iganiada

Posted: November 4, 2009 in Zilnice

Tags: rezumat tiganiada, rezumat tiganiada pe
canturi, rezumatul tiganiadei de ioan budai deleanu, tabara
tiganilor
49
Rezumatul Tiganiadei pe canturi .
Cntecul I
Vznd Urgia, fiica Satanei i a Zavistiei, c pn i iganii vor s se
aeze intr-o ara a lor, mnioas de acest bine, merge la tatl su care,
aflnd acestea, se grbete s ia msuri. Se preface imediat in corb i
ncepe sa zboare peste lume pentru a le afla pe toate. iganii se
sftuiau despre ara pe care Vlad-vod urma s le-o dea, dup ce la
toate poruncile sale ei vor da ascultare. Drghici, cel mai btrn dintre
ei, temndu-se c nu va apuca s mai vad minunea, ii sftuia pe
ceilali s fie mereu unii i pe pace pentru ca nimeni s-i poat asupri
i lsa iar fr rost i nume.
Goleman spunea c pmntul trebuie mprit i ara are nevoie de un
nume, Mircea c nite oameni alei trebuie s se ocupe de asta, dar
Burda l contrazice pentru c fr mncare, crede el, oamenii nimic nu
fac bine. Cucavel i atenioneaz c prea fac din toporite secure.
Borsmndru spunea i el c singurul pericol ce ar putea veni ar fi
atacul vrjmailor dar c nici ei nu sunt drdale, adic ndrtnici i c
i vor apra ara. Cnd s spun iar Goleman ceva, Satana prefcut n
corb i se cufuri in barb. Drghici, de care ascultau toi pentru c pe
toate le prorocea, observ c acela nu poate fi semn bun de la
Guladel, adic de la Dumnezeu. iganii, chiar de-au vorbit din prnz
pana-n cin mergnd intre Alba i Flmnda, nimic nu au hotrt, cci
aa tiu ei s fac sfatul. Adorm toi la olalt i a doua zi i viziteaz
Vod cernd s i se prezinte cei narmai. iganii ncep imediat s

mrluiasc in cete: nti cea a lui Goleman, trei sute cu furci i rude
de atra i steag din piele de mnz codalba, adic cu coada alb.
Urmar argintarii, dou sute, in frunte cu Parpangel ce purcede din via
lui Junandel, cpetenia iganilor ce i duceau zilele in India pn cnd
Chinghian, mare han al mongolilor, a pustiit toat Asia lsnd i pe
igani fr ar. Oamenii lui aveau buzdugane de alam i nite cuite
lungi, toi nali i groi in ciolane, cu pr imburzit i barbe sperlite, cu
steag o cioar de argint, cu pene rchirate i aripi cu aur suflate. A
treia ceat, cldrarii, toi cciulai cu barba afumat, mari de stat,
aveau ciocane ferecate i erau clare, iar ductorul lor era Blban.
Steagul le era o tipsioar de aram. Fierarii, cu ducul lor Drghici, erau
narmai cu baroase i coase, trei sute la numr pedestrime aleas,
cu steag tigaie de plcinte. Lingurarii erau bine mbrcai, cu barbe
rase in frunte cu Neagu, iubitorul de dreptate i aveau ca steag o
lopata fcuta de maistor Pintilie i cu ei tot felu de lemne tiate numai
bune de btlie. Aurarii, cea mai respectat ceat, defilau cu sulie i
sbii scurte, iar steagul era tot o sulia, dar lung, din aur, condui de
harnicul i tarele Tandaler inimosul. Ultimii veneau lieii, adic cei ce
umblau mereu pribegind i goleii, care umblau mai mult fr haina, cu
steagul lor o tearf aninat pe-o prjin. Vod le promite c satul
Spteni dintre Inimoasa si Brbteti le va fi ar de-i vor asculta toate
poruncile. Toi se artau curajoi i gata de lupt. Gogoman ins, cere
lui Vod pe drum un om vrednic s ii apere de prdtori.
Cntecul II
iganii in primul rnd din mai orice se ceart i munca pe ct posibil o
ocolesc, aa c ceata nainta foarte greu. Drghici observnd aceasta i
adun pe toi i ncerc s-i sftuiasc s mearg mai cu repeziciune.
Ghiolban nu fu de acord cu aceasta pentru c el pentru nici un domn
nu ar merge cu de-anbuita. Ba chiar cerea s se mute Spteniu mai
aproape i trei popasuri odat. Avel fu i el de acord cu cele zise de

Ghiolban. Se hotrsc s pun pn la urm solie s mearg nainte cu

hrana, pe Gardea cel cu gura strmb i Gvan cntre in drmb,
gndind c dup mncare omul mai lesne se duce. Amintindu-i de ce
treab aveau de fapt, Blban considera c dac ar fi s se ntlneasc
cu turcii ar trebui s fug, s se ascund, numai s poat scpa, iar
Rzvan l atenioneaz c fr povara hranei i armelor fuga ar fi mai
uoar. Vlad rdea de acetia deoarece nu credea c turcii fr a le da
vreun semn nainte, i vor ataca. Totui dac vin, el crede c bine ar fi
s li se nchine dac alt scpare nu este. Gogu zicea c nimeni nu iar risca viaa care-i numai una pn la urm i fuga, chiar dac este
ruinoas este i sntoas. Bratu le aduce aminte iganilor de vod i
ara lor, iar ei ncep s discute despre lupt . Bormndru ncepe s
explice c nfierai nu ar mai fi n pericol i vor rmne nebiruii.
Completeaz apoi cu ideea c trebuie s lupte cu ambele mini, cu
sulia s doboare i cu sbii scurte s omoare. Fiecare s aib un la
mare, cnd obosete, s mai trag cte unul din tabra vrma.
Dundul sftuiete s sape gropi i s le ascund cu frunze, astfel
inamicii muli vor cdea acolo i se vor pierde. Tandaler, cnd s poate
spune ca nu e de acord cu aa o lupta, fu ntrerupt de Zagen ce anun
rpirea Romici. Fata era frumoas i ascuns in inimile multora din
ceat, dar ncredinat, adic logodita cu Parpangel. Tandaler socotete
c trebuie continuat drumul, poate fata plecase de bun voie. i mai s
se ia la btaie cu Parpangel din cauza spuselor. Alii doi, Ganafir si
Papar s-au pruit i ei mult vreme pentru fiica lui Goleman. naintnd
iganii ajung la un codru fermecat de nsi Satana ca s le strice rostul
luptei, unde au gsit mncare, fecioare,in fine, toate dulceurile vieii.
Doar Parpangel plecase s o caute pe Romica fr ins a ti i alii.
Obosit, la un moment dat, vru chiar s se omoare, dar l ajunsese iar
pofta de viata ct a cutat s piar, cci nu putea face asta fr o
arm, sau o ap mare, fr vreun mijloc. El pornete iar la drum prin

pdurea vrjit i rmne fr mncare. Dup ceva post, s-a ntmplat

minunea s ajun la un palat in mijlocul codrului unde chiar lutari nu
aveau. Parpangel ceru nti hran ca s poat cnta.
Cntecul III
iganul Parpangel este rugat de fraii si s povesteasc prin ce a
trecut. ncepe un libov, adic un cntec de iubire, n care le spune c
trebuie s iubeti tot ce are via. Dup ce termin acest cntec, este
rugat s continue cu alt cntec. Parpangel vorbete despre vin, rolul
acestuia de a alina relele, de a alunga necazul i de a face toate
lucrurile s par mai frumoase. La un moment dat, lui Parpangel i se
adreseaz o copil care l ntreab dac nu tie si cntece de jale. Al
treilea cntec spus de igan este despre Ileana Cosnzaena i Arghin.
povestete cum Arghin, dup ce a cutat-o mult timp pe Ileana,
prefer s moar dect s se ntoarc fr ea. Cnd era pe cale s se
sinucid, apare Ermina, cea mai neleapt zn i cea care l-a crescut,
care l ndeamn s-i continue cutarea. Ca trezit dintr-un vis, Arghin
i continu drumul, iar la poalele unor muni l oprete un neom, un
ciclop. ns Parpangel nu reueste s ncheie povestea deoarece scap
luta din mn cnd o zrete pe fata care l-a rugat s spun un
cntec de jale. Vznd c aceasta pleac, iese dup ea, lsndu-i pe
igani nedumerii. iganii ncep s discute despre Vod i despre
nelegerea lor. iganul Florescu de la Vericani le vorbete despre
motivele lui Tepe. Vznd Vod ct de muli igani sunt decide s-i
fac o oaste din ei dndu-le chiar i pmnt: de la Corbi pn la
Cetatea Neagr. Dei prerile sunt mprite, el crede c Vod a avut
dou scopuri: s arate turcilor ce oaste mare are i s le arate iganilor
ce nseamn rzboi. Un clre din
Ardeal, venit pentru a lupta n oastea lui epe, l ntreab pe Florescu
din ce cauza a nceput aceast btlie pentru ca la ei n Ardeal prerile
sunt mprite. iganul mcepe s-i povesteasc cum turcii au dorit s

