Sunteți pe pagina 1din 77

PROIECT LA Tehnologia Fabricarii

Produselor
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE MECANICA SI TENOLO!IE
IN!INERIE ECONOMICA INDUSTRIALA
PROIECT LA
Tehnologia Fabricarii Produselor
CUPRINS
I Memoriul

"# Anali$a %unc&ional ' cons&ruc&i(a a )iesei
"#" Rolul %unc&ional al )iesei
"#* Carac&eris&icile geo+e&rice cons&ruc&i(e )rescrise )iesei
"#, Carac&eris&icile +a&erialului )iesei
"#- Tehnologici&a&ae cons&ruc&ie )iesei
*# Proiec&area se+i%abrica&ului
*#" S&abilire +e&odelor si )rocedeelor de ob&inere a se+i%abrica&ului
*#* Ado)&area adaosurilor &o&ale de )relucrare
*#, Ado)&area )rocedeului econo+ic de reali$are a se+i%abrica&ului
*#- S&abilirea &ra&a+en&elor &er+ice )ri+are necesare
*#. Reali$area desenului de e/acu&ie
,# Proiec&area (arian&elor )reli+inarea de )rocess &ehnologic
,#" S&abilirea +e&odelor si )rocedeelor de )relucrare a su)ra%e&elor
se+i%abrica&ului
,#* Princi)ii generale de )roiec&are si res&ric&ii s)eci%ice a su)ra%e&elor
se+i%abrica&ului
,#, S&abilirea con&inu&ului si succesiunii o)era&iilor )rocesului &ehnologic
0in doua (arian&e1
-# Proiec&area )ri+ei (arian&e de )rocess &ehnologic
-#" S&abilirea adaosurilor de )relucrare si calculul di+ensiunilor in&er+ediare
-#* Proiec&area o)era&iilor )rocelui &ehnologic2
2 Pen&ru %iecare o)era&ie a )rocesului se (a reali$e3
A# In&oc+irea schi&ei o)era&iei
4# Preci$area %a$elor o)era&iei si a +odului de lucru
C# S&abilirea )rinci)alelor carac&eris&ici ale sis&e+ului
&ehnologic
D# De&er+inarea (alorilor )ara+e&rilor regi+ului de lucru
E# De&er+inarea nor+ei de &i+)
F# Elaborarea )rogra+ului cu co+anda nu+erica0unde
eses&e ca$ul1
II Documentatia grafica
Docu+en&a&ia gra%ica se reali$ea$a nu+ai )e %or+a&e s&andardi$a&e si cu)rinde3
- Desenul de e/ecu&ie al )iesei0re%acu& con%or+ nor+elor in (igoare1
- Desenul de e/ecu&ie a se+i%abrica&ului
- Fisa %il+
- Fisa o)era&iei de s&run5ire
III Bibliografie
Ca)# " Anali$a %unc&ional' cons&ruc&i(e a )iesei
"#" Ti)ul su)ra%e&elor
Piesa "bucsa" este alcatuita din mai multe suprafete.
Suprafetele piesei pot fi:
- simple constituite dintr-o singura suprafata.
- complexe constituite din reuniuni de suprafete.

Incadrarea suprafetelor piesei in una din cele trei categorii:
- principale (functionale): suprafete care determina parametrii de functionare
ai piesei.
- tehnologice: suprafete utilizate pentru orientarea piesei in cadrul procesului de
fabricare.
- libere, (suprafete de trecerelegatura): cele care nu determina parametrii de functionare a
piesei si nu sunt utilizate ca baze de orientare a piesei in procesul de fabricare.
Suprafetele principale ale piesei sunt:
-suprafete cilindrice exterioare care formeaza a!usta!e cu alte componente ale
ansamblului din care face parte piesa: S", S#, S$, S%&, S%%.
- suprafete complexe (canal de pana): S%$.
- suprafete plane frontale: S%, S', S(, S), S*, S+.
- suprafete cilindrice interioare: S%', S%* care formeaza a!usta!e cu alte componente ale
ansamblului din care face parte piesa.
- suprafete cilindrice interioare (gaura): S%(, S%).
- suprafata complexa de dega!are: S'& - are rol de a permite scoaterea discului abrazi,.
Suprafete tehnologice:
- suprafata conica interioara, care permite asamblarea usoara a piesei: S%+, S%", S%#.
Suprafete libere:
S
%
si S
)
"#*# Carac&eris&icile geo+e&rice cons&ruc&i(e )rescrise )iesei
Se analizeaza precizia dimensionala, de forma si de pozitie, precum si rugozitatile
suprafetelor piesei. Se au in ,edere precizarile standardelor: S-.S #%&'-+# pentru
suprafete exterioare si S-.S #%&(-+# pentru cele interioare.

