CODUL DE CONDUITĂ PENTRU ANGAJAŢI

În procesul de implementare a activităţilor cu copiii/ tinerii angajaţi se vor conduce de

următoarele principii:
 tratarea copiilor cu respect, indiferent de rasă, culoare, gen, limbă, religie, opinii politice, alte
opinii, naţionalitate, etnie, origine socială, proprietate, disabilitate, statut ereditar, sau alte
criterii;
 evitarea utilizării în raport cu copiii a unui limbaj hărţuitor, abuziv, cu provocare sexuală,
înjositor, sau nepotrivit din punctul de vedere cultural.
 neimplicarea copiilor în vreo formă de activitate sau acţiuni cu caracter sexual, inclusiv
servicii sexuale cu plată, sau acţiuni interzise prin legislaţia cu privire la copii, sub incidenţa
cărei cad copiii ce nu au atins vîrsta stabilită pentru a oferi consimţămîntul, sau acţiuni ce vin
în contradicţie cu orice altă lege;
 invitarea copiilor neînsoţiţi în casa dumnevoastră, fără permisiunea părintelui/tutorelui, cu
excepţia cazurilor cînd aceşti copii sunt în situaţie de risc imediat de vătămare, sau în pericol
fizic;
 evitarea dormitului lîngă un copil nesupravegheat, cu excepţia situaţiei cînd acest lucru este
absolut necesar. În asemenea caz, trebuie de obţinut permisiunea supervizorului şi asigurarea,
dacă e posibil, prezenţa unui alt adult;
 folosirea computerilor, telefonului mobil, sau camerei video şi digitală în mod corespunzător.
(a se vedea de asemenea „Folosirea imaginilor cu copii în scopul de lucru”);
 neadmiterea pedepsei ori disciplinării fizice a copiilor. Neadmiterea angajării copiilor pentru
lucrul pe lîngă casă sau orice altă muncă ce nu corespunde vîrstei sau etapei de dezvoltare a
copilului, sau care ar împiedica pe copii să-şi desfăşoare activităţile educaţionale sau de
recreaţie, sau care i-ai plasa în situaţie de risc semnificativ de vătămare. În toate acţiunile
îndepliniţi cerinţele legislaţiei Republicii Moldova, inclusiv legislaţiei muncii, cu referire la
munca copiilor; şi
 raportarea imediată a orice îngrijorare, suspiciune a abuzului împotriva copilului, conform
procedurilor stabilite.

INFORMAREA PÎRINŢILOR ŞI A TUTORILOR

D/SASPF va informa părinţii, tutorii şi îngrijitorii copiilor cu toate aspectele programului

de activităţi, călătorii, transport spre şi de la locul desfăşurării evenimentelor, în care sunt
implicaţi copiii lor. De asemenea, părinţii, tutorii şi îngrijitorii vor fi informaţi în prima instanţă
în cazul în care este dezvăluită situaţia de abuz cu implicarea copilului, cu excepţia cazurilor cînd
aceasta este în detrimentul copilului.

INTERVIEVAREA COPIILOR
Pregătirea pentru interviu:

Acoradţi-vă timp, înainte de interviu, pentru a formula întrebările specifice pe care doriţi să
le adresaţi – acestea vor servi deseori pentru colectarea informaţiilor suplimentare privind
elementele specifice sau pentru a umple golurile în studiile de caz colectate în prealabil.
Ţineţi cont de vîrsta copilului şi de etapa lui de dezvoltare – s-ar putea să fie necesară o
adaptare a limbajului sau a abordării, în cazul copiilor mai mici.
Putem intervieva copiii, utilizînd şi alte instrumente pe lîngă (sau în loc de) întrebările
pregătite. De exemplu, am putea folosi un calendar pentru a ajuta copilul să descrie o zi
obişnuită/ sau cum a ajuns el în stradă. Acest lucru functionează bine în cazul copiilor mici şi a
grupurilor de copii.
 Traducerea:
Dacă este necesar suportul unui traducător, există cîteva elemente de care trebuie să ţineţi
cont. În primul rind, deseori se recomandă şi este util ca traducătorul să fie de acelaşi gen ca şi
persoana intervievată, în special atunci cînd aduceţi subiecte sensibile în discuţie. De asemenea,
este util să informaţi traducătorul cu privire la ceea ce aveţi nevoie să auziţi de la el. De exemplu,
să reproducă exact cuvintele copilului/adultului vulnerabil – fără parafrazare sau reformulare. Ar
fi mai util ca traducătorul să fie o persoană din afara familiei, pentru a evita ca răspunsurile să fie
adaptate.
Cum să începem?!
Începeţi cu cîteva întrebări simple, de curtoazie, pentru a „încălzi” un pic atmosfera şi
pentru a vă destinde ambii. De exemplu, ce au făcut astăzi sau dacă vin de departe pentru a fi
prezenţi la întîlnirea de astăzi...
Cum vă prezentaţi:
Cine sunteţi/ ce meserie aveţi, de ce sunteţi acolo – nu vă bazaţi pe faptul că acest lucru i-a
fost deja comunicat persoanei intervievate.
De asemenea, atunci cînd chemaţi pe altcineva în încăpere/ în sală, explicaţii persoanei
intervievate motivul pentru care la discuţie s-a mai alăturat şi altcineva.
Creaţi un mediu de siguranţă:
Anunţaţi persoana intervievată că veţi lua notiţe/ sau veţi înregistra convorbirea şi
explicaţi-i motivul motivul pentru care faceţi acest lucru.
De asemenea, spuneţi-i persoanei intervievate că dacă ar dori să întrerupă interviul, o poate
face în orice moment.
Aveţi grijă să fiţi în acelaşi ritm cu copilul, pentru a nu-l intimida.
Respectaţi deciziile partenerilor locali şi a personalului; în cazul în care aceştia au decis ca
o anumită întrebare nu este adecvată sau că intervievatul are nevoie de o pauză, atunci ar trebui
să le urmaţi sfatul.
Persoana care intervieviază ar trebui să vorbească rar şi clar, şi să facă pauze în discursul
lor.
Încercaţi întotdeauna să nu întrerupeţi copilul sau să „săriţi” atunci cînd acesta se arată
reticent/ sau nu poate vorbi. De fapt, permiterea unor pauze şi neîntreruperea copilului, este cea
mai bună tehnică pentru a-l ajuta pe copil să-şi aducă aminte detaliile şi a le expune.
Spuneţi-i copilului că dacă nu ştie sau nu-şi aminteşte răspunsul, nu este nimic grav să
spună, efectiv „Nu ştiu/ nu-mi amintesc”.
Dacă puneţi o întrebare, care simţiţi că este dificilă pentru copil, sau pe care el nu o
înţelege, încurajaţi copilul să vă spună acest lucru, aşa încît să puteţi adapta acea întrebare sau să
abordaţi subiectul într-un mod diferit, care să nu pună copilul în dificultate.
Începeţi cu întrebări uşoare, de prezentare:
„Cîţi ani ai?” „Mergi la şcoală?”
Puneţi întrebări deschise pentru a începe conversaţia:
„Povesteşte-mi despre şcoala/ pasiunile/ familia ta”
Începeţi să puneţi întrebări mai consistente:
Odată ce aţi stabilit un contact, avansaţi cu întrebări mai focusate pe informaţia din studiul
de caz al copilului. De exemplu, „Ce ţi-a spus profesorul atunci cînd i-ai povestit despre abuz?”
„Mi-ai spus mai devreme că nu-ţi place să trăieşti în stradă. Vrei să-mi spui mai multe despre
acest lucru? Cum e?”.
Încheierea
Mulţumiţi-i copilului pentru efort, nu pentru ceea ce a spus.
Întrebaţi copilul dacă doreşte să vă întrebe ceva, sau dacă ar vrea să ştie mai multe despre
Dvs.
Cum îi răspundem unui copil supărat/ sau care plînge:
Dacă un copil se supără în timpul interviului, întrebaţi-l dacă ar vrea să ia o pauză.
 Dacă copilul vrea să continue, îi puteţi spune „Văd că eşti supărat. Spune-mi care este
motivul.”.
Dacă copilul este foarte supărat în legătură cu subiectul discuţiei, spuneţi-i „E în ordine.
Hai să o luăm încetişor, sunt aici şi te ascult” sau „Este ceva care ar putea face mai uşoară
discuţia noastră de astăzi?”. Persoanele care intervievează pot demonstra sensibilitatea, dar să nu
aibă o abordare prea personală. Pentru aceasta, evitaţi să folosiţi cuvinte afectuoase, ca de
exemplu, „dragă”, „scumpule” şi încercaţi să evitaţi orice contact fizic, limitîndu-vă la o singură
mînă.
ACŢIUNI ÎN CAZUL COMPORTAMENTULUI INADECVAT
Angajaţii care lucrează direct cu copiii şi tinerii vor fi instruiţi şi susţinuţi pentru a face faţă
comportamentului dificil al copiilor şi tinerilor. DASPF asigură prioritatea siguranţei şi
bunăstării copiilor şi tinerilor, şi că angajaţii vor manifesta comportament sensibil şi profesionist
în abordarea oricărui subiect dificil care ar apărea. Situaţiile de comportament dificil al copiilor/
tinerilor vor fi înregistrate. Dacă situaţia dată necesită intervenţie, doi angajaţi vor fi implicaţi în
soluţionarea situaţiei. Angajaţii prezenţi în situaţia vizată trebuie să completeze un raport al
incidentului/ accidentului.
Raportarea incidentului trebuie să includă:
 Programul sau activitatea care era în desfăşurare în momentul vizat;
 Data cînd s-a produs incidentul;
 Notiţe (înregistrarea) a cellor întîmplate;
 Detalii referitor la persoanele implicate;
 Detalii referitor la locul şi timpul întîmplării;
 Note despre comentarii semnificative;
 Note despre vătămarea vreunei persoane sau prejudicierea proprietăţii;
 Detalii despre felul în care situaţia a fost soluţionată sau întreruptă.