cucereasc toate rile cretine i, tiind c Muntenia este nvrjbit,

credeau c va fi uor de cucerit. Vlad epe ns a fcut ordine n ar,
considernd c boierii trebuie s fie un exemplu de supunere pentru
rani, fiind datori s fie ocrotitorii rii. Oamenii, indiferent de rang
erau pedepsii, uneori chiar prin tragerea n eap. Din cei mai virtuoi
oameni Vod i-a fcut o gard de cinci sute. Toate aceste i determin
pe boieri s se ntoarc mpotriva lui i s se alieze cu sultanul. ns
Vod reuete s i nving de fiecare dat pe turci. epe refuz s le
dea tribut turcilor i de aceea sultanul Mahomed trimite o solie n
frunte cu grecul Catavoline ca s l conving, iar dac i de data
aceasta refuz, s l ucid. Vod i spune lui Catavoline c nu va fi de
acord niciodat:Spune celui care te trimeas,/c ntracest chip VladVod-i rspunde:/<>. Auzind acestea, grecul l roag s l conduc
pn la Dunre, deoarece acolo astepta turcul Hamza s l ucid.
epe dndu-i seama poruncete oastei lui s rmn ascuns pn
va ordona el.
Cntecul a IV
Sfinii vznd ce fac pgnii n Muntenia se hotresc s coboare din
ceruri i s-l ajute pe Vlad epe n lupt. Sfntul Spiridon ia iapa lui
Varlaam i cltorete nevzut printre oameni, pentru a-i salva de la
pcat. iganii ncep s se certe deoarece unii vroiau s plece, iar alii
vroiau s rmn pn apare Romica pe care nici Parpangel nu o
gsete. Ct timp restul iganilor se certau, Florescu i continu
povestea: cnd epe ajunge cu oastea unde l atepta Hamza, turcii
ies din ascunztoare i ncep s se lupte cu muntenii. Vod, asemenea
unui leu se npustete asupra turcilor i i conduce oastea la victorie.
O parte din pgni, printre care i Hamza, sunt prini de munteni, iar
Catavoline, vznd c nu mai are scpare, cade n genunchi n faa lui
Vod, cerndu-i iertare. epe nu se ndura i sunt toi trai n eap.
Auzind toate acestea, sultanul poruncete s se alctuiasc o oaste din

cei mai viteji oameni ca s se pregteasc pn la primvar, cnd i

vor ataca pe munteni. La puin timp dup ce au nflorit codrii, turcii au
pornit spre ara Romneasc i au ajung pn la Vidin. Auzind ca turcii
au ajung n ar, oamenii se adpostesc n muni. Doar domnitorul
nenfricat se pregtete ca s i nfrunte pe turci. Cu oastea lui i
urmrete pe dumani i cnd iese din ascunztoare i nfrnge.
Florescu ncheie astfel povestea. Parpangel, trist c nu a gsit-o pe
Romica adoarme cu gndul la ea. ns diavolul nu doarme i face n aa
fel nct iganul se trezete cu Romica n brae. Trezindu-se cei doi sunt
pe cale de a comite un pcat, dar Sfntul Spiridon care i-a vzut face
ca totul s dispar, rmnnd doar o balt mare. Parpangel o pierde iar
pe Romica i nu tie ce s cread despre cele ntmplate. Fiind trist
ncepe s le cnte codrilor, psrilor, poienilor.Cnd strig dup ea se
aude ecoul si el crede c i vorbete o alt copil:iganul care nauzise
/Nice-odat rsunarea chiar/Ca-aceasta, stete cu gura- nchis/
Gndind c cineva-l chiam doar,/ns neauzind mai mult pe
nime,/Purceas-nainte prin desime.. Dup un timp vede venind spre
el un clre i zrindu-i sabia, de fric nici s fug nu poate. Strinul,
care era Argineanul, spaima turcilor, i spune s nu se team i l
ntreab dac nu a vzut doi turci care alergau o copil. Parpangel,
derutat i spune c nu a vzut nicio fat, dar c a vorbit cu una. Dndui seama Argineanu c iganul este confuz l las i se duce s bea ap
dintr-un izvor. El nu tie ns c acel izvor este vrjit. Cel care bea din
partea stnga se transforma din fricos n viteaz, iar cel care bea din
partea dreapta se transforma din viteaz n fricos. Voinicul bea din
partea stnga i speriat i lasa calul i hainele si pleac n codru.
Parpangel, bea din cealalt parte i, transformndu-se ntr-un
nenfricat, ia hainele i calul lui Argineanul. Uitnd de Romica pleac
clarea n acea dumbrav ntunecat. Dup un timp se oprete lng
un tufi din care rupe o nuia i vede ca ncepe s curg snge i se

aude un glas de durere. Afl c Romica a fost transformat n acea

tuf. Hotrte s se sinucid lng ea i scoate sabia, dar nu reuete
s-i taie gtul pentru c mama sa, Brndua, a avut grij ca la natere
s fac o vraj astfel nct trupul lui s nu fie rnit de nicio arm.
Cntecul a V
iganii sunt aproape de Inimoasa i primesc rspuns de la Vod c o s
le ndeplineasc toate dorinele.Scopul lui Vod era s-i aduc aici ca
s i pun la ncercare. iganul Blban crede c au fost pclii de
vod i c au fost trimii la moarte i i sftuiete s se ascund n
muni, n Cetatea Neagr. Goleman e de prere c sunt folosii ca
momeal . Tandaler ns i sftuiete pe cei fricoi s se ascund n
codrii, iar restul s rmn s lupte. Spune c dac Vod i-a folosit
drept momeal acum este timpul s- dovedeasc c i ei sunt viteji.
Toi sunt de acord cu el, mai pi sunt de accord cu el, mai puin btrni
care au ndoieli. La un moment apare oastea lui epe, deghizat n
turci, iar Tandalar e primul care le spune s fug i s se ascund.cnd
oastea ajunge la ascunztoare lor, iganii cad n genunchi cerind
pentru viat lor. Turcii, care erau de fapt munteni deghizai, i amenin
c le vor lua copii i nevestele. iganul Neicu i cu ali btrni
ngenuncheaz n faa turcilor, spunndu-le c pot s ia tot dar s le
lase femeile i copii. iganul Rzvan l recunoate pe domnitor, iar
Neicu i cere iertare spunnd c ei nu aveau cum s i dea seama c
nu sunt turci i c nu trebuia s i sperie. Vod nu apuc s i
pedepseasc pe igani pentru c vine un clre care i s[une c turcii
se odihnesc lng o mnstire i plec impreun cu oastea sa.
Vzndu-i plecai, Muul are curaj s strige dup ei s se ntoarc.
Atunci apare Omar Paa cu oastea sa, iar iganii se sperie din nou, dar
Tandalar le spune c trebuie s fie tot muntenii:<
Cintecul a VI
n primele ceasuri ale nopii, pn la primul cntat al cocoilor

