-le apoi ºi alte cãrþi pentru ca, prin
Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura: observare directã cursanþii sã poatã specifica
informaþiile oferite de copertele unei cãrþi,
Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Solicitaþi-i sã scrie
precum ºi care sunt componentele cãrþii (cotor,
ºi ei o reþetã culinarã foarte simplã (omletã, salate
file, pagini). Solicitaþi-i, tot prin observare directã,
de legume sau fructe). Cereþi-le sã respecte struc-
sã numeascã deosebiri dintre o carte ºi un ziar
tura reþetei prezentate în ghidul cursantului:
sau o revistã.
ingrediente, mod de preparare, mod de servire.

Exerseazã!
1. Completeaza casetele cu î sau â.
nsorit stãp n ngheþatã
c mpie v nzãtor c ntar
at t nc ntat p r
st lp nt rziere m r it
2. Taie cuvântul scris greºit în enunþurile de mai jos:

• La ânceputul/începutul zilei discutãm despre ºtirile din ziar.
• Cântecul/Cântecul acesta este nou.
• Am înþeles/ânþeles cã nu putem întârzia/ântîrzia.
• Bãtrînul/Batrânul coborî/coborâ cu greu din autobuz.
• La prânz/prînz mâncãm/mîncãm împreunã/âmpreunã.
3. Transformã cuvintele dupã model: Imagine din biblioteca unei ºcoli.

gând îngândurat drept rãu Viziteazã ºi solicitã cãrþi din biblioteca
aspru vioi fum ºcolii tale!
aripã soare departe
sãmânþã crunt mireasmã
4. Completeazã enunþurile:
• Titlul ºi ........................... unei cãrþi sunt scrise pe ............................ .
• Filele cãrþii sunt prinse în ............................ .
• Cãrþile se pot cumpãra de la ................................ sau împrumuta
de la ............................ .
• O foaie are douã ............................ .
De prin lume
Re]ine! adunate
Literele î ºi â redau acelaºi sunet. Se scrie î întotdeauna la începutul sau
la sfârºitul cuvântului. De cele mai multe ori, în interiorul cuvântului ªtiai cã…
se scrie â.
O carte este alcãtuitã din: Cartea de cele mai mici dimensi-
filã sau foaie uni tipãritã pânã acum are o lungi-
me ºi o lãþime de 0,9 mm? Ea
coperte (coperþi) conþine 30 de pagini, are 3 ilustra-
þii color ºi 11 rânduri de text pe
cotor paginã.
paginã Cartea a fost realizatã ºi publicatã
O filã are douã pagini. de Anatoly Konenko din Siberia,
Fiecare paginã este numerotatã. Rusia în anul 1996. Cartea poate
Pe copertã sunt scrise: fi cititã numai cu ajutorul micro-
titlul cãrþii, numele autorului, editura,anul apariþiei. scopului.
Dupã citirea informaþiilor de la Reþine!, cursanþii vor

rezolva sub directa dumneavoastrã îndrumare
exerciþiile propuse la rubrica Exerseazã! În situaþia în
care observaþi cã sunt cursanþi care întâmpinã
greutãþi în rezolvarea sarcinilor, propuneþi exerciþii de
recuperare pentru aceºtia. (De exemplu: dictarea de
enunþuri, scrierea de cuvinte corespunzãtoare unor
imagini, formularea de enunþuri cu cuvinte date.)
Pentru exersarea cunoºtinþelor despre componen-
tele cãrþii ºi pentru exersarea deprinderii de lucru
cu cartea, formaþi grupuri de trei–cinci cursanþi.
Distribuiþi fiecãrui grup câte o carte. Solicitaþi-i
sã observe ºi sã noteze: titlul cãrþii, numere auto-
rului sau al autorilor, numãrul de pagini al cãrþii,
locul în care sunt numerotate paginile,
informaþiile scrise pe cotorul cãrþii). Un membru
al grupului va prezenta cartea celorlalþi.
Cereþi-le elevilor ca fiecare membru al grupuri
sã citeascã un paragraf dintr-o paginã indicatã
de dumneavoastrã. (De exemplu: Citeºte al
treilea paragraf de la textul „Babele din Bucegi“,
pagina 24.)

8
partea 2
Cartea
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Faceþi împreunã cu elevii o vizitã la biblioteca
ºcolii sau a comunitãþii. Explicaþi-le cum sunt
aºezate cãrþile într-o bibliotecã. Împreunã cu
Cartea 8
partea 2
bibliotecara sau bibliotecarul discutaþi cu Pentru început…

Mergi la biblioteca ºcolii sau a comunitãþii.
fiecare cursant în parte pentru a afla care Roagã persoana responsabilã de bibliotecã sã-þi recomande o carte potrivitã vârstei ºi intereselor tale.
sunt preferinþele ºi interesele fiecãruia legate Cite[te aici!

de cãrþi. Recomandaþi cãrþi pe care le pot Vocabular
Cele dintâi lecturi
împrumuta de la bibliotecã. a ului – a provoca o mare (ºi

dupã Mircea Eliade
neaºteptatã) mirare, admiraþie, Învãþasem deja alfabetul, dar încã nu-mi dãdeam seama la ce
Solicitaþi-le cursanþilor sã citeascã textul Cele emoþie; a uimi, a surprinde.

roman – scriere de întindere ma-
putea folosi. Nu mi se pãrea atât de interesant când am ajuns sã si-
labisesc, nici când am izbutit sã citesc primele propoziþii.
Când am dat de cartea de citire a fratelui meu, dupã prima pagi-
dintâi lecturi. re, cu conþinut complex, al cãrui
subiect se desfãºoarã de-a lungul
nã n-am mai putut sã o las din mânã. Eram fermecat, parcã aº fi
descoperit un joc nou, cãci din fiecare rând citit aflam lucruri
unei anumite perioade ºi angajea- necunoscute ºi nebãnuite, care mã uluiau.
Dupã lãmurirea problemelor legate de vocabular, zã mai multe personaje. Tata avea vreo sutã-douã de volume, frumos legate în piele, dar
nu puteam citi decât titlurile, dar nici pe ele nu le înþelegeam întot-
formulaþi întrebãri care sã conducã la înþelegerea deauna. Pentru mulþi ani tata mi-a interzis sã citesc romane. Mi s-a
îngãduit sã citesc basme ºi povestiri.
Setea mea de lecturã o potoleam la întâmplare, citeam pe
conþinutului textului. ascuns ce îmi cãdea în mânã, în fundul grãdinii, în pod, în pivniþã.
Împãrtãºiþi-le ºi dumneavoastrã cursanþilor experi- De prin lume Foloseºte-þi cunoºtinþele!

adunate
enþele personale despre primele dumneavoastrã •
•
Care a fost prima carte pe care a citit-o personajul care povesteºte?
Cum i s-a pãrut aceastã carte?
lecturi, astfel încât sã stimulaþi elevii sã ªtiai cã … •
•
De crezi cã i s-a interzis bãiatului sã mai citeascã romane?
Care dintre cãrþile a cãror copertã se aflã mai jos crezi cã sunt potri-
povesteascã ºi ei despre experienþa lecturii. Cea mai mare carte tipãritã a fost
tipãritã în SUA? Are o lungime de
vite vârstei tale?
Formulaþi întrebãri ajutãtoare: Ce amintiri aveþi 2,13 m ºi o lãþime de 1,52 m. Are

112 pagini, cântãreºte peste 60 de
kilograme, iar producþia unui exem-
legate de perioada în care aþi învãþat sã citiþi? plar costã 2000 de dolari. Preþul
de vânzare este 10 000 de dolari.
Ce vi s-a pãrut greu? Dar uºor? Ce vã place sã
citiþi? etc. • Identificã în text cuvintele care conþin literele î sau â.
• Formuleazã în scris o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul din
text care conþine î ºi â.
Cereþi apoi fiecãrui cursant sã aleagã dintre
cãrþile ale cãror coperte sunt ilustrate în ghidul 36 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
cursantului pe cea care l-ar interesa. Solicitaþi-i

