TEORIA ŞI METODOLOGIA

CURRICULUM-ULUI

CURRICULUM –
Învăţământ preşcolar
Conf. univ. dr. Daniela Creţu
 Curriculum pentru educaţia timpurie
 Curriculum pentru învățământ preșcolar îl
gasim în Curriculum pentru Educația
Timpurie, care a fost elaborat de Ministerul
Educației Naționale în 2019 (prin revizuirea
curriculumului anterior).
 Educaţia timpurie se referă la educarea copilului
în primele stadii ale copilăriei (de la naştere până
la debutul școlar) și cuprinde:
 educaţia antepreşcolară (0-3 ani)
 educaţia preşcolară (3-6 ani)
2
 De descărcat
 Ordinul Ministrului Educației Naționale nr.
4.694/02.08.2019 privind aprobarea Curriculumului pentru
educaţie timpurie. Disponibil la
https://www.edu.ro/ordinul-ministrului-educației-
naționale-nr-469402082019

 Curriculumului pentru Educaţie Timpurie (CET) este

documentul care stabilește cadrul pedagogic pentru
sprijinirea dezvoltării copiilor prin practici educaționale și
de îngrijire, care răspund nevoilor și potențialului copiilor.

3
 CET
 Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor
concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educație timpurie
 https://isj.vs.edu.ro/download/SUPORT-pentru-
explicitare-si-intelegere-curric.ET-15-iulie-R-D-S-
M-G-V-bun.pdf

4
 Principii ale aplicării CET
 Principiul individualizării - organizarea activităţilor
ţine cont de ritmul propriu de dezvoltare a copilului, de
nevoile sale, asigurându-se libertatea copiilor de a alege
activităţi şi sarcini în funcţie de nevoile lor.

 Principiul învăţării bazate pe joc - jocul este

activitatea copilului prin care acesta se dezvoltă natural,
prin urmare trebuie să stea la baza conceperii activităţilor
didactice de toate tipurile.

5
 Principii ale aplicării CET
 Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de
învăţare - oferirea unui mediul educaţional de contexte
şi situaţii de învăţare diverse, care să solicite implicarea
copilului sub cât mai multe aspecte: cognitiv, emoţional,
social, motric.

 Principiul alternării formelor de organizare a

activităţii: frontal, în grupuri mici, în perechi şi
individual şi a strategiilor de învăţare

6
 Principii ale aplicării CET
 Principiul parteneriatului cu familia şi cu
comunitatea - este necesar ca între educatoare şi
familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să
asigure continuitate şi coerenţă în demersul educaţional;
familia reprezintă un partener activ, nu doar receptor
al informaţiilor furnizate de educatoare referitoare la
progresele realizate de copil; totodată e importantă şi
participarea comunităţii la educația timpurie.

7
 Prevederi din CET
 Programul zilnic de activitate efectivă cu copiii la grupă
este de 5 ore pe zi, respectiv de 25 de ore pe
săptămână.

 Activitatea personalului didactic de predare (5 ore) este

completată zilnic cu 3 ore de activitate de pregătire
metodico-științifică: proiectarea curriculară,
proiectarea și pregătirea activității zilnice, studiul
individual, confecționarea materialului didactic,
consemnarea observaţiilor asupra copiilor etc.

8
 Finalităţi ale educaţiei timpurii
 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu
şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea
autonomă şi creativă a acestuia.

 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi

copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi
cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi;

9
 Finalităţi ale educaţiei timpurii
 Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si
experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;

 Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a

autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe,

capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la
intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

10
 Finalităţi ale educaţiei timpurii
 CET valorifică paradigma curriculară centrată pe
competenţe şi fundamentează demersurile educaţionale
pe copil şi pe activitatea de învăţare a acestuia ca proces,
respectiv pe dobândirea unor comportamente care
să asigure premisele dezvoltării competențelor
cheie mai târziu.

 Luând în calcul particularitățile dezvoltării copilului până

la 6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului de
competență, înțeleasă ca ansamblu integrat de
cunoştinţe, abilităţi şi atitudini.
11
Concepte importante promovate în
CET

 abordarea globală a dezvoltării copilului

 domeniile de dezvoltare a copilului
 domenii experienţiale
 teme anuale.