acioneaz raufctorii i fiarele rpitoare: Lupul gonea dup

cprioare,/Buha vna-n tufe psrile,/mbla alte jivine
strictoare/Ce-ntunerec iubind fug de soare. Este vremea potrivit
pentru ca strigoii s umble prin lume. Toate lucrurile bune se
desfoar n timpul zilei, la lumin, iar pe timpul nopii, n ntuneric au
loc numai fapte reprobabile.
Este firesc ca i Satana s scoat capul de sub focul Iadului i s se
bucure de cum sunt chinuite sufletele ajunse in Iad. ns pe Satana l
cuprinde jalea gndindu-se ce via ferici este n Rai, el fiind osndit
s triasc pentru venicie n Iad i, n semn de revolt strig att de
tare nct se cutremur tot Iadul. Gndurile negre pun stpnire pe el,
dorindu-i s fi fost sortit pieirii n momentul n care a fost izgonit din
Rai. n scurt timp i revine i cu o ur nemsurat url nct toi
diavolii se nspimnt, iar boierimea Iadului se adun s vad ce se
ntmpl. Cnd i vede pe toi adunai le amintete c el ca un
conductor al duhurilor rele, nainte de osndire era cel mai mare
arhanghel, Lucifer, adic aductor de lumin, singura lui mngiere
este atunci cnd izbutete s nfaptuiasc lucruri rele i ura nespus pe
care o are fa de Dumnezeu si de supuii acestuia. i exprim
nemulumirea fa de activitatea diavolilor: prea puine suflete mai bat
la poarta Iadului, iar oamenii care nfaptuiau numai lucruri rele au
ajuns s l slveasc pe Dumnezeu. Dorina lui este de a pieri
cretintatea, s fie rzboi n toat lumea, iar ntunericul s
domneasc.
Satana i invit supuii s-i exprime prerea fa de problemele
ridicate. Hatmanul Velzvv propune s strng oaste i s ajute turcii
care vor porni rzboi mpotriva lui Vlad Vod. Mulumit de aceast
propunere le solicit celorlali s i aduc aportul. Mamona, vistiernicul
Satanei, care este denumit i duhul lcomiei, le expune modul su de
aciune. Bazndu-se pe firea lacom a omului, l ndeamn, pentru a

obine cat mai muli bani, la nfptuirea tuturor pcatelor: tlhrii,

furturi, neltorii, rzboaie. Asmodeu, duhul nelciunilor, se
adreseaz lui Mamona spunndu-i c nu sunt suficieni numai banii, la
cei fr lcomie lucreaz el, utiliznd meteugul nelciunii prin
intrigi i sfaturi viclene. Velial, cel care supravegheaz ordinea n Iad,
i critic antevorbitorii si, fiecare s-a ludat pe sine minimiznd
faptele celorlali. El propune s-i uneasc forele i s acioneze
asupra cugetului fiecrui om. n ceea ce privete luptele dintre
Mohamed i Vlad el tie deja rezultatul. Turcii vor pierde rzboiul, dar
Vlad nu se va putea bucura de izband pentru c turcii vor reveni cu o
armat foarte numeroas i nici o ar invecinat nu i va sri n ajutor.
Moloh, duhul dezmierdrilor trupeti, ia cuvntul i se laud c el
stpnete ntreaga lume fiind dorit cu nfocare de tineri, pe ascuns de
btrani, cu oftat de fete, i chiar de clugri. Moloh nu le nelege frica,
dup opinia sa doar a zecea parte din omenire ajunge in Rai ceilali
ajung n Iad i aceasta se datoreaz lor, slujitorilor Satanei. Val,
stolnicul socotete c nu este nelept s porneasc rzboi mpotriva
ngerilor, fiindu-i fric de mnia Lui Dumnezeu, le spune c ar putea
ajunge mai ru, svrlii sub mii de mluri unde nici dracii nu ptrund. El
i ndeamn pe oameni la mbuibare care atrage dup sine lenea i
uitarea bunei cuviine. Ultimul vorbitor este Velfegar, diavolul
credinelor dearte. El se strduiete s ntunece cu nlucire mintea
omului cu care a fost zidit de Dumnezeu, abtndu-l de la calea cea
dreapt. Dup ce a ascultat sfaturile tuturor, Satana se hotrte s
acioneze dup voina sa. Poruncete hatmanului s adune cetele cele
mai viteze care s-i urmeze poruncile, dup care adunarea se
sfrete. Tandaler care se gndete cum s fac o nou rnduial n
tabra igneasc, rmas fr merinde, este ntrerupt de Corcodel
care se vait c nu mai are bucate. Cei doi ncep s se jigneasc
ajungnd n pragul declanrii unei btlii pn la auzirea surlelor i

dobelor ce anun venirea turcilor. Tandaler i ndeamn s se

narmeze, mai bine s moar n lupt dect de foame i sete. igani
narmai, cu Tandaler n frunte, pleac la lupt.
Cntecul VII
Poetul slvete eroii de alt dat, care scoteau neamuri ntregi din
robie. Acum, ara geme sub asuprirea strin, turcii cucerind rnd pe
rnd orae i ajungnd pn la muni. De team s nu fie atacai n
locuri strmte, au hotrt s nu mai nainteze ateptnd ca romnii s
nceap lupta sau s se predea. Vlad se hotrte s cerceteze el
nsui tabra turceasc i se deghizeaz n negustor grec. n timp ce
studia tabra turceasc o ceat de turci aduce un rob strignd c l-au
prins pe Vlad Vod. Acesta se inspimnt creznd c a fost
recunoscut i se gndete s se omoare. Vznd ncurctura se
amestec n mulime i pleac, pe crrile tiute, s se ntlneasc cu
otenii si. Viteazul Argineanu rtcise prin pdure nemaitiind ce se
ntmpl cu el dup ce buse ap dulce. Cnd i-a revenit, creznd c
turcii l-au dezarmat i dezbrcat, batjocorindu-l, caut s se rzbune.
Cu ajutorul unei prjini luate de la un ran reuete s omoare o ceata
de turci. Dup aceast lupt fiind obosit adoarme. Vreo doi turci, care
scpaser din minile lui, se ntlnesc cu o ceat mai mare ce ncerca
s spioneze tabra romneasc, i povestindu-le ntmplarea lor
pleac mpreun pe urmele voinicului. Gsindu-l dormind l leag i l
aduc n tabra lor creznd c este nsui Vlad Vod. Argineanu este dus
n faa sultanului cruia nu-i venea s cread faptele de vitejie ce au
fost povestite de cei doi turci. Acesta poruncete sa fie dezlegat i
ncearc s-l iscodeasc. Vznd c nu-i rspunde sultanul se
enerveaz i stabilete s fie dus la cea mai infricotoare moarte.
Atunci voinicul i spune sultanului c este romn i dac va fi s moar
ar vrea s moar voinicete: s i dea arma i calul, iar turcii s vin
dup el s l prind. Sultanul uimit de atta fal accept propunerea