sã motiveze rãspunsul.
Propuneþi apoi exerciþii care sã urmãreascã
scrierea corectã a cuvintelor cu literele î ºi â.
Reamintiþi-le elevilor ºi alte reguli de scriere
corectã învãþate, precum ºi regulile de folosire a
semnelor de punctuaþie.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Pentru aprecierea cursanþilor aplicaþi testul propus.
ªtii sã lucrezi corect? Aminteºte-þi!
1. Scrie în casete denumirile pãrþilor componente ale unei cãrþi indi- Testele vor fi rezolvate independent de cãtre
cate de sãgeþi. Care sunt componentele unei cãrþi?
Ce informaþii oferã coperþile unei fiecare cursant direct pe ghidul elevului.
cãrþi?
Când scriem â ºi când scriem î?
Folosiþi grile de autocorectare pentru exerciþiile
1, 3. Exerciþiile 2 ºi 4 vor fi corectate de
2. Scrie douã informaþii pe care þi le oferã coperta alãturatã. dumneavoastrã.
3. Completeazã enunþurile folosind cuvintele potrivite din parantezã.
(omorî, României, românã, vânãtorul, râdã ) Puteþi completa acest test cu probe orale indivi-
• Când a auzit vestea a început sã ....................................................... .
• Noi vorbim limba ............................................................................... .
• Capitala ........................................................................ este Bucureºti.
duale, cu sarcini ca: prezintã cartea primitã. (o
• ....................................................................................................... lupul. carte pe care le-o daþi dumneavoastrã); citeºte de
4. Transformã cuvintele dupã modelul dat:
vãd vãzând
la pagina 28 cuvinte care conþin î (sau â).
râd cânt plimb
zbor
cad
vând
strâng
lupt
dau Practic
Discutaþi individual cu fiecare cursant rezultatele
5. Scrie câte cinci cuvinte care conþinã î ºi apoi â.
testelor. Rugaþi-i sã completeze fiecare rubrica
Realizaþi o carte
Formaþi grupuri de 3-5 cursanþi. Observaþii cu autoaprecieri asupra rezultatelor.
Realizaþi împreunã o carte cu
Rezultatul tãu: unul dintre titlurile:
• Sfaturi pentru sãnãtate
Activitatea practicã, realizarea cãrþilor, necesitã
• Vedete îndrãgite
perioadã de documentare. De aceea recomandaþi
☺
• Grãdina noastrã
• Protejaþi natura!
Pe fiecare paginã a cãrþii lipiþi elevilor câte o bibliografie pentru fiecare titlu ales.
câte un articol decupat din ziare
sau reviste, care sã corespundã
titlului ales. De exemplu: Vedete îndrãgite – revista Unica,
Dacã doriþi puteþi scrie chiar voi
texte potrivite temei. Numerotaþi ziarul VIP, ziarul Gazeta Sporturilor etc.
Observaþii fiecare paginã. Realizaþi coperte
pe care sã scrieþi titlul cãrþii ºi
numele autorilor.
Sfaturi pentru sãnãtate – ziarul As, revista Ele.
Prezentaþi apoi colegilor cãrþile
realizate. Explicaþi-le cum sã identifice articolele care îi
intereseazã dupã titlurile acestora.
Realizarea propriu-zisã a cãrþii se va face în clasã,
sub îndrumarea dumneavoastrã. Sugeraþi fiecãrui
grup de lucru sã ilustreze copertele potrivit
conþinutului. Dacã este posibil cereþi-le elevilor
sã realizeze copertele la calculator. Numerotarea
paginilor ar fi indicat sã se facã diferit de la un
grup la altul (în partea de sus a paginii – în
stânga, în dreapta sau în centru; în partea de jos
a paginii – în centru, la stânga sau la dreapta).
Dupã ce cãrþile vor fi terminate, fiecare grup îºi
va prezenta lucrarea. Fiecare va avea sarcina sã
prezinte pe scurt conþinutul articolului ales.
Observaþi felul în care cursanþii se exprimã.
Solicitaþi-le sã-ºi spunã pãrerea despre lucrãrile
personale ºi cele ale colegilor.

9
partea 1
Sporturi
NR. ORE ALOCATE:
Sporturi 9
partea 1

Scrieþi pe rând, pe aceeaºi foaie, numele unui sport cunoscut de fiecare dintre voi.
Cite[te aici!
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE Jocurile Olimpice
• pronunþarea ºi scrierea cuvintelor care conþin Când ne gândim la Jocurile Olimpice, ne vin în minte întrecerile
sportive. Cu toate aceste la început, în Grecia, aceste jocuri erau un
grupurile de litere mp ºi mb. festival religios .
Primele Jocuri Olimpice au avut cu 776 de ani înainte de naºterea
lui Hristos ºi aveau o singurã probã de alergare pe o distanþã de 200
metri. Jocurile Olimpice se organizau, ca ºi acum, din patru în patru ani.
MATERIALE NECESARE: Dacã la început Jocurile Olimpice aveau se desfãºurau într-o singurã
zi, în timp de aproape 300 de ani lucrurile s-au schimbat. Ele au ajuns
sã cuprindã zece probe, derulate în cinci zile. Printre acestea se numãrau:
• articole din ziare ºi reviste despre participarea cursa de alergare, lupte corp la corp, box, curse de cai, aruncarea discu-
lui ºi a suliþei, precum ºi un tip de sãriturã în lungime, pe muzicã.
României la Jocurile Olimpice; În vara anului 2004, competiþiile sportive ale Olimpiadei au avut
loc în Grecia. Evenimentele au durat ºaisprezece zile ºi au cuprins
• biografie a gimnastei Nadia Comãneci; douãzeci ºi opt de sporturi.

___________
• imagini cu membrii lotului olimpic al României; • Unde ºi când au avut loc primele Jocuri Olimpice?
• Ce sporturi cuprindeau Jocurile Olimpice dupã 300 de ani de la
• articole de pe paginile web despre Olimpiadã. înfiinþare?
• Câþi ani au trecut de la primele Jocuri Olimpice?
• Când vor avea loc urmãtoarele Jocuri Olimpice?
• Subliniazã în text cuvintele scrise cu literã mare în interiorul
enunþurilor Motiveazã scrierea lor.
Descoper\!
Vocabular
• Scrie din text cuvintele care conþin grupurile mp ºi mb.
• Desparte în silabe cuvintele copiate
festival – sãrbãtoare
a evolua – a se dezvolta, a avansa
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura:
• se pot forma grupe de 3-5 cursanþi care prin
B) ORIENTARE activitate în cooperare vor scrie lucruri
Sarcina Pentru început... se poate rezolva frontal, cunoscute despre unul dintre sporturile
pe grupe sau ca brainstorming. Se poate face o ilustrate în Ghidul cursantului;
distincþie între sporturile pe echipe ºi cele • în aceeaºi formã de organizare, cursanþii,
individuale, se pot enumera calitãþile fizice ºi având la dispoziþie pliante, imagini, articole
psihice pe care trebuie sã le dovedeascã sportivii din pagini web, legende despre Olimp sau
pentru unele dintre sporturile menþionate. Pot fi folosind informaþii din experienþa personalã
evidenþiate acele sporturi la care România a pot întocmi informãri, minireferate despre
obþinut rezultate deosebite în competiþiile Grecia, acestea putând fi pagini de portofoliu.
internaþionale. Cursanþii îºi pot manifesta
interesul pentru unele sporturi ºi pot explica
preferinþele; pot fi amintite unele reguli ale
C) ACHIZIÞII
sporturilor comentate. Atenþia cursanþilor va fi orientatã cãtre cuvintele
Textul suport oferã posibilitatea exersãrii care conþin grupurile de litere mp ºi mb. Vor fi
capacitãþii de receptare a informaþiilor esenþiale, solicitaþi sã descopere cuvintele din text ce care
a celei de formulare oralã de întrebãri ºi îndeplinesc aceastã condiþie. Se poate realiza
rãspunsuri, de activizare a vocabularului, de prin citirea selectivã a cuvintelor sau a enunþu-
utilizare a dicþionarului, de exersare a deprinderii rilor ce conþin cuvintele menþionate.
de scriere a substantivelor proprii. Se va solicita pronunþarea articulatã a acestora în
situaþia despãrþirii lor în silabe. Pornind de la
exemplele oferite în text, se va transmite regula

Exerseazã!
1. Completezã cuvintele de mai jos cu mp sau mb.
strâ a iþie ti ru la ã Re]ine!

co liment co let scu tro on
În limba românã întotdeauna îna-
2. Desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile mp sau mb. inte de b ºi p se scrie ºi se pro-
Grupeazã cuvintele de mai jos dupã numãrul de silabe. nunþã m. Nu se scrie niciodatã n !
ºtampilã, timp, limbã, campionate, comportare, câmp, porumb,
timpan, trompetã, strâmb, zimbru, dumbravã. Exemplu:
............................ ............................ ........................... ............................. compot, campion, lampã
............................ ............................ ........................... ............................. bombã, umbrã, umblã
............................ ............................ ........................... .............................
............................ ............................ ........................... .............................
3. Transformã cuvintele dupã modelul dat

pat- împãturit
pãdure barcã
prieten belºug
blând pereche
parte boalã
4. Completeazã rebusul, ºtiind cã fiecare cuvânt cuprinde grupurile de

litere mp sau mb.
1. 1. A doua lunã a toamnei;

2. 2. Veiozã
3. 3. Rege
5.
4. 4. Om care stinge focul
5. Se mãsoarã în ore, minute ºi secunde
De prin lume
6. 6. Nas de elefant adunate
7. 7. Þine un sfert din an.
ªtiaþi cã …
Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul descoperit pe
banda coloratã. Prima cursã de alergare de la
...................................................................................................................... Jocurile Olimpice s-a numit „sta-
...................................................................................................................... dion”? De aici provine cuvântul
„stadion” pe care îl folosim ºi as-
tãzi.
de pronunþare ºi se va aplica în exerciþii de:

identificare, completare, grupare, transformare,
descoperire ºi compunere de cuvinte.
Se pot adãuga dictãri frontale sau pe perechi,
dupã principiul gradãrii dificultãþii: cuvinte din
douã silabe, cuvinte monosilabice, cuvinte din
trei ºi mai multe silabe, propoziþii simple,
propoziþii din trei ºi mai multe cuvinte, texte
scurte ce conþin cuvinte cu mp ºi mb.
Se va solicita cursanþilor de fiecare datã sã
pronunþe corect cuvinte ce conþin grupurile de
cuvinte mp ºi mb.
Pentru conºtientizarea regulii de scriere se poate
folosi auto ºi intercorectarea prin rezolvarea în
perechi a sarcinilor de la Exerseazã!