-abelul %.'.%
S For+a
su)ra%e&ei
Di+ensiunile Rugo$i&a&ea
R
a
6 +7
Trea)&a Po$i&ia
reci)roca
Al&e
condi&ii
S8 Cilindrica e/&erioara 9:; <#, IT"*
S= Cilindrica e/&erioara 9",* <#, IT"*
S: Cilindrica e/&erioara 9"-. <#, IT"*
S"; Cilindrica e/&erioara 9",* <#, IT"*
S"" Cilindrica e/&erioara 9=- <#, IT"*
S"* Cilindrica in&erioara 9-<#, ,#* IT";
S", Cilindrica in&erioara 9"= <#, IT";
S"- Cilindrica in&erioara 9"; <#, IT"*
S". Cilindrica in&erioara 9=; ;#= IT8
S" Plan %ron&ala 88>9:; "#< IT8
S* Plan %ron&ala "; <#, IT"*
S, Plan %ron&ala ,8 <#, IT"*
S- Plan %ron&ala 88>9=- <#, IT"*
S. Plan %ron&ala "; <#, IT"*
S< Plan %ron&ala "; <#, IT"*
S"<
S"8
Conica'&esi&ura "/-.
o
<#, IT"*
S"=
S": Co+)le/a
0Canal de )ana1
<"?-#*?-#* <#, IT=
S*; Dega5are ">* <#, IT"*
"#,# Carac&eris&icile +a&erialului )iesei
/aterialul piesei " flansa" este 012 )* S-.S '(&&-##.
0telurile carbon de calitate sunt oteluri nealiate, obtinute printr-o elaborare ingri!ita si
cu un grad de purificare chimica ridicat. 1a aceste oteluri se garanteaza atat compozitia
chimica cat si caracteristicile mecanica. 3le se folosesc in mod obisnuit tratate termic prin
cementare sau imbunatatire, in constructii mecanice supuse la solicitari mari.
2ompozitia chimica
-abelul
%.(.%.%
Marca
o&elului
Cali&a&ea
Co+)o$i&ia chi+ica# @
C Mn S P
OLC -.
'
;A-*#;A.; ;A.;#;A=;
+a/3 ;A;-. +a/#
;A;-; S ;A;*;#;A;-.
B +a/# ;A;,. +a/#
;A;,. BS ;A;*;#;A;-;
0bser,atii:
2ontinutul de siliciu trebuie sa fie de &,%".&,("4.
b) 2ontinutul de aluminiu trebuie sa fie de &,&'&.&,&)*. 2ontinutul de aluminiu sub
limita inferioara nu constituie moti, de refuz.
c) Se admit continuturile maxime de &,(&4 2r 5 &,(&4 6i 5 &,(&4 2u 5 &,&*4 .s.
1a ,erificarea compozitiei chimice pe produse, se admit abateri limita fata de
compozitia pe otel lichid, conform tabelului :
-abelul %.(.%.%
Ele+en&ul O&eluri carbon de
cali&a&e
O&eluri carbon
su)erioare
Aba&eri li+i&aA @
Carbon C;A;* C;A;*
Siliciu C;A;, C;A;*
Mangan C;A;- C;A;,
Fos%or C;A;;. C;A;;.
Sul% C;A;;.
2
C;A;;.
2
Alu+iniu C;A;;. C;A;;.
7 Pentru oteluri cu continut controlat de sulf abaterea de sulf limita este 8&,&&*4
%.(.' 2aracteristici mecanice
2aracteristicile mecanice garantate de produs, determinate pe probe tratate termic,
conform urmatoarelor tabele :
-abelul
%.(.'.%
2 - calire 5 9 - re,enire inalta 5 6 - 6ormalizare.
-abelul
%.(.'.%
Marca
O&elulu
i
Tra&a+e
n& &er+ic
Do+eniu
de
di+ensiu
ni ++
Li+i&a
de
curger
e
R
)
;A*
Re$is&en&
a la
ru)ere
R
+
N>++
*
Alungire
a la
ru)ere
A
!a&uire
a la
ru)ere
D
Energi
a de
ru)ere
E
Min#
Marca
O&elului
Dia+e&rul
)robei de
&ra&a+en&
&er+ic de
re%erin&a
++
Felul
&ra&a+en&ului
&er+ic2
Li+i&a
de
curgere
R
) ;A*
N>++
*
Re$is&en&a
la ru)ere
R
+
N>++
*
Alungirea
la ru)ere
A
@
+in#
!a&uirea
la ru)ere
D
@
+in#
Energia
la
ru)ere
E
+in#
Duri&a&ea
4rinell
in s&are de li(rare
Nor+ali$a&
Re'
co)&
4 +a/#
OLC -.
' N ,*; +in#<"; "= ' '
*,.
"< CR -<; <.;#=;; "-
,; '
OLC-.B ,. ,;
OLC-.Bs ,. ,;
N>++
*
+in#
@
+in#
@
+in#
OLC
-.
"< .;; 8;;#=.; "-
,; '
,. ,;
,. ,;
F"<
#
-;
-,; <.;#=;; "<
,. '
-; ,;
-; ,;
F -;
#
";;
,8; <,;#8=; "8
-; '
-. ,;
-. ,;
%.(.( -ratamente termice si termochimice
-abelul
%.(.(.%
Marca
O&elului
Tra&a+en& &er+ic
Nor+ali$are Calire Re(enire
Te+)era&ura
o
C
Mediu
de
racire
Te+)era&ura
o
C
Mediu
de
racire
Te+)era&ura
o
C
Mediu
de
racire
OLC -. =-;#=8;
=*;#=.;
=,;#=<;
a)a
ulei
.-;#<=; aer
%.(.).2aracteristici tehnologice
Plasticitate
Pentru produse cu grosimi intre %& si %+& mm, gradul de refulare la cald trebuie sa
fie ++4 (reducere la %( din inaltimea initiala). Produsele cu grosimea sub %& mm trebuie
sa satisfaca incercarea de rasucire.
Plasticitatea se garanteaza numai pentru produsele obtinute din semifabricate cu suprafata
prelucrata in scopul indepartarii defectelor (prin polizare, flamare, etc.) si pentru bare
co!ite.