12
 Dezvoltarea globală – domenii de
dezvoltare

Dezvoltarea
fizică şi a sănătăţii

Dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea cognitivă
şi comunicării
Dezvoltarea
globală

Dezvoltarea Capacităţi şi atitudini în

socio-emoţională învăţare

13
 Noul Curriculum pentru educaţia
timpurie a copiilor

 Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni

convenţionale, necesare din raţiuni
pedagogice, pentru asigurarea dezvoltării
depline, complexe şi pentru observarea
evoluţiei copilului.

14
 A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI
IGIENEI PERSONALE –

 Cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi

(de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea,
până la mişcări fine de tipul realizării desenelor
sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea
senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi
referitoare la îngrijire şi igienă personală,
nutriţie, alte practici de menţinere a securităţii
personale.

15
DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ

DEZVOLTAREA FIZICĂ

Dezvoltarea motricităţii grosiere

Dezvoltarea motricităţii fine

Dezvoltarea senzorio-motorie

SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ

Promovarea sănătăţii şi a nutriţiei

Promovarea îngrijirii şi igienei personale

Promovarea practicilor privind securitatea personală

16
 B. DEZVOLTAREA SOCIO-
EMOŢIONALĂ
 Vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de
a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii.

 Dezvoltarea emoţională se referă la capacitatea copiilor

de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi
răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea
conceptului de sine. Se dezvoltă imaginea despre sine a
copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.

17
DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

DEZVOLTAREA SOCIALĂ

Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii

Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copii de vârstă

apropiată

Acceptarea şi respectarea diversităţii

Dezvoltarea comportamentelor prosociale

DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ

Dezvoltarea conceptului de sine

Dezvoltarea autocontrolului emoţional

Dezvoltarea expresivităţii emoţionale

18
 C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ
DE ÎNVĂŢARE
 Se referă la modul în care copilul se implică într-o
activitate de învăţare, modul în care abordează
sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la
atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi
persoanele din jur.

19
CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

CURIOZITATE ŞI INTERES

INIŢIATIVĂ

PERSISTENŢĂ ÎN ACTIVITĂŢI

CREATIVITATE

20
 D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A
COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII

 Vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele

vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a
înţelegerii semnificaţiei), a comunicării
(cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare
orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi
preachiziţiile pentru scris-citit.

 Însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte

domenii.
21
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE
CITIRII ŞI SCRIERII

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă)

Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă)

PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiii

Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet - literă

Conştientizarea mesajului vorbit/scris

Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui

mesaj
22
 E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI
CUNOAŞTEREA LUMII
 Se referă la abilitatea copilului de a înţelege
relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi
persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice.

 Domeniul include ablităţile de gândire logică şi

rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare
matematice ale copilului şi cele referitoare la
lume şi mediul înconjurător.

23
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

DEZVOLTAREA GÂNDIRII LOGICE ŞI REZOLVAREA DE

PROBLEME

Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme

CUNOŞTINŢE ŞI DEPRINDERI ELEMENTARE MATAMATICE,

CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII

Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări

numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice,
înţelegerea modelelor, măsurare)

Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, Spaţiul,

metode ştiinţifice)
24
 Domeniile de dezvoltare
 Ce anume se așteaptă de la copil la finalul
perioadei antepreșcolare și preșcolare
pentru fiecare domeniu de dezvoltare în
parte poate fi identificat în Curriculum
pentru educatie timpurie (pag. 18 -24)

25
 Domeniile experienţiale
 Domeniile experienţiale sunt câmpuri
cognitive integrate care transced graniţele dintre
discipline.
 Domeniile experienţiale cu care se operează
în cadrul curriculum-ului pentru învăţământul
preşcolar sunt în număr de 5.

26
 Domeniile experienţiale
1. Domeniul limbă şi
comunicare - DLC
3
2. Domeniul om şi
4
societate - DOS
2
3. Domeniul ştiinţe -DS
4. Domeniul estetic şi
5
creativ - DEC 1

5. Domeniul psiho-
motric - DPM
27
 Domeniile experienţiale
 Domeniul limbă şi comunicare (DLC) –
acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca
şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală
şi scrisă.
 Domeniul om şi societate (DOS)–include
omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni,
relaţiile cu mediul social.

 Domeniul ştiinţe (DȘ)–include abordarea

matematicii prin intermediul experienţelor
practice, cât şi înţelegerea naturii.
28
 Domeniile experienţiale
 Domeniul estetic şi creativ (DEC)– acoperă
abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la
experienţe perceptive, aprecierea frumosului.