voinicului, iar acesta reuete s scape din tabra turceasc omornd

tot ce i iese n cale. Vlad Vod se hotrte s porneasc ofensiva
mpotriva turcilor n timpul nopii, atacndu-i din dou pri, dintr-o
parte otenii trec prin sbii turcii adormii, iar din partea opus cteva
sute de romni narmai cu buciumi i tobe strig i cnt speriindu-i.
La aceast lupt particip chiar i forele supranaturale, n vzduh s-au
vzut sfini n veminte albe care i cluzeau pe romni. Turcii
nspimntai fugeau n toate prile ncercnd s se salveze.
Mahomed vznd dezastrul care s-a abtut asupra otirii sale se
retrage n mijlocul unei cete mari de turci i reuete s se salveze. n
aceste momente intervine i Satana, nvluindu-i ntr-un nor de cea
pe turci, reuete s-i salveze. mpotriva Satanei intr n lupt i
arhanghelul Mihail cu armata sa de ngeri. Vznd Satana c oastea sa
este pe cale a fi nvins i scoate iataganul i nvlete asupra otilor
sfinte. Arhanghelul Mihail, uimit de cutezana Satanei, i terge o palm
n urma creia acesta cade fr suflare, l calc n picioare i l arunc
n cea mai adnc peter. Dezastrul continu n tabra diavolilor care
fug, alungai de apa sfinit, ncercnd s se ascund n lacuri, peteri,
printre stnci sau chiar n pmnt. Mamona vznd palma pe care a
primit-o Satana ia chipul unui otean i se duce n tabra lui Vlad
spunndu-le c n timp ce ei i alung pe turci, cei care nu au participat
la lupt le vor prda tabra i se vor mbogi. Astfel oastea pgn
este lsat s fug, doar o parte dintre oteni l ajut pe Vlad s
continue lupta.
Cantecul a VIII
n deert oamenii fcnd ru,bag toat vina dracului,zicnd c dracul
i-au mpins la aceasta,cci dac omul nu ar da prilej rului nici iadul cu
toat ceata sa mare nu l-ar putea ndupleca,cci el vznd voia omului
plecat,numai atunci l ndeamn.Dac o copil vede un june i drag
inimii i cade atunci diavolul de aici percepe c ea pe fecior l vrea i nu

o mai las n pace pn n laul su o va vedea.Iar dac un clugr

vede o femeie frumoas care vine spre chilie,n loc s fug de pcat,el
va rmne cu dnsa,mpreun,pierzndu-i i el a sa cunun.Dar nici
iganii nu sunt fr vin,cci i pe ei dracu i-au mpins a se bate cu tot
felu de gloate. Tiganii mersese dup Tandaler pn n pdure unde se
oprir cu toi pentru a se odihni pn n zori.Acesta rndui strji
mprejur de tabr,care s dea de tire,cnd va veni vrjmaul,iar dac
vor auzi micare s strige:Stai! Care-i m!i dac inamicul nu va
rspunde cu parola barosatunci s sar pe el.Nu trecuse un ceas i
jumtate de cnd Drgan se puse de straj n mrul pdure cci
sosise acolo un urs i ncepu a mnca mere,iar o grmad de porci
slbateci speriai de tabra iganilor ajunsese acolo.Ursul nspimntat
de grohitul lor,se sui sus netiind c acolo este Drgan pzind,care l
apuc ameeala de cap i cade n jos unde nimerete ntre dou
crengi,rmnnd ca i spnzurat.Dup atta glgie strjile ncepur
s strigeStai,mi!Care!,iar pe sub Clban trecuse un porc mistre
care-l ag n prul su i-l tri civa metri,acesta ncepnd s se
vaite n gura mare.Ursul furios dup cztura luat trecu-se pe lng o
bort unde se ascunse Ppuc i tocmai cnd acesta ii ivea capul afar
ca s asculte ce se auzea,ursul l apuc de cap i-i smulse toata pielea
cu pr cu tot,altfel nct sracul rmase cu cpna goal.Iar pe
Suvel care doarme n picioare l cuprinse asa de cumlit cci nici nu
putu s strige:Stai mi!Care!.Auzind toat glgia Tandaler mpreun
cu iganii ieir din pdure la camp,dar nici mult merseser,cci o
cireada de boi n care intrase dracii dduse peste igani.Ei,noapte
fiind,gndeau ca-s clrei i ncepur s se bat dupa nvttura lui
Tandaler pn cnd deschise i ei ochii si vzur c vrjmaul a
fugit.Seara acetia intrar ntr-o pdure pentru a se culca,iar cnd
dimineaa veni iganii,greind crarea,au ieit din pdure spre alt
parte,adic tocmai la campie unde a fost tabra turcilor care o prasir

cu tot felul de hran,din cauza pierderii luptei cu Vlad-Vod.(Poetul

sfrete aici povestea iganilor si ncepe a spune de Satana ce a facut
el dupa ce sa trezit din palma Sf.Mihai). Lund chip de tnar copil
bate la ua clugrilor cu pretextul c turcii i-au ucis familia i c ea
este flmnd,speriat i obosit.nelegnd btrnul
printe,Egumenul Gherontine,poruncete ca fata s fie adus n faa sa
i dup ce o cerceteaz cu de-amnuntul o nchide ntr-o chiliua fr
sa tie nimeni ca s nu se ntmple vreo ntrie.Clugrii o vzuser
bine i toi ziceau:Ce fata frumoas.,iar cei mai muli ziceau n
sine:Ah!s nu am pe mine-ast ras!.Pe la miaz-noapte copila se
arta prin vise si chilii,chemndu-i pe fiecare,dar Gorgonie,unul mai cu
indrzneal,invitat fiind,se scoal i se duce dupa acea fecioar pn
n chilie.Stnd cu ea cteva minute deodat aude ua scrind i l
apuc de piept pe primu care apare de dup u adic pe
Ghierman,care venise tot din aceeai poft i ntmplare,rspunzndu-i
acestuia cu o palm.Din acest moment ncepe btaia dintre cei doi,n
care intr unul peste altul Varlam,tefan,Iosofat,Nichita,chelfnindu-se
aa pe ntuneric pn cnd lumina se aprinde iar btrnul Gherontie
intr n chilie mirat de toate acestea si zice:O fiilor!dar ce-i
aceasta ?.n acest timp fata pe nume Marghiola se descoperise i se
fcuse adormit,iar btrnul nu tia ce s fac,s acopere pe fat sau
s-i mpace pe fraii lupttori,cnd deodat apru Sf.Spiridon care ii
fcuse semnul crucii,Marghiola disprnd ca printr-o minune.(Poetul
trece la povestea sultanului). Sultanul,n fuga sa de oastea
romn,sosete ntr-un codru unde se ascunde n desime i pe cei
puini care i avea cu el,i trimite n toate prile dup ntriri ca dup
un anumit timp s se adune ntr-un loc.Abia ct aipi sultanul
ostenit,cnd vede n vzduh chipul lui Hemza,fcndu-i cu mna s
mearg dup dnsul.Dup ce urmeaz chipul,acesta ajunge ntr-o
poian plin cu numeroi turci trai n eap.Mahomed vznd

aceasta,slbete de grea i cade jos,pe care abia apoi o slug

credincioas l trezete.Acesta ncepe a se jelui,deoarece a fost biruit i
ncearc s se strpung cu cuitul cnd unul dintre trimii ajunge
spunnd c ntririle sosesc,iar Mohamed prsindu-i gndirea slab
ctre Dunre fuge n grab
Cntecul IX
Dup ce Vlad nvinse oastea pgn,boierii cei fr de credin care cu
turcii avuser mestecare se strnser la un sfat ca s hotrasc ce s
fac n mprejurrile acestea.Atunci Dnescul intr n vorb i ncepe a
spune c prin rzboaie lungi ara se prpdete i chiar dac o s
ctige odat,sultanul pn la primvara cu mai mare oaste asupra
noastr se va ntoarce.Dar nici nu termin cu bine ceea ce avuse de
spus cci deodat intr n camer solia i ctre boieri gri,spunnd c
sultanul la trimis aici pentru a le da aceast scrisoare.Sultanul scrise c
vrea pace i dac se vor ntoarce la dnsul de robie i de moarte el i
va scpa,dar cu o singur condiie s pun pe Dnescul,adic fratele
lui Vlad,la domnie.ndat ce solia fusese primit,la toat boierimea ea
ajunse cu porunca s nu mai primeasc de la dnsul ordine domneti.
(Poetul sfrind povestirea pentru boieri adunai se ntoarce la
povestea iganilor).iganii dup ce s-au ntors cu tot felul de mncare
i vite ce luase din tabra turceasc,se apucar numai dect s se
ospteze ntruna,iar Parpangel s se cunune,fr pop,cu Romica,c
acum toate erau gata pentru nunt ce avea s fie.ns a doua zi,pn
s rsar soarele,fierbea curechiul cu slnin rnced i alte bucate,iar
cnd soarele rsri de tot,mesele toate ntinse erau.Toi oamenii
stteau i beau de jos,dar numai Drloiu care era nun mare sttea i
bea din picioare,pn cnd apare Mitrofon,poetul cel de frunte,i le
dedic mirilor o cntare de nunt.Primul cntec este despre un vntor
ce i cauta prada pn cnd o tnr copil i iese n cale i-l
sftuiete cu privire la vnat,acesta rugndu-se s-i spun locul cu