%.(.*.2aracteristici metalografice
%. 2aracteristici macroscopice.
1a ,erificarea in ruptura sau pe probe taiate din sectiunea trans,ersala a produsului in
stare de li,rare, dupa atac cu reacti,i metalografici, otelul nu trebuie sa prezinte defecte
ca: porozitati, sufluri, fulgi, crapaturi si incluziuni nemetalice ,izibile cu ochiul liber.
'. 2aracteristici microscopice
Punca!ele admisibile, determinate prin metoda cementarii sau oxidarii conform S-.S
*)$&-#&, se stabilesc la intelegere intre parti, fara ca limitele marimii grauntelui austenitic
sa depaseasca trei inter,alle (exemplu : puncta! )." 5*.# etc.). 1a cererea beneficiarului,
marimea grauntelui se poate limita la doua inter,ale.
Puncta!ele maxime admisibile pentru continutul de incluziuni nemetalice, sunt :
sulfuri............)
oxizi............)
silicati............)
nitruri.............)
suma puncta!elor pe acelas camp
(a : b : c : d)............*
1a cererea beneficiarului si cu acordul producatorului, ca o conditie suplimentara
de li,rare, se pot realiza puncta!e maxime admisibile pentru continutul de incluziuni
nemetalice, mai mici decat cele indicate mai sus.
Puncta!ele stabilite se garanteaza pentru produse cu grosimi pana la #& mm
inclusi,,pentru produse cu grosimi mai mari, facandu-se o for!are la ; #& mm.
1a otelurile cu continut controlat de sulf se garanteaza numai puncta!ele maxime
pentru oxizi, silicati si nitruri.
1a cererea beneficiarului, la produsele cu grosimea peste #& mm, se poate face
,erificarea segregatiei de sulf (amprenta <aumann). Scara etalon si puncta!ul admisibil se
stabilesc prin contract.
Indicatii de utilizare a otelurilor carbon de calitate si superioare imbunatatite, in
functie de dimensiunea piesei.7
-abelul %.(.*.%
Re$is&en&a la
ru)ere
N>++
*
Min#
Di+ensiunea )ieseiA ++
"< F "<# -; F -;# ";;
Marci de o&el reco+anda&e
=,. OLC <; ' '
8=. OLC .. OLC <; '
8,. OLC .; OLC .. OLC <;
<=. OLC -. OLC .; OLC ..
<,. OLC ,. OLC -. OLC .;
.:; ' OLC ,. OLC -.
.-; OLC *. ' OLC ,.
-:; ' OLC *. '
7in stare imbunatatita
Principalele domenii de utilizare :
-abelul %.(.*.'
Marca O&elului Princi)alele do+enii de u&ili$are
OLC -.
Piese &ra&a&e &er+icA de re$is&en&a
ridica&a si &enaci&a&e +edieA ca 3
discuri de &urbinaA arbori co&i&iA bieleA
coroane din&a&eA (olan&eA ro&i cu
cliche&A )ene de ghida5A +elciA )eneA
%lanse oarbeA bucse
"#-#Tehnologici&a&ea cons&uc&iei )iesei
-ehnologicitatea este insusirea constructiei piesei prin care aceasta, fiind eficienta si
sigura in exploatare, se poate executa la ,olumul de productie stabilit, cu consumuride
materiale si de munca minime, deci si cu costuri scazute. .precierea tehnologicitatii
constructiei piesei se face cu a!utorul unor indici tehnico economici absolute sau relati,e
ca:
=olumul cilindrului I(r>)*mm5h>%&mm)5=>+(*#*mm
(
=olumul cilindrului II(r>++mm5h>%&mm)5=>%(+""#.)mm
(
=olumul cilindrului III(r>"*.'mm5h>%&mm)5=>%+*&)+.'*mm
(
=olumul cilindrului I= (r>++mm5h>%&mm)5=>%(+""#.)mm
(
=olumul cilindrului =(r>)'mm5h>("mm)5=>'&)$)%.*'mm
(
=olumul cilindrului =I(r>'(.%*mm5h>+%mm)5=>%&'+*&.*$*+*mm
(
=olumul cilindrului =II(r>)&mm5h>%+mm)5=>#&(#)mm
(
=olumul gaurilor: =>*')&$).(")(*mm
(
/asa piesei finite m>=?@A).% Bg (pentru otel, @>".#Cgcm
(
D)