9
partea 2
Sporturi
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Conduceþi discuþia cursanþilor despre sporturile
menþionate cãtre gimnasticã. Elementele din
biografia Nadiei Comãneci vor fi suportul pe care
Sporturi 9
partea 2
se vor exersa capacitãþile de citire selectivã, de Pentru început…

Încercuieºte în lista de mai jos numele sporturilor la care juriul dã note concurenþilor.
desprindere a informaþiilor esenþiale, de formulare fotbal handbal patinaj înot
gimnaticã volei baschet ciclism
de rãspunsuri la întrebãri, de activizare a vocabu-
larului ºi de exersare a pronunþãrii ºi scrierii Cite[te aici!
cuvintelor ce conþin grupurile de litere mp ºi mb. Nadia Comãneci
Este practic imposibil sa vorbeºti de gimnastica româneascã fãrã
Încurajaþi cursanþii sã organizeze joc de rol: sã o aminteºti pe Nadia. Ea este o legendã în acest sport.
La Olimpiada din 1976 simpatica fatã de 15 ani a scris adevãra-
te pagini de istorie. Ea a fost prima gimnastã care a luat o nota de
reporter – Nadia Comãneci, situaþie în care sã-ºi 10 la o competiþie de acest fel. Campioana a luat atunci trei medalii
de aur, una de argint ºi una de bronz.
exerseze capacitãþile de comunicare oralã. Scurtã biografie:
• s-a nãscut la 12 noiembrie 1961 in Oneºti;
• pãrinþii ei se numesc Gheorghe ºi ªtefania;
Individual sau pe grupuri mici, pot completa Vocabular • a început gimnastica înainte de împlininirea vârstei de ºase ani;
• s-a retras din competiþiile sportive în anul 1984;
• locuieºte în Romania ºi SUA, în oraºul Norman, Oklahoma.
biografia gimnastei având la dispoziþie articole biografie – date, informaþii despre
despre activitatea actualã a gimnastei (implicarea

viaþa unei persoane
acesteia în acþiuni umanitare). •

•
Cine a fost Nadia Comãneci?
De ce a rãmas ea în istoria gimnasticii ?
• Ce rezultate a obþinut la Jocurile Olimpice din anul 1976?
Interveniþi pentru recuperarea cursanþilor care De prin lume • Subliniazã în text cuvintele care conþin grupurile mp sau mb.
Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.
întâmpinã dificultãþi la scrierea cuvintelor ce adunate • Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele scrise cu
literã iniþialã mare.
• Scrie trei întrebãri pe care le-ai adresa gimnastei dacã ai întâlni-o.
conþin grupurile de litere mp ºi mb. Curiozitate • Obþine cuvinte noi dupã model:
posibil – imposibil
Organizaþi grupe eterogene astfel încât cei care ºi-au La primul concurs la care Nadia
Comãneci a obþinut nota 10, par politeþe
format deja deprinderea de a scrie corect cuvintele tabelele de afiºaj nu erau progra-
mate sã arate aceastã notã. Aºa cã,
perfect
pas
permeabil
permeabil
nota gimnastei a fost scrisã 1:00. bold
ce conþin grupurile mp ºi mb sã-i sprijine pe cei cu Cere învãþãtorului explicaþii sau cautã în dicþionar sensul cuvintelor pe
care nu le cunoºti.
dificultãþi. Cereþi-le cursanþilor sã schimbe între ei
caietele ºi sã se corecteze unii pe alþii. 40 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
Formulaþi ca sarcinã pentru dezvoltare întocmirea

unor scurte autobiografii. Faceþi conexiune cu
educaþia civicã.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Adaptaþi testul de evaluare propus în ghid la
1. Completeazã propoziþiile folosind cuvintele corespunzãtoare scrise
particularitãþile colectivului de cursanþi.
în coloana alãturatã.
Individualizaþi sarcinile. Exerciþiile 1, 2 ºi 5 pot
ºtampilã
În luna ........................... se încheie sezonul la mare.
Pe reþetã este nevoie de ......................... dispensarului.
important
completatã
Aminteºte-þi! fi rezolvate de cãtre toþi elevii. Ele pot fi
Fabrica de mobilã angajeazã .................................... .
Cererea de ................... trebuie .................. cu atenþie.
septembrie
împrumut
efectuate direct pe pagina ghidului sau pe caiete.
Este ......................... sã-þi alegi meseria care-þi place. Care sunt regulile învãþate des-
tâmplar
pre scrierea corectã a cuvintelor?
2. Scrie lunile anului care conþin grupurile mp sau mb. Adaptaþi dictarea astfel: selectaþi enunþurile
3. Scrie dupã dictare textul: reprezentative pentru cursanþii capabili de
Steagul olimpic
Cele cinci cercuri olimpice înlãnþuite reprezintã emblema Jocurilor
Olimpice. Ele simbolizeazã înfrãþirea celor cinci continente ale lumii.
achiziþii minime, dictaþi întregul text celor care
În timpul Jocurilor Olimpice drapelul este ridicat pe stadion îm-
preunã cu drapelele tuturor þãrilor participante. Acestea se coboarã nu au dificultãþi de scriere, limitaþi-vã la a
la sfârºitul ceremoniei de închidere a întrecerilor.
4. Scrie un scurt dialog în care sã foloseºti cuvintele: sâmbãtã, împre-

solicita transcrierea în cazul celor care au încã
unã, important, umbrelã. dificultãþi în scrierea dupã dictare.
5. Transformã cuvintele dupã model:
pachet – împachetat
piedicã – .................. piatrã – .........................
Practic Textul tipãrit din ghid poate fi: model pentru
bãtrân – ...................
blanã – ....................
broboadã – ..................
podoabã – ...................
autocorectare, în cazul dictãrii sau suport pentru
Formaþi grupe ºi alegeþi per-
sonalitãþi din lumea sportului, a
muzicii, cinematografiei sau din
copiere, în cazul celor care nu pot sã scrie încã
Rezultatul tãu: comunitatea localã. Realizaþi un
proiect care sã cuprindã:
dupã dictare.
☺
- o scurtã biografie a acesteia;
- fotografii; Exerciþiul 4 are grad de dificultate sporit. Poate fi
- articole din ziare, reviste cu pã-
reri ale diverselor persoane des-
pre personalitatea aleasã;
realizat în perechi, fiecare din cei doi având sarcina
- rãspunsuri ale persoanei respec-
tive la întrebãrile voastre, dacã
de a scrie cel puþin douã replici, sau individual.
puteþi sta de vorbã cu ea.
Observaþii Daþi un titlu proiectului reali- Se poate rezolva oral de cãtre cei cu dificultãþi
zat pe grupe ºi apoi prezentaþi-l
în faþa colegilor.
de scriere, situaþie în care se va pune accent pe
pronunþarea corectã a cuvintelor care conþin
grupurile de litere mp ºi mb. În cazul celor din
urmã se va solicita sã formuleze propoziþii
folosind cuvintele date.
Pentru cerinþa formulatã la rubrica Practic,
intervenþia cadrului didactic poate consta în:
• sugerarea titlului proiectului;
• elaborarea unui plan al proiectului;
• asigurarea de materiale bibliografice;
• constituirea grupelor de lucru;
• stabilirea sarcinilor ºi a responsabilitãþilor
fiecãrui membru al grupului, în funcþie de
disponibilitãþile fiecãruia;
• indicarea criteriilor dupã care se va face
evaluarea proiectului.

10 partea 1
Bucureºti, capitala þãrii
NR. ORE ALOCATE: Bucureºti, capitala þãrii 10
• partea întâi: 3 ore partea 1

Spune câteva lucruri pe care le cunoºti despre oraºul Bucureºti.
Cite[te aici!
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE Vocabular
Bucureºti
• cuvinte cu înþeles asemãnãtor. invazie – cotropire, atac armat Deºi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii,
inundaþii, cutremure, Bucureºtiul are ce sã arate vizitatorului, fie cã
acesta locuieºte aici, fie cã vine din altã localitate sau din strãinãtate.
Ar fi o pierdere sã treceþi prin Bucureºti fãrã sã vedeþi mãcar o parte din
MATERIALE NECESARE ce vã propun în continuare.
• albume; Ateneul Român
Pentru a strânge banii necesari pentru construcþia clãdirii s-a

• vederi cu imagini din Bucureºti; folosit îndemnul: „Daþi un leu pentru Ateneu”. În 1886 a început
construcþia dupã planurile unui arhitect francez ºi a fost dat în folo-
• povestiri ºi legende despre oraºul Bucureºti; sinþã la 14 februarie 1888. Este locul unde se dau concerte de mu-
zicã simfonicã.
Muzeul Satului
• dicþionare de sinonime;
În primãvara anului 1936 se înfiinþeazã Muzeul Satului Românesc.
• aparat de fotografiat; Acum se numeºte Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, dupã numele
celui care l-a înfiinþat. Muzeul prezintã peste trei sute de case ºi
gospodãrii þãrãneºte din diferite zone ale þãrii.
• pagini web despre capitalã. Muzeul ocupã o suprafaþã de 15 hectare ºi este cel mai mare
muzeu în aer liber din Europa.
Casa Poporului)
Palatul Parlamentului (C
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii în anii '80.