pricina,fecioara l dezvluie din mil.Feciorul de ndat plec spre vnat

i fcnd cum i spuse copila prinde sobolul viu.De fric s nu-i fac
vreun ru,fata i se druiete de nevast,iar feciorul fericit ncepuse s
strige:Dulce clipit,zi fericit,/Fire-ai lungit,trei ori att!..Dar nici
bine nu se termin povestea c ncepu i cea de-a doua dar mult mai
scurt dect precedenta.n aceast povestioar o fat care ducndu-se
n pdure dup fragi roii se rtcise i ncepu s plng,dar n faa ei
iei un tnr vntor care o liniti de indat i i art drumul cel
bun.Dar ndrgostindu-se de la prima vedere acetia doi i-au jurat
iubire i au rmas mpreun pe veci.Cntnd Viorel,fetele toate de
ruine faa i-au ascuns-o i rdeau prin spatele altor femei,iar bunul
Parpangel sttea la mas cu cei din frunte i le povestea de ntmplri
crunte.Acesta povestea din trecut cnd era mpreun cu calul su i
btea vile n lung i n lat.Deodat cnd alerga furios cu murgul
su,acesta vede o mulime de turci n fa,i rmne ncremenit
trgnd calul de fru brbtete.Calul fiind speriat i bulversat sare
direct n stolul pgn,iar Parangel este nevoit s se lupte vitejete,pn
la urm reuind s-i alunge pe asupritori.Soarta face ca acesta s cad
de pe cal n mijlocul unei blti unde lesin rapid.Sufletul lui Parpangel
este luat de ctre un duh i dus,prin peteri,groape,lacuri urt
mirositoare pn n iad.Acolo soarele nu lumina ci doar focul acoperea
tot,mpreun cu fumul i scnteile ,rurile de lav prjoleau tot,iar
draci erau n pielea goal peste tot uni cu smoal neagr.Parpangel
ncepe s povesteasc despre pedepsele pe care le ndurau cei de
acolo:tlharii i ucigaii erau trai n eap,turnnd aur i argint
fierbinte peste ei,dar i despre crciumele ce era acolo,despre
buntaile pe care dracii le mncau:jar,smoal,i rain aprins.Pe
cnd se gndea el la ce i-ar putea s-i fac dracii,deodat acelai duh l
apuc i zboar cu el pn n rai.Ajuns la poarta Sfntului Petru,acesta
primete nite scrisori de la Sf.Mihai,pe care le citete,dup care

deschizndu-i porile pentru a intra,Parpangel vede toat grdina

raiului n splendoarea sa.Acolo vedeai zile senine cu cer limpede i fr
nori,frunze i flori,tot felul de psrele ciudate i peste tot primvara
domnea.Pe jos n loc de pietricele se gseau pietre scumpe i
mrgele,rurile erau pline cu lapte dulce,rmurile erau din ca,brnz
i din slnin erau munii,stncile din zahr,stafide i smochine,de pe
ramurile copacilor spnzurau covrigi,turte i colaci,gardurile erau
mplietite cu crnciori fripi,plcintele calde atrnau ca streine,iar n
loc de stlpi erau caltaboi.Mergnd el aa i uimindu-se deodat vede
doi monegi cu brbile crunte care de fapt erau tatl i bunicul
lui.Parpangel cnd vede pe acesta ncepe s plng,dar revenindu-i n
fire este dus de ctre tatl su la o fntn i l pune s se uite printrun inel dar nici nu ii ia bine rmas bun cci duhul l ia i l duce napoi
pe pmnt unde se trezete n pat,astfel Parpangel terminnd
interesanta sa istorisire.
Cntecul X
Cntecul ncepe cu un moral ignesc,adic c n pntece pline este
toat nvtura.Chiar dac sihastrii au stat n pustiu,flmnzi i fr
de ap,tot mai mult nvtur a pornit de la oamenii cu obiceiuri
gingae,nu din peteri i pustii ci din curi desftate unde sunt mesele
pline cu mncare i cu vin dulce pus n pahare .De cnd Tandaler
adusese bucate i petrecur numai n cntri i ospee,multe zile
trecuser i btrnii tot se sftuiau cum s rnduiasc ara lor srac.
Toi veneau cu idei despre cum s fac,unul spunea ca toi s fie
egali,altul poftea un Vod,un divan i boierime iar nca unul mai cerea
ca n ara igneasc s nu existe nici un srac.Dar toate aceste preri
erau bune doar pentru o zi dup care erau huiduii autorii acestora i
chiar duceau la scandaluri,bti i zarv mare.Pentru aceasta btrnii
se gndir ca fiecare ceat de igani s-i trimit un om nelept ales la
soborul de obte.Dup ce acest consiliu s-a format a nceput lupta

dintre puteri.Baroreau,unul dintre delegai,se ridic n picioare pentru a

le arta celor adunai,c stpnirea monarhic este una din cele mai
harnice i bune.Acesta ncepe s aduc argumente contra fiecrui mod
de guvernare,cel democratic este prea ru deoarece toi se lupt ntre
ei,fiecare cetean se narmeaz, unu pe altul surp,neexistnd deloc
odihn.Nici republica nu este mai bun,ea fiind una dintre domniile n
care legea nu este la locul ei,puini fiind cei care vor s o respecte,este
locul unde cel mai puternic rpete puterea.De aristocraie nu-i
team,cci nimeni nu este att de nebun ca s doreasc mai muli
domitori asupra sa.Sfrindu-se lunga sa urare,Slobozan atunci de alta
prere,cu dovezi,vrea s arate c nu este domnie mai fericit dect o
republic aezat.Acesta vrea s demonstreze lumii c repubilca e mai
bun dect monarhia,o stpnire unde poporul prin legi aezate de
dnsul i prin dregtori din mijlocul lui,cu voia obtii alese,s
crmuiasc toate lucrurile rii.El face deosebirea dintre stpnirea
republican i cea monarhic i zice c n repubilc nu se dau porunci
dup voin,ci dup legi aezate i toi cetenii au asemenea
drepturi,pe cnd n monarhie numai monarhul poruncete dup voie i
ceilali trebuie s l asculte. Monarhul d multe porunci,dar toate sunt
pentru biruri i dri,iar nici una n folosul lor,acesta cutnd s-i
strng avuii.Slobozan face ultima asemnare afirmnd c monarhul
este ca i un pcurariu,care mulge,tunde attea mii de oi i mnnca
din ele,dar i vinde mieii lor,durerea ce mai mare fiind c attea oi sunt
numai pentru el singur.i cu aceasta sfri el pledoaria,n locul su
urmnd Janlau din Roava.
Cntecul XI si XII
iganii, odat ajuni la Spteni, doresc s pun bazele unui stat, i
ncep astfel o interminabil discuie despre sistemul ideal de
guvernare. Cei trei igani-filozofi, care discut despre formele de
guvernare, par a fi trei gnditori din secolul luminilor. ntregul episod

este alegoric. Baroreu, de pild, socotete monarhia dintre toate mai

harnic, republica prndu-i-se o arin pustie, unde din cauza
arivismului celor mai tari venitul de obte piere. ntr-un asemenea
proces de idei, argumentele lui Baroreu sunt combtute de Slobozan,
partizanul republicii. El demonstreaz cu iscusin c monarhii buni
sunt foarte rari, dup un suveran bun putnd s urmeze unul neghiob
dar la minte. Sau trndav, nebgtor de sam. Peroraia lui Slobozan
se termin printr-o pledoarie deschis pentru republic, regimul
republican fiind singurul unde legea pe toi asemene-i pune. Episodul
acesta alegoric despre sistemele de guvernare se ncheie printr-un
suspens comic.Plictisii de polemicile interminabile ale celor trei filozofi,
iganii invadeaz adunarea i totul se termin printr-o ncierare
general.
Salvatorul lumii este Vlad epe, tipul de monarh luminat, care
realizeaz ceea ce i-a propus, ca legea s nu fie ascultat doar de cei
slabi i miei, dimpotriv, Zicea c boierii sunt supui/Aa domniei ca
i ranii. Conflictul dintre romni i turci este nfiat n ntreaga lui
amploare i semnificaie, iar dialogul grav dintre Vlad epe i solul
sultanului devine o lecie civil de eroism, prin care se afirm voina de
independen a poporului, comunicat ntr-un stil nalt.Vlad epe ia
drumul exilului, epopeea ncheindu-se cu discursul nflcrat al lui
Romandor : Du-ne strignd mcar n ce parte, /Ori la slobozie, sau
la moarte !.