ACŢIUNI ÎN CAZUL AGRESĂRII COPILULUI

Comportamentul în care copilul este agresat include agresare repetată, fie verbală, psihologică,
sau fizică, manifestattă de către o persoană sau un grup la adresa altor persoane.
Drept exemplu de comportament agresiv pot servi: zădărîrea, derăderea, ameninţarea, lovirea,
extorcarea de bani, excluziunea.
DASPF nu va tolera oarecare comportament agresiv din partea copiilor/tinerilor sau adulţilor, şi
va adresa orice incident de asemenea n atură imediat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

ACŢIUNI ÎN CAZUL DEPISTĂRII SITUAŢIEI DE ABUZ

D/SASPF valorifică şi încurajează participarea deplină a copiilor şi tinerilor în mai multe aspecte
ale lucrului, şi tinde să asigure că experienţa copilului/tînărului în această activitate este
eficientă. În cazul în care un copil/tînăr dezvăluie un incident de abuz, este esenţial ca
angajaţii/voluntarii implicaţi să reacţioneze cu tact şi profesionalism. Angajatorul/voluntarul se
va conduce de următoarele reguli în asemenea situaţii:
 Va pune întrebări doar pentru a clarifica situaţia. Nu va pune întrebări de ghidare;
 Va verifica, prin întrebări, dacă a auzit şi înţeles corect ceea ce s-a spus;
 Nu îşi va exprima părerea despre posibilul abuzator;
 Va nota conversaţia cît mai curînd posibil, cu cît mai multe detalii posibil. Va semna şi va
nota data;
 Se va asigura că tînărul/copilul înţelege procedura ce va urma;
 Va transmite informaţia Specialistului pentru Protecţia Copilului, nu va încerca să rezolve
problema de unul singur;
 Va menţine informaţia în confidenţialitate şi va explica copilului/tînărului ce se va face cu
informaţia privins acest caz.
CONFIDENŢIALITATEA INFORMAŢIEI
Informaţia personală a copiilor care au beneficiat de servicii sau au fost implicaţi în diferite
evenimente organizate de DASPF vor fi protejate în conformitate cu legislaţia naţională.
Nici o informaţie care ar divulga identitatea copilului şi familia lui nu va fi făcută public prin
internediul mass-media.