Descoper\! Are o înãlþime de 84 m (cuprinde 12 etaje), având o suprafaþã
de 330.000 de metri pãtraþi. Este a doua clãdire din lume dupã
Pentagon. Cea mai mare încãpere se numeºte Sala Unirii, cu o
înãlþime de 16 m ºi o suprafaþã de 2200 metri pãtraþi, aici aflân-
Înlocuieºte cuvintele subliniate
du-se cel mai mare candelabru din clãdire, cu o greutate de trei
cu altele astfel încât enunþurile sã tone ºi 7000 de becuri.
nu-ºi schimbe înþelesul. Aici se aflã acum Parlamentul României, de unde ºi cealaltã
• Incendiul a cuprins clãdirea. denumire.
• Aici se aflã Parlamentul României. ___________
• Cea mai mare încãpere este Sala
Unirii. • Ce locuri din Bucureºti sunt prezentate în text?
• Spune cel puþin câte o informaþie despre fiecare dintre cele trei
locuri prezentate.
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE transmise de text: banii strânºi pentru
construirea Ateneului, unicitatea Muzeului
B) ORIENTARE Satului, informaþii despre Palatul
Se va purta o conversaþie despre Bucureºti. Se Parlamentului.
vor formula întrebãri deschise prin care sã fie Ca sarcinã de dezvoltare puteþi propune
solicitate informaþiile pe care cursanþii le deþin cursanþilor sã afle informaþii suplimentare despre
din experienþa proprie. Bucureºti de la adresele www.bucuresti.ro ºi
Sugeraþi-le ca atunci când rãspund sã îºi www.miculparis.ro.
aminteascã de informaþiile pe care le au din ziare, Cursanþii care au vizitat capitala pot prezenta
reviste, emisiuni TV. Le puteþi arãta vederi din informaþii despre aceasta.
capitalã în care sã recunoascã obiective turistice.
Solicitaþi-le sã observe ºi imaginile din ghidul • Scrierea unor substantive care se scriu cu ii:
cursantului ºi sã citeascã denumirile clãdirilor • transformaþi dupã model: invazie - invazii;
reprezentate. armonie, vie, enciclopedie, memorie.
Dupã citirea independentã integralã a textului, • scrieþi cuvintele din parantezã la forma
se va realiza citirea ghidatã prin care se vor potrivitã: foºnetul (pãdure), întinderea
discuta urmãtoarele aspecte: scrierea cu ii a (grãdinã); înãlþimea (clãdire).
cuvintelor „incendii“, „inundaþii“, „invazii“,
„clãdirii“ etc, scrierea cuvintelor ce conþin
grupuri de litere, scrierea cu majusculã.
Concomitent cu problemele de limbã abordate
se vor desprinde elementele de conþinut

Exerseazã! Re]ine!
1. Uneºte cu sens asemãnãtor de pe cele douã coloane.
În limba române sunt cuvinte
îngâmfat fiinþã care au formã diferitã, dar înþe-
fãpturã prieten les asemãnãtor.
mister fudul Ele se folosesc pentru a nu repe-
flacãrã fãclie ta în mod supãrãtor un anumit
amic secret cuvânt în comunicare.
2. Din fiecare ºir de cuvinte, taie-l pe acela care nu are înþeles asemã-
nãtor cu cele date.
• cuminte – astâmpãrat, domol, potolit, deºtept

• vorbeºte – rosteºte, þipã, grãieºte, spune
• ajutor – spijin, bani, protecþie, ocrotire
• gãsit – aflat, dibuit, ascund, descoperit
• gãtit – aranjat, dichisit, împodobit, mâncat
Oraºul vãzut din avion
3. Transcrie enunþul de mai jos înlocuind cuvintele subliniate cu altele
cu înþeles asemãnãtor.
Bucureºtenii au aflat cu surprindere cã spaþiul din jurul Palatului De prin lume

Parlamentului se va putea utiliza pentru organizarea unor curse de
automobile. adunate
...........................................................................................................................
........................................................................................................................... Informaþii utile
...........................................................................................................................
........................................................................................................................... Distanþele de la Bucureºti la câte-
........................................................................................................................... va din celelalte oraºe ale þãrii sunt:
547 km – Arad,
4. Completeazã careul folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor date. 592 km – Baia Mare,
168 km – Braºov,
1. B 1. grãunte 440 km – Cluj Napoca,
2. U 2. suie 226 km – Constanþa,
3. C 3. ladã 134 km – Craiova,
4. U 4. þipãt 343 km – Drobeta Turnu Severin,
5. R 5. repede 244 km – Galaþi,
6. E 6. ºcolar 64 km – Giurgiu,
7. ª 7. viclean 393 km – Iaºi,
8. T 8. corp 592 km – Oradea,
9. I 9. picant 60 km – Ploieºti,
175 km – Râmnicu Vâlcea,
274 km – Sibiu,
439 km – Suceava,
337 km – Târgu Mureº,
562 km – Timiºoara.
C) ACHIZIÞII
Pornind de la exerciþiul de la rubrica Descoperã!
cursanþii vor observa existenþa în limba românã a
cuvintelor cu sens asemãnãtor.
Conºtientizarea rolului pe care le au sinonimele
în exprimare se poate face ºi prin citirea unui
text în care un anumit cuvânt se repetã în mod
supãrãtor.
Exemplu: Excursioniºtii au vizitat Muzeul Satului.
Cel mai mult i-a impresionat pe excursioniºti
(vizitatori) întinderea acestuia. Excursioniºtii
(turiºtii) din Ardeal au cumpãrat vederi cu
imaginile gospodãriilor din Oltenia ºi Moldova.
Exerciþiile 1, 2 de la Exerseazã! pot fi rezolvate
individual sau frontal. În rezolvarea exerciþiilor 3
ºi 4 cursanþii pot utiliza dicþionare de sinonime.
Informaþiile oferite la De prin lume adunate pot fi
folosite în activitãþi matematice, prin introducerea
lor în probleme: Care dintre oraºele enumerate
este cel mai apropiat de Bucureºti?

10 partea 2
Bucureºti, capitala þãrii
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Exerciþiul propus la rubrica Pentru început...,
are ca scop exersarea pronunþiei articulate a Bucureºti, capitala þãrii 10
cuvintelor, destinderea cursanþilor ºi totodatã partea 2
introducerea în discuþie a personajului Bucur. Pentru început…

Citeºte cât poþi de clar ºi de repede:
Pe textul suport se pot actualiza ºi dezvolta: • Cosaºul Saºa când coseºte cât ºase saºi sasul coseºte. ªi-n jos ºi-n sus la casa sa coseºte Saºa ºi-n ºosea.
• Capra calcã piatra. Piatra crapã-n patru. Crãpar-ar capul caprei negre-n patru, cum a crãpat piatra-n patru.
• Scrierea cuvintelor care conþin î ºi â; • Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureºti.
• Scrierea ºi pronunþarea cuvintelor care conþin Cite[te aici!

mp ºi mb; Vocabular
Legenda lui Bucur
• Scrierea cu majusculã; Orice om ºi orice loc are istoria lui.

Oraºul Bucureºti are ºi el o poveste care s-a transmis din bãtrâni:
metropolã – oraº mare Legenda lui Bucur.
• Formularea oral ºi în scris de întrebãri ºi Poveste spune cã demult trãia un pãdurar sãrac ce avea o fiicã pe
nume Dâmboviþa. Fata ºtia toate secretele pãdurii, toate potecile, toate
rãspunsuri pe marginea unui text citit; cãrãrile, toate vieþuitoarele care trãiau ascunse în iarbã ºi în tufiºuri.
Într-o zi, un prinþ dintr-o împãrãþie îndepãrtatã s-a rãtãcit prin
pãdure. Întâlnind-o pe Dâmboviþa, i-a cerut sã-l ajute sã-ºi regãseascã
• Cuvinte cu sens asemãnãtor. drumul. Ea a fost bunã ºi i-a arãtat calea. Prinþul, vãzând frumuseþea
De prin lume ºi gingãºia ei, a cerut-o de nevastã. Fata i-a spus însã cã ea îi promi-
sese mâna lui Bucur, un cioban sãrac din împrejurimi. Atunci, prinþul
Puteþi explica, fãrã teoretizãri, ce este o legendã adunate i-a oferit fetei un cuþitaº cu gândul cã fata îl va omorî pe Bucur.
Însã Dâmboviþa – care îl iubea pe Bucur – i-a povestit logodnicu-
ºi le puteþi propune ca lecturi suplimentare ªtiai cã...
lui întâmplarea ºi în semn de credinþã faþã de el a înfipt cuþitul într-o
stâncã. Din locul unde a lovit, a þâºnit un izvor de apã bunã, curatã
legende pe care le consideraþi potrivite vârstelor Oraºul Bucureºti a fost amintit

ºi clarã. Dâmboviþa a botezat acest izvor cu numele ei ºi, împreunã
cu iubitul sãu, au format un sãtuc la marginea pãdurii pe malul
izvorului.
ºi intereselor cursanþilor. Dacã existã legende ale pentru prima oarã în documente
la 20 septembrie 1459 pe timpul
Bucur a dat aºezãrii numele lui. ªi aºa, satucul, devenit astãzi me-
tropolã, se numeºte Bucureºti, iar apa care-l strãbate, Dâmboviþa.
domnitorului Vlad Þepeº care ºi-a
unor locuri sau personalitãþi din istoria comuni- stabilit aici a doua capitalã dupã
cea de la Târgoviºte? Foloseºte-þi cunoºtinþele!
tãþii, povestiþi-le cursanþilor sau solicitaþi-i sã
• Formaþi perechi. Pe rând, adresaþi-vã unul altuia întrebãri despre conþi-
citeascã. nutul legendei lui Bucur. Rãspundeþi la întrebãrile care vi s-au formulat.
• Identificã în text cuvintele care se scriu întotdeauna cu literã mare.
• Subliniazã din text urmãtoarele cuvinte: sãrac, potecile, ascunse, calea,
Pe textul suport solicitaþi-le cursanþilor sã distingã nevastã, promisese, cioban, oferit. Scrie aceste cuvinte pe o coloanã.
• Pentru coloana de cuvinte scrisã în caiet gãseºte cuvintele cu sens
elementele reale de cele imaginare din legendã. asemãnãtor din ºirul urmãtor: oier, drumul, cãrãrile, soþie,
nevoiaº, pitite, fãgãduise, dãruit.
Vlad Þepeº • Reciteºte textul înlocuind cuvintele subliniate cu cele cu înþeles
Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura: asemãnãtor gãsite.
• Transcrieri selective (Transcrieþi enunþul care 44 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
explicã cine era Dâmboviþa).