REZUMATUL LA CIOCOII VECHI SI NOI DE NICOLAE FILIMON

Cap I
Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul. Scrisoarea era
din partea tatalui junelui,i n c a r e i l r u g a p e p o s t e l n i c s a - l p r i m e a s c a p e f i u l
s a u l a c u r t e s i s a a c c e p t e 2 b o t e c u p a s t r a v i s i 1 0 g a i n i . Postelnicul ii

porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciubucciu. Vataful ii

arata cameraunde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra pe care se afla un ibric colosal.
In celalalt unghi era asezat era asezatun dulap si o multime de feligene pentru cafea. Patul
era mizerabil, facut din cateva scanduri, cu o patura de lanaalbastra, iar pe pereti se aflau
cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui,dupa care
deschide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre
bucatarie. Ajungandacolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite marimi in care
se pregateste mancarea.
Cap. II
Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era
camaras si, unindu-se cu hotii sitalharii de pe drumuri, in trei ani isi
cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. El
seindragostise de Maria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe ori sa-i ceara
mana dar de fiecare data nuavea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat nici un
raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo14 ani, cu pielea alba, buze frumoase,
dintii albi si frumosi, cu niste gene ca pana corbului, un trup de o formaminunata, la
care i se adaugau niste maini delicate de nimfa.Auzind numele viitorului ei sot, ales de
voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ura desavarsita ca nu vrea sa auda deacest ticalos, si
ca mai bine s-ar duce la manastire.Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte
si o imbratiseaza. Domnitorul Caragea Voda il invita pe banul C la curtea domneasca.
Autorul narator intervine cu o descriere a palatului domnesc. Ajuns la curte, coboaradin
trasura si intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere.
Cap. III
Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe carel nutreste postelniculAndronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica,
nerenuntand la ideea ca nu vrea ca Maria sa se marite cu Andronache.
Cap.IV
Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o femeie de 20
de ani, foarte frumoasa.Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita
Izvorului. Afla ca o cheama Duduca , iar aceasta devinein scurt timp amanta
postelnicului. Un calemgiu se indragosteste de Duduca, ii face serenade seara, si, usorusor,cei doi se expun in vazul lumii fara a crede ca pot fi observati. In scurt
timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intr-un moment de furie,
ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza un lesin, siil sperie pe
postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare.
Cap. V
A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examina
spiritul si inteligenta, pentru avedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de
la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si
fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub ingriojirea lui si-l trimite la scoala domneasca
sainvete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare,
sa-l ajute sa se imbrace, sa-iaduca dulceata, cafea si ciubuc. Ciocoiul considera ca decat
sa invete o limba moarta mai bine citea ceva care sa-lajute. El face ce poate spre a deveni
perfect in arta ipocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa devina un ommare si bogat,
si nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate serviciile fata de
stapanul sau leexecuta cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de afectiune incat

fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei maicredinciosi servitori ai sai. Paturica se
dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa stie cat mai multe, siastfel, foarte
mult timp isi petrecea invatand. Postelnicul il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca.
Paturica primeste o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i
scrisoarea printr-un tigan.
Cap. VI
In timp ce se ducea la Duduca, Dinu Paturica este strigat de Niculaita, vataful de curte al
armasului. Intrand invorba cu el, el incearca sa afle cat mai mult despre motivul
certei celor doi. Descrie felul in care se aranjeaza Duduca, cat timp o privea
de afara. Ciocoiul intra la Duduca si ii inmaneaza scrisoarea de la Andronache.Aceaste il
ameninta cu mai multe treburi, dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit
ca a glumit.
Cap.VII
Stand la panda, intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. Cand
acesta din urma vroia sa se duca lacucoana Ducuca, Paturica ii face o farsa,
facandu-l hot. Duduca este nevoita sa se desparta de Iordache (Pe calemgiu il
chema Iordache. ).
Cap. VIII
In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. Tot atunci
observa ca Dinu nu eradeloc urat. Conita il serveste cu vin, si, dupa cateva pahare, il
ademeneste si cei doi se saruta.
Cap. IX
Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la
desavarsita saracie pe postelnic.
Cap. X
Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice.
Cap. XI
Intr-o zi, cand postelnicul se afla singur in camera sa, vataful se duce si ii cere o parere
despre dandul, apoi aducevorba de Paturica. Vataful Gheorghe ii povesteste cum
l-a tradat Dinu. Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte.
Imediat dupa aceasta, Duduca ii face o vizita, plangandu-se de Dinu ca o urmareste
mereu.Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il promoveaza in functie. : devine vataf
de curte.
Cap. XII
Dinu Paturica, cum s-a instalat in postul de vataf, cheama pe toate slugile si le ameninta
va daca se va face risipa,va pedespi fara mila. Apoi, face inventarul la pasari, la vin,
inlocuieste chelarul, jupaneasa, sofragiul si stolniculcu oameni alesi de el. Apoi, cere
oameni sa investigheze locurile din imprejurimi, sa fie sigur ca nimeni nu stricanimic din
mosia postelnicului. In padure, satargi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talhari, dupa care
fluiera si apar hotii. Satirgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare. Primesc miel
inabusit. Dupa masa, ei isi urmeaza drumulspre Mosia Rasucita, unde este
intampinat de tarani, care mai de care mai nemultumiti. Paturica afla
ca postelnicul Andronache a facut multe nedreptati, a ars padurea apoi a
vanat-o, iar acum a ramas numai oorpritura, hanul s-a daramat si ploua intr-ansul,

carciumile la fel, iar din helesteu scoate in fiecare saptamana uncar de peste si-l
trimite la targ la Ploiesti. Dinu ii cere o suta de pungi de bani lui Andronache
pentru a pastratacerea dar acesta ii da numai 50.
Cap. XIII
Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul
Andronache si il roaga peAndronache sa-i puna o vorba buna. Andronache il intreaba :
ce-mi dai sa te fac ispravnic?. Postulantul, foarterevoltat, se enerveaza si pleaca.
In schimb, in aceeasi zi, il angajeaza pe Ciolanescu, care a fost de acord sai plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba.
Cap. XIV
Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili, in care i se reprosa faptul ca
jepfuieste tara. Dupa aceasta, postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbit cu Banul C.
Caragea, nervos, ii raspunde ca daca nu se duce la Bansa-i ceara iertare il va tintui in
poarta. Ca dovada, Caragea vroia o scrisoare de iertare de la Ban, sa fie sigur ca l-aiertat.
Postelnicul se duce la Ban, incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. In final, cade
in genunchi simarturiseste totul si face astfel rost de scrisoare.
Cap. XV
Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. Bucurestenii
se adunau in gradinileBreslea, Barbalata, Cismigiu si Giafer. Acolo, fiecare cap de familie
isi intindea masa, si, impreuna cu amicii beausi mancau, dupa care invarteau o hora
stramoseasca si dansuri vesele. Batranii stateau rasturnati pe iarba verde subumbra deasa
a copacilor si fumau. Tinerii se aruncau cu exaltatie in arena dantului. Cand trecea furia
dantului,toata compania se punea pe bere si pe mancare, razand si
gesticuland ca niste nebuni. In tot acest timp, lautarii cantau cantece de amor
sau melodii de dant, vesele si saltarete.Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la
el acasa cu mese stralucite, serate atragatoare si jocuri de carti,asa cum dadea de obicei,
deoarece ii placea sa cheltuie ca un nebun. Ajunsi la petrecere, boierii au inceput sa
seinfrupte din bunataturi, din fripturi din vin, acompaniati de lautarii care cantau cele
mai frumoase cantece lamasa. Boierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul
Calicevski. Postelnicul este cel mai suparat pentruca a pierdut 10.000 lei, iar boierul
Pingelescu cam 3000 de lei, si arhonul caminare 500 lei.
Cap. XVI
Dinu Paturica nu se lasa mai prejos, si pregateste si el o cina la care invita cei mai
apropiati amici ai sai. Acestiamici erau coriferii ciocoismului si ai hotomaniilor
bucurestene de pe atunci. El ii cinsteste cu vin si rachiu, si lespune o poveste cu un
imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa un snop de 75 de bete, si n-au putut, apoi ia pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt timp, toate betele au fost rupte. Imparatul le-a
dat urmatoarea xplicatie:Daca veti ramane uniti dupa moartea mea, nimeni nu va va
birui, daca va veti desparti, va veni vrajmasul si vaface din voi aceea ce facurati dinaintea
mea cu aceste nuiele. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar puteacastiga daca ar
fura, si ii invata cum.
Cap. XVII
Neculaita ii face o vizita lui Paturica. Dupa ce-i da de baut si de mancat, toti invitatii fac
o hora, apoi Paturicainvita cateva fete.
Cap. XVIII

Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lui.

Gheorghe se indragosteste deMaria, fiica banului C. Locul de predilectie al lui Gheorghe
era chioscul din gradina, unde, dupa ce isi terminadatoriile sale fata de Ban, se urca
in chiosc. si medita. Maria, patrunsa de iubire, simtea o mare placere salurmareasca pe Gheorghe, iar dupa ce acesta pleca la vistierie, se urca in
chiosc si privea cu mare interes locul
unde statea el. Acolo gaseste niste versuri, si, sigura ca erau pentru ea, isi da seama ca
Gheorghe o iubeste. Candi s i d a s e a m a c a B a n u l C a a f l a t d e i u b i r e a l o r
( d i n p r i v i r i ) , G h e o r g h e f a c e s a c r i f i c i u l c e r u t d e o n o a r e s i recunostinta si
renunta la soarele vietii sale. Gheoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o inmaneaza
unei slugisi paraseste curtea. Intre timp, banul se inchisese in camera lui, si, pune o sluga
sa-l cheme pe Gheorghe. Sluga iispune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza
scrisoare. Dupa ce citi scrisoarea, este hotarat ca fiica luisa se marite cu un om cinstit si
dreptca Gheorghe, si sa nu stea in calea iubirii lor.
Cap. XIX
Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori, lasa in functie un episcop care
abuzase f. mult de functia sa.Prin acest fel, el castiga foarte multi bani, dar majoritatea
banilor veneau din cauza ca punea capetenii de judet.
Cap. XX
Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru, care s-a transformat apoi
in teatru.
Cap. XXI
Intr-o seara, postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sai arate cheltuielile, fiind nemultumit ca vineneincetat sa-i ceara bani.
Paturica, aducand catastiful, ii explica toate cheltuielile.
Dupa ce pleaca Paturica, postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. Duduca se
preface ca plange, si suspina tot timpul. Duduca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate
hainele ca nu mai erau la moda si acum nu mai are cu ce sa se imbrace. Tocmaiatunsi
soseste Costea Chir Chiorul cu un taxid de marfa de la Tarigrad. Duduca a fost
incurajata de Andronachesa-si ia tot ce ii place spunand ca are bani. La sfarsit,
dupa ce Costea Chiorul face calculul, Chera Duduca simuleaza o usoara isterie
spunand ca nu ia nimic. Andronache plateste cu polite, deoarece nu avea sa-i dea 120
de pungi de bani.
Cap. XXII
Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni, si o latime de
noua stanjeni. Interiorullui se compunea dintr-o sala de spectacol si cateva camere la
stanga si la dreapta salii. Intr-una din ele se tineaurachiuri, bauturi, si racoritoare iar
in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului. Pe durata
spectacolului, postelnicul Andronache Tuzluc aude doi oameni din fata lui
vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca.
Cap. XXIII
Slugile, cat timp stapinii lor erau la spectacol, incep sa vorbeasca despre problemele lor.
Un fecior (sluga) se faceremarcat prin faptul ca le spune tuturor celor de fata ca stie tot ce
se intampla in casa stapanului lui. Le spunetehnica pe care o foloseste: atunci cand un

boier strain intra in casa stapanului ei, uneori se preface ca muta unscaun de la un loc la
altul, alteori netezeste macaturile pe pat sau pune apa proaspata in caramflie si astfel
audetot ce vorbesc boierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva
ii asculta. El le marturiseste slugilor simetoda princ are afla secretele
celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la Zlatari.
Acolo,cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi, iar el face pe filozoful:vorbeste putin
si asculta mult.
Cap. XXIV
Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la
acesta. Paturica il chemase pentrurafuirea socotelilor dintre ei si anume afacerea
cu postelnicul Andronache, la care creierul operatiunii a fostPaturica. Acum, Paturica
vroia sa imparta castigul cu Costea Chiorul. Paturica negociaza cu Costea procentul
pecare-l merita, si ajunge la intelegere: 40% lui Costea Chiorul. Urmatoarea zi, cei doi se
duc la licitatie, de undeCostea Chiorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica.
Cap. XXV
Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani, si in loc sa-i dea toti
banii adevarati, ii maistrecoara bani fara valoare, sau bani calpi. Ajungand acasa,
primeste doua vesti: Costea Chiroul cumaparasemosiile lui Andronache iar afla ca boierul
Caragea fugise. Paturica inceraca sa acopere toate hotiile pe care le-afacut . Paturica este
costient de faptul ca boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna, si de aceea isi pune
intrebaredaca chiar a fuggit Caragea, deoarece ar fi prea simplu.
Cap. XXVI
Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Alesandruvoda Sutu era aproape saocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa
impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. Dupace chemase toti boierii sa le
spuna ca va pleca, numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana
laextremitate. Acestia erau postelnicul Andronache, care acum era intr-o
mizerie complecta, si Dinu Paturica.Andro nache primeste o scrisoare in care
este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile catreCostea
bogasierul si altor ipochimeni, dupa care isi da seama ca toate slugiile plecasera de la
curtea lui, ramanandnumai o sluga la bucatarie. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si
afla ca Dinu a pus la cale toate acestea, si a platit slugile. Dupa aceasta,
Andronache se duce la curtea domneasca, sa-l intalneasca pe spatar, pentru a
se plange despre hotiile lui Paturica. Acolo, primeste raspunsul ca Dinu Paturica este
boier cu caftan si se afla inhumzetul tarii, si nu poate face nimic. Apoi, Andronache se
duce la Chera Duduca acasa, unde afla de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat
totul in sase care si au plecat spre Sfantul Nicolae. El mai afla ca cei doi, Dinu si
Chera Duduca, au plecat sa se cunune. Disperat, pleaca dupa cei doi, si , cand cei doi il
vad pe postelnic, se ascundin spatele altarului, pentru a fi protejati de preoti. Dupa ce
spune cum l-au inselat cei doi, cade in genunchi si cererazbunare.
Cap. XXVIII
Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache, iar Paturica isi regula casa si
interesele sale cum puteamai bine. Paturica avea acum trei mosii, doua vii, si o
casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti. Alesandru Sutu
devenise domn al Tarii Romanesti. Paturica vrea sa profite de acest eveniment, si

deadeea, el se informeaza despre starea lucrurilor, si dupa ce afla numele tututor