Personalul care lucrează cu copiii vor respecta cu stricteţe regulile de confidenţialitate, cu

excepţia cazului cînd copilul se află în risc major de abuz şi maltratare. Copiii şi familiile lor vor
fi informate privind informaţia care urmează a fi oferită altor structuri, agenţii şi în care cazuri.

Transferul de informaţii sensibile despre copil sau familia lui către alte structuri va fi limitat la
strictul necesar şi, în general, are nevoie de aprobarea copilului şi a părinţilor/tutorilor.

Reguli de confidenţialitate, codurile etice şi protocoale stricte privind transmiterea informaţiei

trebuie să fie clar stabilite şi să faciliteze conlucrarea iter-sectorială.

În cadrul unor evenimente, ce implică întîlniri ale copiilor cu mass-media, înainte de contactul cu
copiii, se informează jurnaliştii despre regulile de comunicare cu copiii, despre politica de
protecţie a copilului şi necesitatea protejării identităţii copiilor în cazul subiectelor sensibile şi a
situaţiilor cu conotaţie negativă. De asemenea, se pregătesc copiii pentru întîlnirea cu jurnaliştii,
li se explică că este dreptul lor să discurte cu presa, dar cvă nu sunt obligaţi să o facă, de aceea
pot refuza să dea interviu în orice moment sau pot să nu răspundă la anumite întrebări.
Reprezentanţii DASPF sunt de faţă în timpul comunicării jurnaliştilor cu copiii (interviuri,
filmări, sesiuni foto) şi pot întrerupe interviul dacă este cazul.

În acelaşi timp, se solicită părinţilor/îngrijitorilor un acord scris şi copiilor un acord oral în cazul
interviurilor.

Folosirea imaginilor cu copii în scopul de lucru

 Toţi copiii trebuie să fie îmbrăcaţi adecvat. În situaţiile cînd copiii sunt îmbrăcaţi sumar,
acordaţi o atenţie deosebită imaginilor pe care le selectaţi.
 Imaginile înregistrate trebuie să se focuseze pe o actuivitate (să surprindă o activitate) şi,
pe cît este de posibil, să includă mai degrabă grupuri de copuu, decît indivizi aparte.
 Asiguraţi-vă că fotografii sau cei care filmează nu sunt lăsaţi să petreacă timp cu copiii
sau să aibă acces la copii fără supraveghere.
 Înainte de a fotografia sau filma un copil, obţineţi acordul copilului sau a îngrijitorului
său. Totodată, explicaţi, în ce scop şi fel va fi folosit materialul fotografiat sau filmat.
 Orice plîngere sau îngrijorare referitor la imagini inadecvate sau nepotrivite trebuie să fie
raportată şi înregistrată ca şi orice suspiciune de abuz, conform procedurilor prezentei
politici.
 Utilizaţi doar prenumele copiilor sau pseudonime; fiţi atenţi să nu dezvăluiţi prea multe
detalii despre locul aflării, şcoala sau hobby-ul copilului.
 În mod abligatoriu obţineţi acordul părintelui/îngrijitorului şi informaţi-l despre ce, cum
şu unde vor fi folosite imaginile. Permisiune primită de la adult trebuie să fie păstrată la
dosar, cu termen de utilizare de 3 ani.
 Încercaţi să selectaţi imagini care reprezintă diverşi copii – fete şi băieţi, de diferite
vîrste, abilităţi şi grupuri etnice.
 Per ansamblu, imaginea trebuie să transmită demnitate, optimism, emeţii pozitive, chiar
dacă reflectă şi o nevoie/problemă.
 Asiguraţi-vă că denumirile fişierilor nu descoperă informaţia de identitate despre copil,
atunci cînd expediaţi imaginile în format electronic.
ASIGURAREA PROTECŢIEI COPIILOR/TINERILOR ÎN CADRUL
EVENIMENTELOR CARE IMPLICĂ CĂLĂTORII