Eradul de unificare a elementelor constructi,e
Eauri: e
t
>+5 e
td
>(5 F
e
>&.*&4
-esituri: e
t
>+5 e
td
>(5 F
e
>&.*&4

2oncordanta formei constructi,e cu posibilitatile de realizare
Gin punct de ,edere al concordantei formei constructi,e a produsului cu
particularitatile diferitelor metode si procedee de fabricare se poate mentiona:
Profilul exterior si interior se pot realize usor prin strun!ire5
9ectificarile profilului exterior si interior se pot executa usor 5
Eauririle sunt accesibile, deci nu ridica probleme de gaurire5
In concluzie, a,and in ,edere cele expuse mai sus, putem concluziona ca piesa prezinta
o buna tehnologicitate, neridicand probleme deosebite pentru executie.
Eruparea suprafetelor pe tipuri de suprafete si procedee aplicabile acestora


-abelul %.).%
Ca)#* Proiec&area se+i%abrica&ului
*#" S&abilirea +e&odelor si )rocedeelor de ob&inere a se+i%abrica&ului
'.%.%. 1aminare
Holosirea semifabricatelor sub forma de bare laminate este indicata in cazul
productiei de unicate si serie mica.
Semifabricatele sub forma de bare laminate se pot folosi si in cadrul productiei de serie si
masa, in special pentru piese din clasa arborilor, atunci cand diferenta intre treptele
arborilor este mica.
-ip
suprafata
6r. (cod)
suprafata
Procedee de prelucrare
aplicabile tipului de suprafata
0bser,atii pri,ind respectarea
conditiilor de tehnologicitate
2ilindrica
exterioara
S", S#, S$, S%&, S%% strun!ire posibil
2ilindrica interioara S%' strun!ire posibil
2ilindrica interioara S%( gaurire, adancire posibil
2ilindrica interioara S%) gaurire posibil
2ilindrica interioara S%* strun!ire, rectificare posibil
Plan frontala S', S(, S), S*, S+ strun!ire posibil
Plan frontala S% strun!ire posibil
-esitura S%+, S%", S%# strun!ire posibil
2anal de pana S%$ strun!ire posibil
Gega!are S'& strun!ire posibil

'.%.'./atritarea pe prese
/atritarea pe prese are urmatoarele a,anta!e in raport cu matritarea pe ciocane:
- precizie mai ridicata datorita rigiditatii sporite a berbecului5
- inclinatii mai mici la peretii ca,itatii datorita folosirii extractoarelor5
- posibilitatea mecanizarii si automatizarii procesului5
- consum mai mic de energie5
- producti,itate ridicata.
1a intocmirea desenului semifabricatului matritat trebuie realizate urmatoarele faze
succesi,e:
%. alegerea planului de separatie5
'. stabilirea adaosurilor de prelucrare5
(. stabilirea adaosurilor tehnologice5
). aplicarea amprentelor
Intocmirea desenului semifabricatului matritat se face plecand de la desenul de
executie al piesei finite, la care se considera adaosurile de prelucrare si adaosurile
tehnologice (inclinari pentru scoaterea usoara a semifabricatului din ca,itatea matritei,
raze de racordare pentru a elimina muchiile ascutite si pentru a a!uta la curgerea
materialului in ca,itatile matritei).
*#* Ado)&area adaosurilor &o&ale de )relucrare
La+inare -abelul '.'.%
Su)ra%a&a S
G
Di+ensiunea
su)ra%e&ei )iesei
Adaos &o&al de
)relucrare
Di+ensiunea su)ra%e&ei
se+i%abrica&ului
S
"
9"-. *#. 9".;
S
*
88 - ="


Ma&ri&are )e )rese
-abelul '.'.'
-abelul '.'.(
9aza de racordare exterior +mm
9aza de racordare interior #mm
Inclinatii tehnologice exterior (I
Inclinatii tehnologice interior "I
Su)ra%a&a S
G
Di+ensiunea su)ra%e&ei
)iesei
Adaos &o&al de
)relucrare
Di+ensiunea su)ra%e&ei
se+i%abrica&ului
S"
88 >9:;>9=;
*A*. 8:#*.
S8 9 :;>H"; , 9 :,
S* ";>9",*>9:; "A. ""#.
S: 9"-.>H"; , 9 "-=
S, ,8>9",*>9=- "A8. ,=#8.
S"" 9=->H,8 ,A. 9=8#.
S-
88 >9=-> 9-<A,
* 8:
S"* 9-<#,>H<" ,A. 9-*#=
S". 9=;>H"< ,A. 98<#.
S*" "<>9:;>9-<A, *A8. ",A*.