 Domeniul psihomotric (DPM)– acoperă

coordonarea şi controlul mişcărilor corporale,
moblitate generală şi rezistenţă fizică, abilităţi
motorii.

29
 Domeniile experienţiale
 Fiecare domeniu experienţial propune experienţe de
învăţare care utilizează cunoştinţe şi deprinderi
circumscrise unui domeniu de cunoaştere. Acest domeniu
el însuşi este interdisciplinar.
 De aceea, activităţile care propun experienţe de învăţare
fie dintr-un singur domeniu experienţial sau din mai multe
domenii experienţiale sunt activităţi interdisciplinare.
 Combinarea acestor domenii experienţiale este înlesnită
de organizarea conţinuturilor pe cele 6 teme generale
propuse de curriculum.
30
 Teme generale
 Curriculum este structurat în jurul a şase teme anuale
integratoare:
 Cine sunt/suntem?

 Când, cum şi de ce se întămplă?

 Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?

 Cine și cum planifică/organizează o activitate?

 Cum exprimăm ceea ce simţim?

 Ce şi cum vreau să fiu?

 Aceste teme încearcă să coaguleze conţinuturile

curriculare într-o structură integrată.
31
 Teme generale
 Temele NU trebuie parcurse în ordinea dată, iar pentru
intervalul de vârstă 3-5 ani trebuie atinse cel puţin 4
teme. În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se
recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale
de studiu.
 Utilizarea celor 6 teme anuale permit combinarea de
cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi din mai multe domenii
experienţiale şi implicarea mai multor domenii de
dezvoltare.
 Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de
vârstă, se stabilesc proiectele tematice care
32
urmează a se derula cu copiii.
 Proiectele
 Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte
tematice cu o durată de maximum 5 săptămâni
/proiect sau un un număr mai mare de proiecte de mai
mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de
complexitatea temei abordate de studiu.

 Pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în

nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme
săptămânale de interes pentru copii.

 Pot exista şi proiecte de o zi şi sau proiecte trans-

semestriale.
33
 Planul de învățământ pentru educația
timpurie
 Documentul oficial, normativ şi obligatoriu care
jalonează organizarea de ansamblu a procesului de
predare-învăţare-evaluare, pentru fiecare nivel de vârstă
şi tip de instituţie de educaţie specifică perioadei
copilăriei timpurii.

 Este valabil pentru toate tipurile de servicii de educaţie şi

îngrijire oferite copiilor de la naştere până la intrarea în
învățământul primar, din unitățile de învățământ de stat,
particulare și confesionale.

34
 Planul de învăţământ
Planul de învăţământ :
 are o structură pe niveluri de vârstă

 educaţia antepreşcolară (0 – 18 luni , 19 – 36

luni);
 educaţia preşcolară (37 – 60 luni, 61 – 72/84

luni).
 cuprinde toate activităţile de învățare pentru
fiecare grupă şi nivel de vârstă, numărul de ore
aferente săptămânal fiecărui tip de activități.
 grupele de copii pot fi cu orar normal, prelungit/
săptămânal. 35
 Planul de învățământ pentru educația timpurie
(extras – învățământ preșcolar)

Varsta Categorii sau tipuri de activitați Nr. ore de activitati

zilnic
37-60 luni Jocuri și activități liber-alese 2h
Activități pentru dezvoltare 2h
personală
Activităţi pe domenii experiențiale 1h
61 – 72/84 luni Jocuri și activități liber-alese 2h
Activități pentru dezvoltare 1½h
personală
Activităţi pe domenii experiențiale 1½h

Planul complet, care include educatia antepreșcolară și cea

preșcolară poate fi văzut în CET, p.6
36
 Metodologia de aplicare a Planului de
învățământ pentru educația timpurie
 Jocul este activitatea fundamentală a copilului, pe
care se sprijină toate tipurile de activităţi de învăţare.
 Activităţi de învățare se desfăşoară cu întreaga grupă de
copii sau pe grupuri mici, în decursul unei săptămâni.
 Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de
acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,
intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic,
prevăzute în CET și care conduc la atingerea așteptărilor
pe care adulții le au de la copii în această perioadă, ca
premise ale competențelor de mai târziu ale tinerilor.
37
 Activităţile de învăţare - tipuri
1. Activităţi pe domenii experienţiale (ADE)
2. Jocuri şi activităţi didactice liber alese
(ALA)
3. Activităţi de dezvoltare personală (ADP).