• Dictãri în perechi (Dicteazã colegului douã/trei
enunþuri din text care sã conþinã cuvinte
scrise cu î ºi â).
• Povestire oralã a unui fragment (Formaþi grupe
de câte trei persoane. Povestiþi oral fiecare
câte o parte din legendã).

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Exerciþiul 1 din testul propus la rubrica ªtii sã
1. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvântul care se repetã în mod
lucrezi corect? va fi rezolvat pe o fiºã ce va fi
supãrãtor, cu un altul cu înþeles asemãnãtor:
a) Era odatã un om care avea un bãiat. Bãiatul era tare leneº.
anexatã în portofoliul cursantului.
Tatãl se tot gândea cum sã-l dezveþe pe bãiat de nãravul sãu.
b) De bucurie cã am trecut examenul, am invitat la o petrecere
toþi prietenii. Ei au fost bucuroºi de reuºita mea ºi au venit cu
Aminteºte-þi! Exerciþiul 2 se poate rezolva direct pe ghid prin
bucurie la mine.
De ce este important sã înlocuim
marcarea variantei corecte de rãspuns.
2. Dintre enunþurile date identificã-l pe acela în care: un cuvânt cu altul cu înþeles ase-
a) cuvântul „bunã” are înþeles asemãnãtor cu „gustoasã”;
• Ea este o prietenã bunã.
mãnãtor? Exerciþiul 3 se poate lucra în perechi de cãtre
• Am fãcut o treabã bunã.
• Prãjitura este foarte bunã.
cursanþii de nivel mediu. Pentru cei care au un
b) cuvântul „gãtit” sã însemne „împodobit”; Practic vocabular redus, puteþi propune dumneavoastrã
• Am gãtit sarmale în foi de viþã.
• Fata s-a gãtit pentru nuntã.
• Campionul s-a gãtit de luptã. Realizaþi în grupuri de 5-7 cursan- cuvinte pe care le consideraþi ca fãcând parte din
c) cuvântul „carte” sã aibã înþeles de „manual”; þi un album despre localitatea în
• Cine are carte, are parte.
• Ultima carte era un ºapte de treflã.
care locuiþi.
Faceþi poze sau desenaþi: locuri
vocabularul activ al acestora. Puneþi la dispoziþia
• În carte erau multe exerciþii. care amintesc de trecutul aºezãrii,
instituþii importante pentru viaþa
cursanþilor dicþionare de sinonime pe care sã le
3. Scrie o listã cu cinci cuvinte pentru care cunoºti cuvinte cu înþeles
asemãnãtor.
locuitorilor, locuri frumoase care
ar putea fi vizitate de turiºti. În poatã folosi în cazul în care au nevoie.
Cere-i colegului sau colegei sã gãseascã pentru cuvintele scrise de dreptul fiecãrei imagini scrieþi
tine altele cu înþeles asemãnãtor. câteva informaþii. Acordaþi-le sprijin.
Încercaþi sã aflaþi de la bãtrâni
povestiri despre persoanele ºi
locurile în care trãiþi. Scrieþi aces-
Activitatea de proiect este complexã ºi necesitã
Rezultatul tãu: te povestiri.
Daþi albumului un titlu. documentare. Anunþaþi tema acestuia ºi stabiliþi
☺
Prezentaþi colegilor albumele.
Faceþi aprecieri asupra lucrãrilor. etape ºi termene pentru realizarea lui. Fixaþi
împreunã o listã cu locuri ºi persoane care vor fi
prezentate în album. Distribuiþi sau mediaþi
Observaþii discuþiile dintre cursanþi în vederea distribuirii de
Exemplu: sarcini în cadrul grupului:
Mãnãstirea Sinaia, construitã de
Mihail Cantacuzino în anul 1695 • cine ºi ce va face fotografii sau va ilustra
albumul;
• cine ºi de la cine (sau de unde) va culege
informaþii;
• cine ºi ce explicaþii va formula pentru
ilustraþii;
• cine ºi cum va întocmi cuprinsul;
• cine ºi ce va monitoriza la nivelul grupului.
Termenul de finalizare a proiectului trebuie sã fie
de aproximativ douã sãptãmâni. Evaluaþi fiecare
cursant þinând seama de modul în care s-a impli-
cat în realizarea sarcinii.

11 partea 1
Omul
NR. ORE ALOCATE:
Omul 11
partea 1

Spuneþi fiecare dintre voi pe rând, câte un lucru care îl deosebeºte pe om de animal.
Cite[te aici!
CONÞINUT
TUR
RI ESENÞIALE Omul
Cu mult timp în urmã, vieþuitoarele au hotãrât sã-ºi aleagã un

• cuvinte cu înþeles opus. împãrat. Adunate în apele mãrii, au zis:
– Cine va ajunge primul în vârful cel mai înalt al munþilor, acela
va fi stãpânul nostru!
La rãsãritul soarelui, vieþuitoarele au pornit spre muntele din
MATERIALE NECESARE depãrtare. Multe vieþuitoare au rãmas însã în apele mãrii: scoici,
meduze, cãluþi de mare, peºti mai mari sau mai mici. Altele au
• imagini legate de evoluþia omului; reuºit sã iasã pe uscat: raci, crabi, broaºte, ºerpi. Mai harnici,
ºoarecii ºi ºopârlele au ajuns în câmpii. Cãprioarele, lupii, mistreþii,
vulpile s-au oprit în zona dealurilor. Puternicii urºi ºi cerbii, dar ºi
• dicþionare. râºii cei iuþi au ajuns la poalele munþilor ºi acolo au rãmas.
Numai OMUL L a reuºit sã ajungã în vârful munþilor, devenind stã-
pânul lumii.
___________
• Formaþi grupe de câte trei cursanþi. Formulaþi în scris întrebãri prin

Vocabular care sã vã verificaþi colegii dacã au înþeles textul citit. Faceþi apreci-
eri asupra rãspunsurilor primite.
• Formaþi douã grupe. Una dintre ele sã susþinã pãrerea cã: Omul este
râs – (aici) animal sãlbatic asemã- cea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omul nu este cea mai
nãtor cu pisica, lynx puternicã fiinþã de pe Pãmânt.
Oferiþi exemple de situaþii care sã sprijine pãrerea voastrã.
• Formuleazã propoziþii în care cuvintele „râs” ºi „iuþi” sã aibã înþelesuri
diferite.
• Transcrie prima propoziþie înlocuind cuvintele vieþuitoare ºi îm-
pãrat cu altele cu înþeles asemãnãtor.
• Transformaþi, dupã model, cuvintele: oameni - oamenii
peºti - crabi - urºi -
melci - ºoareci - cerbi -
raci - mistreþi - râºi -
Descoper\!
• Formaþi perechi. Fiecare dintre voi sã citeascã urmãtoarele propo-
ziþii alegând unul dintre cuvintele scrise înclinat. Ce observaþi?
Omul este cel mai puternic/slab de pe Pãmânt.
La rãsãritul/apusul soarelui au pornit spre munte.
A) DISCUÞ
ÞII LIBERE Urmãtorul exerciþiu (cel în care cele douã grupuri
trebuie sã susþinã pãreri diferite: Omul este cea mai
B) ORIENTARE puternicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omul
În discuþia despre deosebirile dintre om ºi animal nu este cea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt) are
solicitaþi-le elevilor sã-ºi aminteascã ce au învãþat ca scop exersarea comunicãrii orale ºi aplicarea
la educaþie civicã în legãturã cu noþiunea de regulilor de comunicare oralã eficientã. Monitorizaþi
persoanã ºi relaþiile dintre persoane. Accentuaþi discuþiile celor douã grupuri. Cereþi-le sã aducã
ideea cã omul este fiinþa care are capacitatea de argumente în susþinerea punctului de vedere ºi
a gândi ºi de a fi creativ. notaþi pe tablã cele mai puternice dintre acestea.
Acest moment are ca scop introducerea în tema Exerciþiile de determinare a omonimelor ºi
abordatã de textul propus. sinonimelor vor fi rezolvate independent, în scris
Elevii vor citi textul de douã ori, pentru a înþelege de cãtre fiecare cursant. De asemenea ºi cele
conþinutul acestuia. Activitatea de formulare de care urmãresc scrierea corectã a cuvintelor cu ii.
întrebãri ºi rãspunsuri pe marginea textului citit Acest ultim exerciþiu poate fi completat cu
poate fi organizatã nu numai pe grupe de câte cerinþa suplimentarã de a formula propoziþii în
trei (aºa cum se propune în ghidul cursantului), care sã fie folosite cuvintele determinate.
ci ºi în perechi sau frontal. Puteþi solicita citirea
textului cu voce tare pe unitãþi logice de conþinut
ºi formularea cât mai multor întrebãri legate de C) ACHIZIÞII
fragmentul citit. Notaþi întrebãrile care vizeazã Exerciþiul propus la Descoperã! le permite cursan-
informaþiile esenþiale ºi solicitaþi cursanþilor sã þilor sã observe cã în limba românã existã cuvinte
rãspundã în scris la acestea. cu sens opus, care schimbã înþelesul enunþului.

Exerseazã!
1. Folosindu-te de imaginile de mai jos formuleazã propoziþii în care
sã foloseºti grupurile de cuvinte cu sens opus:
mare - micã aproape - departe bucurie - tristeþe

Re]ine!
În limba românã existã cuvinte

cu înþeles opus. Înlocuirea unui
cuvânt cu altul cu înþeles opus
schimbã înþelesul enunþului.
Unui cuvânt îi pot corespunde
mai multe cuvinte cu înþeles o-
2. Descoperã cuvintele cu înþeles opus celor date dupã model: pus, în funcþie de înþelesul pe ca-
omenos – neomenos re acesta îl are în enunþ.
cinste – convingãtor –
priceput – iertãtor –
atent – milos –
clar – liniºte –
3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus ce-

lor subliniate.
• Buturuga micã rãstoarnã carul ................................ .