*#, Ado)&area )rocedeului econo+ic de reali$are a se+i%abrica&ului
-abelul '.(.%
Cri&eriul Ponderea
cri&eriului
Ti) se+i%abrica& No&e )e &i) se+i%abrica& Punc&a5 )e &i)
se+i%abrica&
la+ina& +a&ri&a& la+ina&
!r# de a)ro)iere a
se+i%abrica&ului de )iesa
&.*& laminat ' ) %.&&
matritat
Preci$ia se+i%abrica&ului &.'& laminat % % &.'&
matritat
Cos&ul se+i%abrica&ului &.(& laminat * ( %.*&
matritat
-0-.1 PJ62-.K P3 S3/IH.<9I2.- '."&
'.(.% Eradul de apropiere al semifabricatuluide piesa
-abelul '.(.%.%
=
r.material
>
=olumul piesei finite>*')&$).(")(*mm
(

La+inare3
m = V
t
[g] V= I [mm
3
]
=> I > %.)(&.++',* mm
(
=olumul semifabricatului laminat> %.)(&.++',* mm
(
=
r.material
> +(,(+ mm
(
Ma&ri&are3
=>(=.%:=.':=.()-(=.):=.*)>
=> ($(,*
'
L%&:%)$
'
L((,*:#",*
'
L(") ("+,*
'
L%+:)',(
'
L+%)>"%(+%%.('mm
(
=olumul semifabricatului matritat> "%(+%%.(' mm
(
=
r.material
> '+.&) mm
(
'.(.' Precizia semifabricatului
-abelul '.(.'.%
Giferenta intre treptele de precizierugozitate
semifabricat-piesa
%-( )-+ "-# $-%& M>%%
6ota acordata * ) ( ' %
=olumul de material indepartatC4D 6ota
&-'& *
'&-)& )
)&-+& (
+&-#& '
#&-%&& %
9
a
piesa> &.#