38
 Activităţi pe domenii experienţiale
(ADE)
1. Activităţi pe domenii experienţiale (ADE)
 Sunt activităţi pe discipline sau integrate,
desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate
în funcţie de temele mari propuse de curriculum,
precum şi de nivelul de vârstă, de nevoile şi interesele
copiilor din grupă.
 O activitate cu copiii poate dura între 15 minute (la
grupa mică) şi 30-45 de minute (la grupa mare).
 ADE alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii
(pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor de mișcare,
exercițiilor fizice, unei tranziții, unei rutine).
39
 Activităţi pe domenii experienţiale
Educatoarea poate planifica:
 activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline
(activ. de educare a limbajului, matematice, de
cunoşterea mediului, de educaţie pentru societate, de
educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau
activităţi artistico-plastice);
 activităţi integrate (cunoştinţe din cadrul mai multor
discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile
întregi, şi cu acest prilej în activitatea integrată intră şi
jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele
interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii
experienţiale, iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară
în afara acesteia). 40
 Activităţi pe domenii experienţiale
(ADE)
 Mijloacele de realizare sunt:
 jocul cu toate valenţele şi sub toate formele sale (liber,

dirijat, iniţiat de copii, sau iniţiat de cadrul didactic,

jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate,
muzical, de mişcare etc.);
 povestirea, lectura după imagini, povestirile create de

copii, memorizările ;
 exerciţiile cu material individual, experimentele,

construcţiile, observarea, convorbirea, etc.

41
 Jocuri şi activităţi didactice liber alese
2. Jocurile şi activităţile didactice alese (ALA):
 sunt cele pe care copiii şi le aleg;
 se desfăşoară în grupuri mici, în perechi sau individual;
 există două sau trei etape de jocuri şi activităţile
didactice alese (dimineaţa, înainte de începerea ADE,
după ADE sau înainte de masa/plecarea copiilor, după
etapa de relaxare de după amiază);
 uneori se pot regăsi ca elemente componente în cadrul
activităţii integrate.

42
 Activităţile de învăţare - tipuri
Jocurile şi activităţile didactice alese:
 Educatoarea trebuie să organizeze spaţiul în centre ca:
Biblioteca, Colţul căsuţei, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip
şi apă etc.
 Sala de grupă trebuie să cuprindă cel puţin două centre
de activitate deschise.
 Materialele din centre trebuie atent alese în strânsă
corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului
aflat în derulare.
 Se pot desfășura în sala de grupă sau afara (outdoor)

43
 Activităţile de învăţare - tipuri
3. Activităţile de dezvoltare personală (ADP)
includ:
 rutinele

 tranziţiile

 activităţile din perioada după-amiezii (pentru

grupele cu program prelungit sau săptămânal)
 activităţile opţionale.

44
 Activităţile de dezvoltare personală
 Rutinele sunt activități reper, după care se derulează
întreaga activitate a zilei: sosirea copilului, întâlnirea de
dimineaţă, micul dejun, igiena, masa de prânz, somnul,
gustarea, plecarea acasa.

 Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac

trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri de
activităţi, de la o activitate de învățare la alta, în diverse
momente ale zilei: mers ritmat, activitate pe muzică,
recitarea unei numărători, joc cu text şi cânt, cu mişcări
cunoscute de către copii.

45
 Activităţile de dezvoltare personală
Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii
 Sunt activităţi recuperatorii pe domenii experiențiale,
recreative, de dezvoltare a înclinaţiilor.
 Sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi
cu celelate activităţi din programul zilei.

46
 Activităţile de dezvoltare personală
Activităţile opţionale – sunt alese de părinţi, din oferta
prezentată de grădiniţă.
 Pot fi oferite de către educatoare.
 Programa activităţii opţionale poate fi elaborată de
educatoarea /profesorul care urmează să o desfăşoare şi
trebuie avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi
aleasă din oferta de programe avizate deja de MECT sau
ISJ.
 Plajă orară: 0-1 activitate/săptămână, intră în norma
cadrului didactic.