D/SASPF va organiza călătoriile copiilor şi tinerilor spre locul petrecerii evenimentului la care
aceştia vor participa.
În cazul în care copilul va fi însoţit de părinte/tutore „datoria de îngrijire” a copilului pînă la
sosirea la locul de organizare a şedinţei sau evenimentului, va aparţine părinţilor/tutorilor.
În cazul în care DASPF procedează la transportarea copilului/tînărului cu taxi, va solicita acordul
părinţilor/tutorilor, care vor indica locul de unde copilul va fi luat şi cel, unde copilul va fi dus.
În cazul în care copilul/ tînărul călătoreşte cu un angajat al DASPF spre locul de desfăşurare a
şedinţei sau evenimentului, DASPF va fi responsabilă pentru bunăstarea copilului/tînărului în
timpul călătoriei şi participării la eveniment.
D/SASPF va rambursa costul călătoriei spre şi dinspre locul de desfăşurare a şedinţelor, tuturor
copiilor/tinerilor, ai căror prezenţă este solicitată. Rambursarea se face în baza biletelor de
călătorie.
În cazuri de călătorie peste hotare, părinţii/tutoriii îşi vor exprima acordul în scris (la notar), cu
indicarea numerelor de contact în cazul unor situaţii excepţionale.
Unele activităţi implică aflarea copilului departe de casă pe perioada de noapte. În asemenea
cazuri organizatorii evenimentului vor asigura:
 Organizare transportării copilului în condiţii sigure şi adecvate;
 Procurarea poliţei de asigurare adecvată pentru perioada de desfăşurare a activităţilor;
 Obţinerea acordului părinţilor/tutorilor fiecărui participant, înainte de călătorie, inclusiv
solicitarea informaţiei pentru fiecare participant cu privire la:
- Detaliile de contact ale părintelui/tutorelui şi a altei persoane, indicate de
părinte/tutore, în caz dacă părintele/tutorele nu este accesibil în situaţie de urgenţă;
- Starea sănătăţii participantului, şi acordul pentru intervenţie medicală în caz de
necesitate;
 Orice nevoi speciale pe care ar avea participantul, inclusiv cele ce ţin de alimentarea,
nevoi medicale, de sprijin, etc.;
 Comunicarea informaţiei relevante liderului/ angajatului care însoţeşte călătoria, inclusiv
detalii de contact, maladii şi tratamente, necesităţi de alimentare ale copilului/ tînărului;
 Inforamarea părinţilor/ tutorilor cu privire la programul sau orarul evenimentului, şi
acordarea unei copii a programului;
 Comunicarea datelor de contact ale centrului/ hotelului/ locului de cazare ale angajaţilor
responsabili pentru eveniment părinţilor/ tutorilor;
 Asigurarea, de către reprezentanţii DASPF, că împrejurările sunt confortabile, accesibile,
potrivite, şi sigure pentru realizarea activităţilor planificate;
 Asigurarea unui bilanţ corespunzător adult per copii/ tineri în timpul evenimentului, în
funcţie de vîrsta şi abilitatea grupului implicat;
 Asigurarea supravegherii corespunzătoare a comportamentului între reprezentanţii
sexelor opuse;
 Oferirea cazării în odăi pentru copiii/ tinerii de acelaşi gen, iar dormitoarele nu vor fi
împărtăşite cu persoanele care nu fac parte din grupul participant;
 Nominalizarea unuia dintre angajaţi ca „persoana – cheie de contact” pentru eveniment.
Oferirea detaliilor de contact ale persoanei cheie părinţilor/ tutorilor. Toate plîngerile,
îngrijorările, etc., vor fi adresate persoanei nominalizate;
 Oferirea detaliilor de contact ale Specialistului în Protecţia Copilului părinţilor/ tutorilor.
Adresarea plîngerilor ce privesc siguranţa şi bunăstarea copilui/ tînărului Specialist în
Protecţia Copilului din cadrul DASPF.
INSTRUCŢIUNI PRIVIND PROTECŢIA MEMBRILOR CONSILIULUI
CONSULTATIV AL COPIILOR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE PARTICIPARE,
DESFĂŞURARE LA NIVEL DE RAION