La+inare3 9
a
semifabricat > %'.*
Ma&ri&are3 9
a
semifabricat > %'.*
'.(.( 2osturile semifabricatului
-abelul '.(.(.%
*#- S&abilirea &ra&a+en&elor &er+ice )ri+are necesare
/aterialul din care este executata piesa este 012 )*. Prelucrabilitatea prin aschiere este
corespunzatoare. -otusi, pentru obtinerea unei granulatii fine si uniforme, care fa,orizeaza
prelucrarile prin aschiere este recomandata realizarea unui tratament termic primar de inmuiere,
indiferent de modul de obtinere al semifabricatului.
9ecoacerea este un tratament termic in care otelul este incalzit pana la o anumita
temperatura, mentinut un anumit timp la acea temperatura si apoi racit lent. Prin recoacere se
urmareste a se aduce otelul intr-o stare de echiiibru fizic, fizico-chomic si structural.
-emperatura pentru recoacerea de inmuiere este cuprinsa intre +#&-"&&N 2
*#. Desenul de e/ecu&ie al se+i%abrica&ului (=ezi anexa %)
-abel
ul '.*.%
/etoda de obtinere a semifabricatului 6ota acordata
1aminat la cald *
-ras la rece )
/atritat %-(
Ca)# , Proiec&area (arian&elor )reli+inare de )roces
,#" S&abilirea +e&odelor si )rocedeelor de )relucrare a su)ra%e&elor se+i%abrica&ului
-abel
ul (.%.%
S
G
For+a >carac&# Varian&a Nr# de Succesiunea de )relucrari
Su)ra%a&a S
G
Di+ensiunea
su)ra%e&ei )iesei
Adaos &o&al de
)relucrare
Di+ensiunea su)ra%e&ei
se+i%abrica&ului
Aba&erile
li+i&a
Co&a %inala
S"
88 >9:;>9=;
*A*. 8:#*.
DH
H
8:#*.
S8 9 :;>H"; , 9 :,
DH
H
9:,
S* ";>9",*>9:; "A. ""#.
DH
H
""#.;
S: 9"-.>H"; , 9 "-=
DH
H
9"-=
S, ,8>9",*>9=- "A8. ,=#8.
DH
H
,=#8.
S"" 9=->H,8 ,A. 9=8#.
DH
H
9=8#.
S-
88 >9=-> 9-<A,
* 8:
DH
H
8:
S"* 9-<#,>H<" ,A. 9-*#=
DH
H
9-*#=
S". 9=;>H"< ,A. 98<#.
DH
H
9 8<#.
S*" "<>9:;>9-<A, *A8. ",A*.
DH
H
",A*.
geo+e&rice )rescrise de
succesiune
e&a)e de
)rel#
E&a)a I E&a)a II
S8 Cilindrica e/&erioara
T"*0ITH,.;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH,.;1 R
a
H<#,
S= Cilindrica e/&erioara
T"*0ITH-;;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH-;;1 R
a
H<#,
S: Cilindrica e/&erioara
T",0ITH-;;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"",0ITH-;;1R
a
H<#,
S"; Cilindrica e/&erioara
T"*0ITH-;;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"* 0ITH-;;1 R
a
H<#,
S"" Cilindrica e/&erioara
T"*0ITH,.;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH,.;1 R
a
H<#,
S"* Cilindrica in&erioara
T";0ITH";;1 R
a
H,#*
I * S&r# de degrosare
T"*0ITH*.;1 R
a
H<#,
S&r# de %inisare
T";0ITH";;1
R
a
H,#*
S", Cilindrica in&erioara
T""0ITH"";1 R
a
H<#,
I * !aurire
T"*0ITH"=;1 R
a
H<#,
Adancire de degr#
T""0ITH"";1
R
a
H<#,
S"- Cilindrica in&erioara
T""0ITH"";1 R
a
H<#,
I " !aurire
T"*0ITH"=;1 R
a
H<#,
S". Cilindrica in&erioara
T80ITH,;1 R
a
H;#=
I , S&r# de degrosare
T"*0ITH,;;1 R