• .......................... lunii pãtrundea în întunericul casei.
• Veselia prietenilor a alungat ......................... omului.
4. Identificã în careul de mai jos perechile de cuvinte cu înþeles opus.

Scrie cuvintele descoperite în tabelul de mai jos, în caiet.
G
R
O
R
L
A
R
R
U
N
J
O
De prin lume
A P T S U S adunate
S L A B N U
C I R C E R
I N G U S T ªtiai cã...
Exemplu: gol Prima descoperire a omului a fost

focul? Stãpânind focul oamenii au
învãþat sã se încãlzeascã, sã-ºi fa-
cã luminã, sã-ºi frigã alimentele ºi
sã þinã fiarele la distanþã.
Solicitaþi fiecare cursant sã dea exemplu de câte

o pereche de cuvinte cu sens opus. Pentru cei
care întâmpinã dificultãþi, spuneþi dumneavoastrã
cuvântul pentru care sã gãseascã antonimul.
Exerciþiile propuse pentru fixarea cunoºtinþelor la
rubrica Exerseazã au un grad redus de dificultate,
de aceea acestea pot fi rezolvate independent
(exerciþiul 1 oral sau scris, exerciþiile 2 ºi 3 în
scris, chiar pe Ghidul cursantului, exerciþiul 4 în
caiete).
Perechile de cuvinte din careu sunt: gol–plin,
sus–jos, slab–gras, îngust–lat.
Alte exerciþii pe care le puteþi propune:
Folosind dicþionarul, aflaþi sensul cuvintelor
necunoscute. Formaþi cuvinte cu înþeles opus,
adãugând înaintea fiecãrui cuvânt silaba in.
• corect; • cert;
• disciplinat; • decent;
• complet; • egal.

11 partea 2
Omul
D) TRANSFERUL
L ªI EVA
ALUA
AREA FORMATIVÃ
Ã
Sarcina exerciþiului propus la rubrica Pentru
început..., va fi rezolvatã pe grupe. Fiecãrui grup
i se vor distribui câte douã imagini de obiecte
Omul 11
partea 2
despre a cãror utilitate vor discuta. Pentru început…

Discutaþi în grup despre cum credeþi cã ar fi fost lumea dacã omul nu ar fi inventat obiectele ilustrate mai jos.
Vã puteþi documenta pentru a le spune cursanþilor
mai multe lucruri despre inventarea acestor
obiecte (de exemplu, le puteþi spune despre
Vocabular
primele ceasuri solare, ceasul cu nisip sau cu
apã, clepsidra etc.) cosmonaut – persoanã care zboa- Cite[te aici!
rã în Cosmos, dincolo de Terra
peripeþii – întâmplãri Dincolo de Terra
Puteþi extinde discuþia asupra altor mari invenþii imens – foarte mare
Încã din cele mai vechi timpuri, de când s-a descoperit cã nu
ale omenirii. Dirijaþi conversaþia astfel încât sã suntem singuri în Univers, omul a vrut sã ajungã pe alte planete.
Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus ºi primul om
care a zburat in spaþiul din jurul Pãmântului. Atunci a vãzut pentru
introduceþi ideea cuceririi spaþiului de cãtre om. prima datã planeta albastrã în toatã splendoarea ei. „Cerul este
foarte întunecat, iar Pãmântul este albãstrui” au fost cuvintele lui
Gagarin referitoare la acel moment unic, notând ºi faptul cã toate
Dupã citirea textului suport ºi lãmurirea corpurile cereºti se vãd mult mai bine de acolo, din spaþiu. Zborul în
jurul Terrei a fost lipsit de peripeþii ºi a durat o orã ºi 48 de minute.
problemelor legate de vocabular formulaþi Primii oameni care au pãºit pe Lunã au fost americanii, pe data
de data de 20 iulie 1969. Evenimentul a fost filmat ºi a putut fi
urmãrit de milioane de oameni din lumea întreagã. „Un pas mic pen-
întrebãri care sã conducã la înþelegerea tru om, un salt imens pentru omenire” au fost primele cuvinte ros-
tite de astronautul american.
conþinutului textului. În zilele noastre s-a nãscut un nou vis la fel de greu de atins:
explorarea planetei Marte.
Sã fie oare doar un vis?
De exemplu: De prin lume Foloseºte-þi cunoºtinþele!
• Cine a fost primul om care a zburat în spaþiu? adunate
1. Formuleazã în scris propoziþii folosind cuvintele explicate la vocabular.
• Cât a durat primul zbor? ªtiaþi cã...
2. Scrie trei lucruri pe care ai vrea sã le afli despre cãlãtoriile omului în
spaþiu.
• Cum se vede Pãmântul din spaþiu? Dupã o cãlãtorie în Univers as-
3. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: vechi, primul, greu.
4. Transcrie fragmentul care prezintã prima cãlãtorie pe Lunã.
tronauþii se întorc cu 3 centimetri
Pe textul suport, prin rezolvarea sarcinilor propuse mai înalþi ºi cu 10 kilograme mai
slabi?
la Foloseºte-þi cunoºtinþele! se vor actualiza:
• Folosirea în enunþuri proprii a cuvintelor noi; 48 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar
• Aºezarea textului în paginã;

• Cuvinte cu sens opus.
Folosind informaþiile de la De prin lume adunate,
puteþi prezenta cursanþilor situaþii problemã, în
care aceºtia sã foloseascã ºi cunoºtinþele mate-
matice. (Ce înãlþime ºi ce greutate va avea un om
cu înãlþimea de 187 de centimetri ºi greutatea
de 78 de kilograme dupã o cãlãtorie în spaþiu?)
Alte sarcini pe care le puteþi formula:
• Motivaþi scrierea cu literã mare a cuvintelor.
• Formulaþi câte o propoziþie cu: pãmânt ºi
Pãmânt.
• Identificaþi în text cuvinte cu sens asemãnãtor
pentru: cosmonaut, Terra, minune.

CUM
M SE FACE EVA
ALUA
AREA?
Exerciþiile propuse în test pot fi rezolvate inde-
ªtii sã lucrezi corect? Aminteºte-þi!
1. Pentru fiecare cuvânt subliniat identificã în coloana alãturatã pe cel
pendent de cãtre fiecare cursant pe caiet sau pe
cu sens opus. Ce reguli de scriere corectã a cu-
vintelor ai învãþat?
o foaie ce va fi parte a portofoliului. În aprecierea
• Salteaua cumpãratã este mai groasã decât cea veche. strâmb Ce ºtii despre sensul cuvintelor?
• În casã lumina era aprinsã. ocolit rezultatelor þineþi seama ºi de aºezarea în paginã.
• Omul era acuzat pe drept. stinsã
• De emoþie faþa îi era aprinsã.
• Am mers spre casã pe drumul drept.
palidã
nedrept
Activitatea practicã poate fi precedatã de discuþii
• Copacul avea trunchiul drept. subþire
despre ceea ce este legal sau ilegal, permis sau
2. Transcrie anunþul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroºat cu
altele cu înþeles opus. interzis, politicos sau nepoliticos în situaþii
La un preþ mic, ofer un câine blând,
cu blanã moale ºi lungã.
concrete familiare cursanþilor
Latrã prietenos la cunoscuþi.
Mãnâncã puþin ºi doarme mult.
(De exemplu: În autobuz: este ilegal sã circuli
fãrã bilet, este legal sã ai abonament valabil, este
3. Pentru fiecare calitate scrie câte un defect.
modestie cinste politicos sã laºi o persoanã în vârstã sã urce în
hãrnicie curaj
dãrnicie sinceritate autobuz înaintea ta, este nepoliticos sã nu cedezi
Practic
locul unei persoane cu un copil în braþe etc).
Realizaþi la nivelul clasei pano-
uri cu titlurile:
• LEGAL - ILEGAL
Cursanþii vor lucra pe grupe în funcþie de tema
Rezultatul tãu: • POLITICOS - NEPOLITICOS
• PERMIS - INTERZIS
aleasã. Fiecare dintre ei va scrie pe planºã
enunþul/enunþurile formulate, dupã ce dumnea-
☺
Pe acest panou scrieþi infor-
maþii despre tema aleasã. Vã
puteþi referi la reguli de igienã, de
pãstrare a sãnãtãþii, legi pe care le voastrã aþi verificat corectitudinea acestora din
cunoaºteþi, reguli de comportare
cicilizaþã. punctul de vedere al conþinutului ºi al scrierii.
Puteþi completa panoul cu
Observaþii
glume, caricaturi sau articole din
ziare sau reviste care se potrivesc
Faceþi aprecieri individuale asupra activitãþii
temei alese.
Expuneþi panourile la intrarea
fiecãrui cursant.
la ºcoalã.