persoanelor ce inconjurau pe nouldomnitor, incepe sa se duce des pe la Curte si, prin
lingusiri, dobadeste cu incetul favoarea tuturor. Paturica invitatoti fanariotii veniti din
Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. frumos : cu vutcile si cafelele cele mai bune,
ciubucurisiriene, jocuri de noroc, si femei cu ochi fermecatori, si toate acestea
in casa lui. Intr-o zi, cand multimea fanariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica,
vine o caruta de tara, in care se afla un batran. Acest batran eratatal lui Paturica si ii spune
arnautului sa-l cheme, deoarece vroia sa vorbeasca cu el. Paturica, atunci cand il
vede porunceste sa-l dea afara, spunand ca el nu are tata. Batranul ii reproseaza cateva
lucruri, dupa care il blesteama si pleaca. Revolutia lui Tudor Vladimirescu
izbucneste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. Paturica renunta la prieteniile cu
Tudor Vladimirescu, Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea
sa treaca de partea lui Ipsilant. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ipsilant si ii da informatii
despre Tudor Vladimirescu. Ipsilatn iida sarcina de a-l omori
pe Tudor Vladimirescu, promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti.
Paturica ilintreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima, iar Ipsilanti ii
raspunde ca sa indemne pe unii dinostasi la nesupunere si pe altii la jafuri, iar cu cat
Tudor va spanzura mai multi oameni, cu atat va izbuti el mai bine. Paturica intreaba si ce
primeste in schimb iar Ipsilanti ii scrie pe o coala de hartie ca-l face ispravnic pestedoua
judete, iar daca va stapani tara intreaga il va face caimacam al Craiovei.
Cap. XXIX
Intr-o zi, un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana.
Strainul se intereseazadaca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute, cine ii plateste chiria
casei, mancarea, si de ce a saracit. Acel strain eravataful Gheorghe, care afla de la
batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Cand se duce langa
patul bolnavului, strainul este recunoscut de Andronache, si pleaca in graba din casa.
Intre timp, Gheorghe devenisesecretarul particular al lui Mihai-voda Sutu in Moldova.
Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria, fiicaBanului C, era zdrobita de patima
amorului, alunecand astfel la o boala care ii ameninta viata.
Cap. XXX
Tudor Vladimirescu, afland ca Ipsilant a intrat in tara, si-a impartit ostirea in doua parti:
una care apara manastiriledin Valahia Mica, si alta compusa din sase mii de panduri alesi
si 2500 de arnauti, comandati de Macedonski siProdan, care s-au asezat in Manastirea
Cotroceni si pe campia din jurul ei, formand din aceasta localitate un lagar fortificat.Dinu
Paturica vizita neincetat lagarul, dobandind amicitia si increderea tuturor capitanilor
armatei sichiar pe a lui Tudor. Paturica facuse o intelegere cu Nastase, care se infiltrase in
armata lui Tudor, indemnandostasii la furturi. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii
spanzurati de Tudor, dar Dinu, vrand sa fie sigur, seduce in gradina Brancoveanu. Acolo,
toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor, din cauza pedepselor aspre.Paturica,
impreuna cu Macedonski, Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca daca Tudor
Vladimirescu va maispanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci toti sa treaca in
comanda lui Macedonski si Prodan, iar daca nu, vor stabili ei ce sa faca. Dupa aceasta, au
trimis doi panduri dupa mancare si bautura, oaspetii infruptandu-se camdoua ore(atat a
tinut cina) dupa care, pe la miezul notpii si-au luat ramas bun unii de la altii si s-a dus
fiecare lalocuinta sa. Paturica isi relua discutia cu Nastase, iar acesta din urma il asigura

ca vor avea loc 4 jafuri. Dupa ceajunge la casa lui, Paturica se baga direct in pat, dar nu
putea deloc sa adoarma.
Cap. XXXI
Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul
Iordache i-l va aduce luiTudor Vladimirescu.
Cap. XXXII
Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache, Ghencea si
Farmache si restul arnautilor,si l-a prins pe Tudor, care a fost dus la Campulung, apoi la
Tirgoviste, unde a fost asasinat. Apoi, Paturica s-a dusla Ipsilanti si l-a asigurat
ca Tudor nu-i va mai face probleme, deoarece nu mai traieste. Asa cum
a promis,Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic la Prahova
si Sacuieni. Ajuns acolo, Paturica isi luase caciocoi pe Neagu Rupe-Piele.
Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit, ierbarit, tutunarit si vinarit iar candsatenii
nu mai aveau cu ce sa plateasca, Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci,
ca sa-i intepeviespele si tantarii, apoi le vindea animalele, si dupa ce ii saracea de tot, ii
inchidea in cosar, ca sa nu poatareclama la stapanire. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca
sunt putini bani, dupa care ii spune cateva metode princ caresa adune mai multi bani: ii
legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. Dinu il mai intreaba ce a facut cecele
doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. Neagu ii raspunde ca a indeplinit
porunca ce i-a dat, adica astrans 800 de vaci, cu pretul de 3 lei, a trimis 200 lui
Ipsilant, dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei
bucata. Nastase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant, in care ii
cerea doua sute mii lei si iianunta ca turcii au intrat in tara. Paturica il pune pe Neagu
sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei200.000 lei pe care ii vor trimite
lui Ipsilant. In scurt timp, revolutia se terminase, Ghica deveni domn, iar turcii seretrasera
din tara. Cei patru-cinci sute de tarani, victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi,
imbracati in trente,desculti, saraci, unii care purtau pe dansii semne de tortura sau hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan.Taranii ii inmanara domnului
jalba, iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov,s a l trimita pe Paturica in ocna parasita.
Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sai despagubeasca pe tarani.
Cap. XXXIII
Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el, unuia chiar i se facuse mila de el,
deoarece statea de trei luni inocna parasita. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt
slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe carele facuse. Cei doi se
intalnesc cu Neagu, care devenise purtator al corespondentei dintre Paturica
si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l scape din ocna. Ocna avea o
intrare patrata, care avea o adancimede pana la 10-12 stanjeni. Peretii ei erau umezi si de
multe ori curgea apa dintr-insii, aerul era iute si infectat demiasme. Primele zile
petrecute de Paturica in ocna au fost prea dureroase pentru el. Intunericul cel
mare,singuratatea, patul sau de paie, si mancarea putin hranitoare il adusesera pe
Paturica intr-o stare de furie, incatocna urla de vaietele lui. Dupa ce trecu putin timp, el
incepuse sa se obisnuiasca cu ocna, si deveni mai linistit, simai ales era sigur ca va parasi
ocna din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. Cu toate acestea, dincauza ca a

stat prea mult in ocna, incepusera sa se resimta cateva efecte: reumatismul i-a cuprins tot
corpul, ochii ise umflasera, nu mai auzea, si o tuse puternica ameninta din ce in ce mai
mult existenta sa. Paturica primeste douascrisori, una in care cineva il anunta ca Duduca
luat tot din casa si a fugit cu un turc, lasand copilasii pe drumuri.Mosiile si casele lui au
fost vandute pentru a-i despagubi pe tarani, iar tatal sau a murit de inima rea de cand ladat afara din casa. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roage pe
Voda sa-l scoata dinocna, acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca in ocna
parasita.Dupa ce citi aceste scrisori, Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa
planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare. Uneori i se pareaca il
vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu-l fiu nelegiuit,
altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura, pline de
sange, femei mancandu-si copii.In momente de genul acesta,mintea il parasea cu
totul, capul i se inflacara, isi rodea mainile de disperare si striga cu o voce
rausita sitremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni, nu ma lasati. In final, dupa sapte
luni, Dinu Paturica se stinse dinviata. Costea este tintuit (tra in teapa). Tot poporul asista
la aceasta pedepsire a lui Costea. Dar cand vroiau sa-itintuiasca urechile la stalp, au
inceput sa se auda glasurile unor preoti. Pe o ulita stramta, venea o caruta de tara cudoi
cai, in care se afla Dinu Paturica, iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preoti
si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc.
Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fost
descoperita de noul ei barbat. Iar in Bucuresti, Gheorghe se casatoreste cu Maria,
fiicaBanului C.