a
H<#,
S&r# de %inisare
T:0ITH8-1 R
a
H"#<
S" Plan %ron&ala
T80ITH,.1 R
a
H"#<
I * S&r# de degrosare
T:0ITH=81 R
a
H,#*
S&r# de %inisare
T80ITH,.1 R
a
H"#<
S* Plan %ron&ala
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
S, Plan %ron&ala
T"*0ITH*.;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH*.;1 R
a
H<#,
S- Plan %ron&ala
T"*0ITH,;;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH,;;1 R
a
H<#,
S. Plan %ron&ala
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
S< Plan %ron&ala
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
S*" Plan %ron&ala
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"*0ITH".;1 R
a
H<#,
S"<
S"8
S"=
Conica'&esi&ura
T"*0ITH";;1 R
a
H<#,
I " S&r# de degrosare
T"* 0ITH";;1 R
a
H<#,
S": Canal de )ana
T=0ITH"=1 R
a
H"#<
I " 4rosare
T=0ITH"=1 R
a
H"#<
,#* Princi)ii generale de )roiec&are si res&ric&ii s)eci%ice gru)ului din care
%ace )ar&e )iesa
Principiile, legile, regulile care determina continutul si succesiunea optima ale
operatiilor unui rocess tehnologic sunt urmatoarele:
%. Suprapunerea bazelor tehnologice cu bazele de cotare functionale
S<-OS<2
6umai daca bazele tehnologice sunt identice cu bazele de cotare pentru o
suprafata ce trebuie prelucrata, erorile de prelucrare sunt minime.
'. /inimizarea numarului operatiilor
(. /inimizarea schemelor de orientare si fixare a semifabricatului
). 9ationalitatea primei operatii
In primaprimele operatieoperatii aale unui proces tehnologic se prelucreaza acele
suprafete care sunt baze tehnologice. In urmatoarele operatii orientarea se face pe aceste
suprafete baze tehnologice.
*. 2oncentrarea prelucrarilor
2oncentrarea se realizeaza prin asocierea geometrica sau tehnologica a suprafetelor
prelucrate si presupune realizarea in cadrul aceleiasi operatii a suprafetelor de acelasi tip:
cilindrice, plane, conice.
.socierea tehnologica a suprafetelor este legata de particularitatile constructi,e
ale sculelor aschietoare, dispoziti,elor de lucru si masinilor-unelte folosite.
Goua suprafete intre care exista conditii de pozitie reciproca se realizeaza in '
,ariante:
-se prelucreaza mai intai suprafata mai precisa, se orienteaza pe ea cea de-a doua
suprafata legata de prima prin conditie de pozitie relati,a.
-ori de cate ori este posibil cele ' suprafete se prelucreaza cu aceeasi orientare si fixare a
semifabricatului.
+. Giferentierea prelucrarilor
3ste in legatura cu etapele de prelucrare ce pot fi utilizate la realizarea unei suprafete.
3tapele de prelucrare sunt:
etape de degrosare5
etape de semifinisare5
etape de finisare5
etape de superfinisare.
Giferentierea prelucrarilor din punct de ,edere al etapelor de prelucrare impune