47
Finalităţi:
-dezvoltarea liberă, integrală, Domenii de dezvoltare
Domenii experienţiale
armonioasă a personalităţii; -dezv. fizică şi a sănătăţii
-Limbă şi comunicare
- încurajarea explorărilor, -dezv. limbajului şi a comunicării
-Psihomotric
-dezv. cognitivă
exerciţiilor, experimentărilor -Ştiinţe
-dezv. socio-emoţională
- dezvoltarea capacităţii de a -Estetic-creativ
-capacităţi şi atitudini în învăţare
interacţiona cu copii/adulti -Om şi societate
-descoperirea propriei identităţi

-pregătirea pentruSa introduc un organizator graficTeme
şcoală.
CURRICULUM -Cine sunt/suntem?
ÎN ÎNVĂŢĂM. -Cum este/a fost şi va fi aici pe
Plan de PREŞCOLAR pământ?
învăţământ -Cum exprimăm ceea ce simţim?
-Ce şi cum vreu să fiu?
-elaborat pe -Cine şi cum planifică/
intervale de vârstă Pe domenii
experienţiale organizează o activitate?
- categorii şi număr - Când/cum şi de ce se întâmplă?
de ore/activităţi Categorii de -pe discipline
activităţi -pe activităţi
integrate
Jocuri şi activităţi alese
Programul - pot face parte din activităţile integrate
zilnic
Activităţi de dezvoltare personală:
ON şi OP
rutinele, tranziţiile, activităţi opţionale, activităţi din
perioada de după-amiază
 Activităţile de învăţare
 Activitățile vor viza:
 socializarea

 obţinerea treptată a unei autonomii personale.

 pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială.

 În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin

o activitate sau un moment /secvenţă de mişcare
(joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie
fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive,
plimbare în aer liber etc.).

49
 Activităţile de învăţare
 Momentul poveștilor - moment obligatoriu, de 10-15
minute/zi. Educatoarea are libertatea de a plasa acest
moment în programul zilnic al copiilor: fie la Întâlnirea
de dimineață, fie ca moment de tranziție, fie la sfârșitul
zilei sau a primei părți a zilei - înainte de masă, înainte
de somn, înainte de plecarea acasă etc.

 Presupune lectura unui text, întrebări şi răspunsuri pe

marginea acesuia, redarea conţinutului textului citit, ca
un exerciţiu eficient de exprimare şi comunicare, în care
face dovada înțelegerii textului, formularea de propoziţii
etc. 50
 ORIZONTAL:
1. Educaţia în primele stadii ale copilăriei.
2. Grupele de copii pot fi cu .... normal, prelungit/săptămânal.
3. Câmpuri cognitive integrate care transced graniţele dintre discipline (domenii .....).
4. În programul zilnic la grădiniţă este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau
secvenţă de ......
5. Educatoarea trebuie să organizeze spaţiul în ....... de activitate (Biblioteca, Colţul
căsuţei, Construcţii, etc.).
6. Forma fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare.
7. Document care stă la baza desfăşurării activităţilor din gradiniţă pe intervale de vârstă.
8. Activităţi în care sunt valorificate cunoştinţe din mai multe discipline/domenii.
9. Concept care exprimă experienţele de învăţare oferite într-o instituţie de învăţământ.

 VERTICAL: 3
Denumire pentru 4
copilul între 3-6/7 5
ani.
6
7
8
9 51
 Prezentarea Centrelor de interes – lectura
și discuții
Material-sursă: Suport pentru explicitarea și înțelegerea
unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul
pentru educație timpurie.
https://isj.vs.edu.ro/download/SUPORT-pentru-explicitare-
si-intelegere-curric.ET-15-iulie-R-D-S-M-G-V-bun.pdf
 Bibliotecă (pag. 20-21)

 Artă (pag. 22-23)

 Construcţii (pag. 23-24)

 Joc de rol (pag. 25-26)

 Ştiinţă (pag. 26-27)

 Nisip și apă (pag. 27-29)

52
 Centrul tematic (pag. 29)
 Bibliografie
 Ministerul Educației Naționale (2019). Curriculum pentru
Educația Timpurie.
https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.
pdf
 Ionescu, M. (coord.). (2010). Repere fundamentale în
învatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la
naștere la 7 ani. București: Vanemonde.
https://www.edums.ro/invpresc/studiu_repere-fundamentale.pdf

53