Scopul instrucţiunilor: protecţia copilului de posibilele traumatizări provocate de subiecte

sensibile discutate în cadrul şedinţelor Consiliului Raional pentru Protecţia Drepturilor Copilului,
Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate, procesului de monitorizare şi evaluare a
serviciilor sociale pentru copii.
Principii de bază:
1. Copiii trebuie să fie pregătiţi pentru a participa.
2. Participarea motivează copilul să ia decizii doar în privinţa propriei persoane şi nu decizii
în privinţa altor copii, el poate veni cu sugestii, recomandări, constatări.
3. Copiii trebuie să semneze un acord privind dorinţa lui de a participa (formă liberă).
4. Copiii trebuie să se simtă liberi de a participa, să nu fie forţaţi sau impuşi.
5. Copiii au dreptul de a refuza participarea lor.
6. Copiii nu participă atunci cînd în cadrul şedinţei sunt puse în discuţie cazuri din
comunităţile lor de origine.
7. Copiii trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiei obţinute ca rezultat al participării
lor.

În cadrul şedinţelor Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate copiii participă
doar în următoarele cazuri: de aprobare a asistenţilor parentali profesionişti, de potrivire a
copilului cu familia de asistenţi parentali profesionişti, de dezinstituţionalizare a copiilor, de
reintegrare a lor în familia biologică sau extinsă, stabilirea formelor de suport a familiilor cu
copii în sitauţie de dificultate.
Copiii nu participă la şedinţele unde se discută cazuri grave de abuz, neglijare, exploatare a
copilului, deoarece acestea pot fi traumatizante şi emoţional epuizante pentru ei.
În cadrul şedinţelor Consiliului Raional pentru Protecţia Drepturilor Copilului membrii CCC
participă cînd se discută despre: realizarea implementării strategiilor şi programelor naţionale de
protecţie a drepturilor copilului şi familiei, elaborarea programelor locale şi a planurilor de
acţiuni privind protecţia drepturilor copilului şi familiei, organizarea activităţilor comunitare în
vederea susţinerii copilului şi familiei, planificarea sărbătorilor tematice ce ţin de copii (1 iunie,
15 mai, etc.), monitorizarea serviciilor acordate copilului şi familiei de către comunitate şi
instituţiile publice de protecţie a copilului, examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor
copilului de către persoanele fizice şi juridice.
Înainte de a participa în cadrul şedinţelor cu copiii se discută:
Care este scopul acestei şedinţe
Cine va fi prezent la şedinţă
Ce se va întîmpla la şedinţă, ce opinii diferite pot fi auzite acolo
Cum ei vor să participe în cadrul şedinţei
Ce limbaj va fi utilizat în cadrul şedinţei
Ce înseamnă confidenţialitatea informaţiei şi care sunt limitele confidenţialităţii
Şedinţa propriu zisă
Adulţii trebuie să utilizeze un limbaj profesionist, dar totodată şi accesibil pentru copii. Să dea
dovadă de un comportament decent în cadrul şedinţelor, conform Codului deontologic şi Politicii
de protecţie a copilului, aprobată de către raion.
Copiilor trebuie să li se ofere oportunitatea de a se exprima, de a-şi spune punctul de vedere în
cadrul şedinţei.
Copiii trebuie să fie preîntîmpinaţi despre discuţiile din cadrul şedinţei, respectînd principiul
confidenţialităţii informaţiei.
După şedinţă
Copiii trebuie să aibă posibilitatea să discute ideile sale privitor la şedinţă, să clarifice întrebările
care au apărut pa parcursul şedinţei.
Să planifice participarea lor în cadrul şedinţei ulterioare.
Pentru a duce evidenţa tuturor şedinţelor la care participă copii trebuie de completat următoarea
informaţie:

Evidenţa participării copiilor în cadrul şedinţelor

Nr. Data Copiii care au Subiecte discutate Intervenţii ale copiilor Observaţii ale
şedinţei participat în cadrul şedinţei coordonatorului
adult

Acest lucru este efectuat de către specialistul în participarea copiilor la nivel de raion.