! Înainte de examen
ºtiu!
Acum ºtiu partea
Înainte de examen
Pentru început… 1. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog despre orele de limba românã din acest modul. Precizaþi fiecare ce text
Reciteºte din primele pagini ale manualului care au fost aºteptãrile tale la începutul modulului. v-a plãcut cel mai mult ºi de ce, ce reguli de scriere aþi învãþat, ce informaþii aþi reþinut de la rubrica Stiaþi cã…
Care dintre acestea s-au împlinit? Care nu s-au împlinit? Care crezi cã a fost motivul? Folosiþi în discuþii ce aþi învãþat în acest modul.
Prezentaþi pe scurt ºi celorlalþi cursanþi informaþiile pe care le-aþi aflat de la partenerul/partenera de dialog.
Cite[te aici!
Cite[te aici!
Desprind informaþiile importante dintr-un mesaj pe care îl ascult.
„Neobositul pãrinte umbla din casã în casã, împreunã cu bãdiþa Vasile , dascãlul bisericii, ºi sfãtuia pe
Îmi dau seama dacã un mesaj ascultat este corect sau nu.
oameni sã-ºi dea copiii la învãþãturã.
Formulez de întrebãri atunci când nu înþeleg ceva. Cea dintâi ºcolãriþã a fost însãºi Smãrãndiþa popii, o zgâtie de copilã agerã la minte ºi aºa de silitoare,
Povestesc lucrurile importante pe care le aud. de întrecea mai pe toþi bãieþii ºi din carte, dar ºi din nebunii.
Însã pãrintele mai în toatã ziua da pe la ºcoalã ºi vedea ce se petrece... ªi ne pomenim într-una din
Formulez propoziþii folosind cuvinte noi.
zile cã pãrintele vine la ºcoalã ºi ne aduce un scaun nou ºi lung. Dupã ce-a întrebat pe dascãl, care cum
ªtiu sã încep ºi sã închei dialoguri cu persoane diferite. ne purtãm, a stat puþin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bãlan” ºi l-a lãsat în ºcoalã.
Citesc uºor un text scurt pe care îl cunosc. ...
În altã zi ne trezim cã iar vine pãrintele la ºcoalã, cu moº Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar
Pot sã rãspund oral la întrebãri despre conþinutul unui text citit.
de ºcoalã nouã, un drãguþ de biciuºor de curele, împletit frumos, ºi pãrintele îi pune nume Sfântul Nicolai.
Scriu corect cuvinte care conþin grupurile de litere (ce, ci ge, gi, che, chi ghe, ghi), ªi a pus pãrintele pe dascãl sã asculte pe fiecare tot ce-a învãþat peste sãptãmânã. ªi câte greºeli va face
grupurile mp, mb, literele î ºi â ºi litera x. sã i le însemne cu cãrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greºealã sã-i ardã ºcolarului câte un
Scriu corect a enunþurilor ºi texte scurte. Sfânt-Nicolai. Atunci copila pãrintelui, cum era sprinþarã a bufnit în râs. Pãcatul ei, sãrmana!
– Ia, poftim de încalecã pe Bãlan, jupâneasã! zise pãrintele
Folosesc semnele de punctuaþie (punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dia- ªi Smãrãndiþa a mâncat papara, ºi pe urmã ºedea cu mâinile la ochi ºi plângea ca o mireasã, de sãrea
log) în scrierea enunþurilor. cãmãºa de pe dânsa.”
(fragment din Amintiri din copilãrie de Ion Creangã)
Scrie în dreptul fiecãrui enunþ, dupã cum te apreciezi : foarte bine, bine, suficient de bine sau deloc.
2. Formaþi perechi. Citiþi fiecare cu voce tare câte o parte marcatã din text.
Verificã-þi cunoºtinþele! 3. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului.
Smãrãndiþa era fata preotului.
1. Ce este un dialog ? Cum se marcheazã acesta în scris ? Bãdiþa Vasile a adus Calul Bãlan.
2. Ce reguli trebuie sã respecte vorbitorul ? Dar ascultãtorul ? Calul Bãlan era un scaun.
3. Din ce este o compusã o carte ? Pãrintele adusese biciul ºi scaunul pentru pedepsirea copiilor care greºeau.
4. Care este ordinea literelor în alfabet ? Biciul era pentru calul dascãlului.
5. Ce semne de punctuaþie se pot folosi la sfârºitul enunþurilor? În ce situaþii ? Primul copil pedepsit a fost Smãrãndiþa.
6. Care sunt regulile de scriere a cuvintelor care conþin literele â ºi î ?
7. Ce alte reguli de scriere aþi învãþat? 4. Scrie din text cuvintele cu înþeles asemãnãtor pentru: pãrinte, mergea, ºcolãriþã, copilã, se petrece.
5. Rãspunde în scris la întrebare :

De ce a fost pedepsitã Smãrãndiþa ?
50 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar Limba [i literatura român\ II 51
ACUM
M ªTIU!! Pagina Înainte de examen este o probã de evaluare
Pagina intitulatã Acum ºtiu propune o autoevaluare a sumativã care vizeazã capacitatea de receptare a
cursanþilor în ceea ce priveºte nivelul atingerii obiec- mesajului oral (itemul 1), capacitatea de exprima-
tivelor propuse în programa de limba românã desti- re oralã (itemul 1), precum ºi deprinderi integra-
natã acestui modul ºi în acelaºi timp oferã posibilita- toare de citit-scris. Sarcinile propuse presupun
tea recapitulãrii ºi sistematizãrii achiziþiilor acestora. activitate în perechi, dar ºi individualã.
Înainte de a autoaprecia nivelul atingerii competen- Timpul de lucru destinat este de 1-2 ore.
þelor amintite în tabelul din ghid, cursanþii vor fi
îndrumaþi sã revadã rubrica Observaþii de la fiecare
paginã de portofoliu personal, pentru a-ºi acorda cu PROBELE DE VE
ERIFICARE
realism calificativele foarte bine, bine, suficient sau Testele propuse pot fi folosite nu numai ca probe
deloc. Verificaþi felul în care au completat tabelul ºi de evaluare, ci ºi ca suport pentru consolidarea,
discutaþi individual despre nivelul real al atingerii recapitularea ºi sistematizarea cunoºtinþelor ºi
obiectivelor de cãtre fiecare. deprinderilor vizate pe tot parcursul modulului.
Întrebãrile formulate la Veerificã-þi cunoºtinþele! Sarcinile propuse vor fi rezolvate de cãtre
oferã posibilitatea realizãrii unei scheme de cursanþi direct pe paginile ghidului.
recapitulare. Activitatea pe care o veþi organiza Acestea au ca scop pregãtirea cursanþilor pentru
nu se va limita numai la formularea de examen. În funcþie de rezultatele obþinute de
rãspunsuri la întrebãri. Creaþi sarcini de lucru fiecare cursant, organizaþi activitãþi de recuperare
pentru fiecare problemã abordatã. Aceastã cu cei care au nevoie. Probele pe care le veþi
recapitulare se poate întinde pe durata a 2-3 ore, concepe pentru examen pot fi similare celor
în funcþie de colectivul de cursanþi. propuse în acest ultim capitol.

! Probe de verificare
Probã de verificare 1
partea
1. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Dã textului un titlu potrivit.
Cite[te aici!
.....................................................
Amintiri din copilãrie
de Ion Creangã Pe mãsurã ce omul a evoluat, a simþit dorinþa de a reda cât mai bine trãirile. În acest fel miºcãrile au
început sã le imite pe acelea ale pãsãrilor, animalelor, sã fie tot mai expresive ºi sã fie însoþite de
Odatã, vara, pe la Moºi, mã furiºez la moº Vasile, fratele mai mare al tatei sã fur niºte cireºe, cãci numai sunete ºi ritmuri.
la dânsul era un cireº vãratic, care se coce în Duminica Mare.
Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere pe Ion, sã ne ducem la scãldat. Dansul este cea mai strãveche artã a omenirii. Înainte de a comunica prin cuvinte, gestul, strigãtul,
– Nu-i acasã, zice mãtuºa Mãrioara. S-a dus cu moºu-tãu Vasile la Codreni. pasul, sãritura erau mijloace prin care oamenii îºi manifestau simþãmintele de bucurie, teamã, neliniºte.
– Apoi dar, mai rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! Îmi pare rãu cã nu-i vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi
avut plãcere sã ne scãldãm. Dansul l-a însoþit pe om în toate momentele importante ale vieþii: naºterea, cãsãtoria, culesul roade-
Sãrut mâna mãtuºii, ca un bãiat de treabã ºi ies din casã cu chip cã mã duc la scãldat. Mã furiºez pe lor, rãzboaie.
unde pot, ºi, când acolo mã furiºez în cireºul femeii ºi încep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte,
cum se gãseau. În zilele noastre pe întreaga suprafaþã a pãmântului se întâlnesc diferite dansuri, care sunt diferitã
de la un popor la altul.
1. Rãspunde în scris la întrebãri:
a) Când se petrece întâmplarea? 2. Transcrie al doilea fragment. Subliniazã cuvintele formate din trei silabe.
_________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________
b) De ce s-a dus la copilul la unchiul sãu? __________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________
c) Ce i-a spus bãiatul mãtuºii? __________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________
2. Identificã în text cuvintele care denumesc nume de persoane. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte 3. Transformã cuvintele dupã modelele date:
sã se afle în interiorul enunþurilor. rãzboi- rãzboaie viori - vioarã
__________________________________________________________________________________ • genþi - • lãmâi -
__________________________________________________________________________________ • bãieþi - • cãlcâi -
__________________________________________________________________________________ • rod - • pietre -
__________________________________________________________________________________ • ploi - • cozi -
3. Completeazã potrivit spaþiile punctate. 4. Scrie câte un mesaj potrivit fiecãrei ilustraþii:
Titlul textului este ........................................................., iar autorul ................................................................. .
Textul a fost scris cu .......... alineate. Linia de dialog s-a folosit de ........... ori, iar punctul de ........... ori.
4. Completeazã fragmentul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.
ªi cum cãram eu la cireºe, iaca mãtuºa cu o jordie în mânã

Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul zise ea cu ochii holbaþi la mine Scoboarã-te jos, tâlharule,
cã te-oi învãþa eu
Dar cum era sã cobor, cã jos era prãpãdenie __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
PROBA DE VE
ERIFICARE 1 PROBA DE VE
ERIFICARE 2
Prin sarcinile propuse în aceastã probã se Aceastã probã cuprinde 4 itemi ºi evalueazã compe-
urmãreºte verificarea stadiului de formare a tenþe legate de receptarea mesajului dintr-un text
deprinderilor de citire, de receptare a citit, respectarea ortografiei ºi punctuaþiei în scri-
informaþiilor esenþiale dintr-un text citit, de erea cuvintelor ºi a enunþurilor, redactarea unor
folosire a semnelor de punctuaþie studiate. enunþuri potrivite unor situaþii date.
Înainte de începerea lucrãrii, cursanþii vor avea Dacã hotãrâþi ca aceastã probã sã constituie un
sarcina sã citeascã textul suport cu voce tare, test de evaluare, discutaþi cu elevii pe marginea
astfel încât dumneavoastrã sã puteþi evalua fiecãrui item ºi asiguraþi-vã cã toþi au înþeles
capacitatea de citire/lecturã a fiecãrui cursant. sarcinile de lucru. Este foarte important ca toþi
Solicitaþi-le elevii ca dupã citirea textului sã cearã cursanþii sã ajungã sã rezolve aceste sarcini, cu
lãmuriri despre sensul cuvintelor necunoscute sau fãrã sprijinul dumneavoastrã. (Este posibil ca
sau sã formuleze întrebãri suplimentare pentru în textul suport sã existe cuvinte necunoscute
înþelegerea conþinutului acestuia, astfel încât sã cursanþilor. Dacã vi se cer explicaþii, oferiþi-le!)
vã asiguraþi cã toþi cursanþii pot rãspunde
cerinþelor exerciþiilor ce vor urma. Timpul efectiv de lucru recomandat: 40 de minute.
Timpul de lucru recomandat: 40 de minute. Verificaþi lucrãrilor în ora imediat urmãtoare

aplicãrii testului. Discutaþi cu fiecare cursant
despre greºelile observate. Recomandaþi-le
activitãþi suplimentare în funcþie de acestea.

! Probe de verificare
partea
Cite[te aici! Cite[te aici!
Astãzi Horoscop
Vremea va fi predominant frumoasã ºi se va încãlzi comparativ cu ultimele zile.
Cerul va fi senin în majoritatea regiunilor þãrii. La munte se vor semnala precipi- Caracterizare generalã
taþii uºoare. Vântul va sufla slab, pânã la moderat. Temperaturile maxime vor fi În acest sfârºit de sãptãmânã este recomandat ca toate persoanele sã se odihneascã. Evitaþi sã faceþi
cuprinse între 9 ºi 17 grade, iar cele minime între 3 ºi 7 grade, mai coborâte în cãlãtorii pe distanþe mari. Fiþi atenþi la sãnãtate.
depresiunile muntoase. În Dobrogea vor fi condiþii de brumã. Noaptea ºi dimi- Berbec
neaþa, în zonele joase vor fi condiþii de ceaþã. Aveþi tendinþa de a vã apuca de mai multe treburi odatã. Evitaþi acest lucru pentru cã s-ar putea sã nu
duceþi nimic la bun sfârºit. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie pe care o aºteptaþi de mult timp.
Mâine Taur
Vremea se va încãlzi. Cerul va fi senin ºi nu sunt aºteptate precipitaþii în nici o Programul încãrcat din ultimul timp îºi va spune cuvântul. Este timpul sã vã odihniþi dacã nu doriþi sã
regiune a þãrii. Vântul se va intensifica. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în- ajungeþi la medic. Veþi primi o veste bunã de la un vechi prieten pe care nu l-aþi vãzut de mult timp.
tre 12 ºi 19 grade. Gemeni
Nu vã lãsaþi tentaþi sã cheltuiþi mai mult decât vã permiteþi. Gândiþi-vã de douã ori înainte de a
1. Consultã dicþionarul pentru a afla sensul cuvintelor necunoscute. cumpãra ceva. Este indicat sã rãmâneþi acasã, alãturi de familie. Le-ar face mare bucurie celor dragi.
2. Completeazã spaþiile punctate cu informaþii desprinse din text. 1. Subliniazã varianta corectã de rãspuns.
Astãzi vremea va fi ................................ ºi se va ................................ . Va ploua uºor la .................................. .
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între ................................ , iar cele minime între ................................ . a) Acest tip de text poate fi citit: b) În caracterizarea generalã a zodiilor se recomandã tuturor persoanelor:
Condiþii de ceaþã vor fi ................................ în zonele joase. Într-o carte; sã se odihneascã
Într-un ziar; sã cãlãtoreascã
3. Scrie din text câte trei cuvinte formate din: Într-un afiº. sã stea alãturi de familie
• trei silabe; _________________________________________________________________________
• patru silabe; _______________________________________________________________________ c) Este recomandat sã nu cheltuiascã bani persoanelor nãscute în zodia:
• cinci silabe; ________________________________________________________________________ Berbec
Taur
4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: brumã, majoritatea ºi precipitaþii. Gemeni.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________ 2. Scrie cuvinte cu sens asemãnãtor celor date.
__________________________________________________________________________________ treburi
__________________________________________________________________________________ cãlãtorie
ºtire
5. Scrie enunþuri despre vreme la sfârºitul cãrora sã foloseºti pe rând: bucurie
a) punctul;
__________________________________________________________________________________ 3. Scrie denumirile zodiilor de mai jos în ordine alfabeticã: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioarã.
b) semnul întrebãrii; ____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
c) semnul exclamãrii;
__________________________________________________________________________________
PROBA DE VE
ERIFICARE 3 PROBA DE VE
ERIFICARE 4
Este conceputã pe baza unui text reprezentând un Sarcinile testului au un grad scãzut de dificultate.
buletin meteorologic. Itemii propuºi permit Recomandaþi-le cursanþilor ca înainte de
evaluarea competenþelor legate de receptarea rezolvarea sarcinilor sã citeascã cerinþele fiecãrui
informaþiilor esenþiale dintr-un text citit, sesizarea exerciþiu cu multã atenþie, întrucât va fi un test
cuvintelor necunoscute într-un context dat, pe care îl vor rezolva independent, fãrã a li se
formularea de enunþuri potrivite unor situaþii date. acorda sprijin (creaþi o atmosferã similarã celei
Prima sarcinã a probei presupune folosirea de cãtre de examen, care însã nu trebuie sã fie stresantã).
cursanþi a dicþionarului cu scopul identificãrii Acest test de evaluare poate fi completat de o
sensului cuvintelor necunoscute. În situaþia în probã oralã în care fiecare cursant va avea
care nu aveþi la dispoziþie un numãr suficient de sarcina de a prezenta în douã-trei minute câteva
dicþionare, puteþi întocmi o paginã de „dicþionar“ lucruri despre propria persoanã. Solicitaþi ca
în care sã cuprindeþi cuvintele care presupuneþi cã informaþiile pe care le oferã sã fie mai complexe
le sunt necunoscute cursanþilor ºi pe care sã le (simulaþi eventual situaþia unui interviu în
puneþi la dispoziþia acestora. În aceastã paginã vederea angajãrii).
scrieþi alãturi de cuvintele necesare ºi altele, astfel Când concepeþi testele pentru examenul de absol-
încât cursanþii sã fie puºi într-o situaþie similarã vire a modulului, þineþi seama se standardele de
folosirii dicþionarelor. performanþã din programã.
Celelalte sarcini ale probei de verificare nu necesitã
folosirea unor materiale suplimentare.
Timpul de lucru destinat examinãrii nu trebuie sã
depãºeascã 90 de minute.
Timpul de lucru recomandat: 60 de minute.
58

ADS - Primar - Limba Romana - 2 - Profesor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADS - Primar - Limba Romana - 2 - Profesor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Mihaela Marin

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 3

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,

4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument

Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 5

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 7

8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 9

Cum poþi folosi manualul?

În vorbire putem formula cu u-

În scris intonaþia este redatã cu aju-

când ai nevoie de o informaþie o poþi afla sin- vor ajuta sã

Tema 5 Alegerea unui televizor

care poþi discuta cu cei din jurul tãu. În excursie 22

Tema 6 puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã

ideile în scris. de cãlcat, aspirator, maºinã de

Tema 7 vei pãstra pen-

Cum vei reuºi?

• Numai întrebând poþi afla ce-þi doreºti Tema 10 Cite[te aici!

Bucureºti, capitala þãrii 42 Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!

Modulul Voorbim, scriem româneºte îþi propune Tema 11 De prin lume

Cele mai multe victime ale unui

Înþelepciune, de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

Înainte de examen 51 Numele [i prenumele

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.

pentru tine • Completeazã formularul din talon.

Limba [i literatura român\ II 3 4 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 11

• partea a doua: 2–3 ore Pentru început…

• prezentarea proiectelor: 1 orã

Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea /

• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea.

6 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

omenie soare partener

bucuros ploi ºcoli

colaborare prietenã bibliotecã

2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep:

Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate pe

3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte ca

• cãciulã, ºapcã, batic, palton

Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.

Limba [i literatura român\ II 7

• Pronunþia articulatã a cuvintelor, auzul

Alte activitãþi pe care le puteþi desfãºura:

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã II 13

cursanþilor posibilitatea de a comenta pe margi- Pentru început…

amuzante. Sarcinile propuse la Foloseºte-þi Cite[te aici!

care au mici dificultãþi la scrierea ºi

citirea cuvintelor, la scrierea enun-