Participarea copiilor în monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale pentru copii

În cadrul procesului de monitorizare şi evaluare a serviciilor sociale pentru copii pot participa
toţi membrii CCC.
Participarea copiilor în monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale este un proces foarte
complex şi implică mai multe etape.
Lucrul cu copiii
Etapa I: pregătirea copiilor pentru monitorizare şi evaluare
- Membrii CCC trebuie să fie instruiţi în: monitorizare şi evaluare, tipologia serviciilor
sociale, principiile de organizare şi funcţionare a fiecărui tip de serviciu social pentru
copii.
- Membrii CCC trebuie să aibă întîlniri/ şedinţe cu specialiştii responsabili de prestarea
diferitor tipuri de servicii.
- Membrii CCC trebuie să viziteze serviciile sociale pentru copii.
- Membrii CCC trebuie să participe la elaborarea instrumentelor de monitorizare şi
evaluare (ghidul de interviu).
- Membrii CCC trebuie să beneficieze de ateliere de lucru practice pentru testarea
instrumentelor/ ghidului de interviu (jocuri de rol).

Etapa II: monitorizarea şi evaluarea propriu zisă a serviciilor

- Familiile, copiii plasaţi în servicii trebuie anunţaţi despre procesul de monitorizare şi
evaluare de către specialiştii responsabili de servicii.
- Vizite la domiciliu sau la locul de aflare a copilului din servicii. Membrii CCC trebuie să
fie însoţiţi de către specialistul în participarea copiilor de la nivel local sau/ şi specialiştii
din DASPF.
- Membrii CCC trebuie să colecteze date/ informaţie ca rezultat al vizitelor.
- Membrii CCC împreună cu specialistul în participarea copiilor întocmesc rapoarte de
monitorizare şi evaluare a serviciului.

Etapa III: şedinţa de feedback ca rezultat al procesului de monitorizare şi evaluare şi întocmire a

raportului

Etapa IV: prezentarea raportului de monitorizare şi evaluare a specialiştilor responsabili din

cadrul DASPF/Direcţiei Educaţie.
Lucrul cu adulţii
Adulţii trebuie să fie pregătiţi pentru participarea copiilor în procesul de monitorizare şi evaluare
a serviciilor sociale pentru copii. Direcţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei trebuie să
delege specialistul responsabil de prestarea tipului de serviciu, ce se monitorizează, pentru a
asigura contactul dintre familii şi specialistul responsabil de participarea copiilor.
Profesioniştii, cărora li se prezintă rezultatele procesului de monitorizare şi evaluare, trebuie să
ţină cont de următoarele:
- Să asculte pînă la sfîrşit raportul copiilor, fără a-i întrerupe;
- Să dea dovadă de un comportament binevoitor faţă de copii, chiar dacă informaţia
prezentată este în defavoarea lor ca sprecialişti;
- Să adreseze întrebări într-un limbaj accesibil şi binevoitor;
- Să nu învinuiască copiii;
- Să mulţumească copiilor pentru munca depusă.

CLAUZE FINALE
Politica de protecţie a copilului este un document de politici adresat tuturor profesioniştilor ce
lucrează cu copiii şi tinerii şi este aprobat prin Decizia Consiliului Raional.
Politica de protecţie a copilului va fi diseminată tuturor angajaţilor, partenerilor, voluntarilor.
Responsabil de implementarea politicii este şeful DASPF cu implicarea specialistului în protecţia
copilului.