urmatoarea regula: prelucrarile de degrosare se executa la inceputul procesului
tehnologic, sunt urmate de prelucrarile de semifinisare, in timp ce finisarile si
superfinisarile se executa spre sfarsitul procesului tehnologic dupa tratamentul termic
final care are rolul de a mari duritatea materialului de prelucrat. Hinisarile se realizeaza
prin rectificare, superfinisarile prin rodare, lecuire, ,ibronetezire.
". Stabilirea !udicioasa a operatiilor finale
Gaca pisa nu este supusa unui tratament termic in ultimele operatii se prelucreaza fara rol
functional deosebit, fara precizie deosebita si suprafata care s-ar putea deteriora in timpul
transportului de la o operatie la alta.
#. Pre,ederea corecta a operatiilor de tratament termic
- tratament termic primar aplicat semifabricatului pentru a-i imbunatatii prelucrabilitatea
prin aschiere5
- tratament termic intermediar de imbunatatire care se poate aplica dupa prelucrarea de
degrosare care modifica starea de tensiune interna a semifabricatului.
$. Stabilirea rationala a operatiilor de control tehnic
- o operatie de control tehnic intermediar se efectueaza fie dupa fiecare etapa de
prelucrare, fie inaintea tratamentului termic final5
- control tehnic acti, pe operatie pentru anumite masini-unelte.
0peratia de control tehnic final este ultima a carei schita de operatie este
piesa de prelucrat
%&. /inimizarea curselor acti,e si de gol a sculelor
atat in faza de lucru cat si in faza de retragere.
%%. Jnificarea constructiei SG=-urilor
%'. Prelucrarea suplimentara a suprafetelor tehnologice permanente
%(. Jniformizarea timpilor de realizare a operatiilor
9estrictii specifice procesului tehnologic:
- prelucrarea suprafetei de referinta P
- prelucrarea suprafetei ;)+.(
,#, S&abilirea con&inu&ului si succesiuni o)era&iilor )rocesului
&ehnologic
Structura preliminara a fiecarui proces tehnologic se ,a prezenta intr-un tabel de
forma celui ce urmeaza:
Varian&a I
-abelul
(.(.%
Nu+ar o)era&ieA denu+ireA schi&a Masina' uneal&aA sculaA dis)o$i&i(A
(eri%ica&or
O)era&ia ;;' Ma&ri&are Masina' uneal&a3 +asina de %or5a& )e
(er&icala
O)era&ia ";' S&run5ire
C"0T;"13 S"0D1A S*0D1A S80D1A S=0D1A S<0D1A S:0D1A S"*0D1A S".0D1
C*0T;*13 S"*0D1A S"80D1A S"=0D1 C,0T;,13
S"0F1A C-0T;-13 S"*0F1A S".0F1
Masina' uneal&a3 S&rung cu CN
Scule3 cu&i&e de s&rung T MAB P
T;"' cu&i& de s&run5i& e/&erior 0degrosare1
T;*' cu&i& de s&run5i& in&erior 0degrosare1
T;,' cu&i& de dega5a& in&erior
T;-' cu&i& de s&run5i& e/&erior 0%inisare1
T;.' cu&i& de s&run5i& in&erior 0%inisare1

Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri

Veri%ica&or3
')en&ru dia+e&re calibre )o&coa(a
')en&ru lungi+i subler
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia *;' S&run5ire
C"0T;"13 S-0D1A S""0D1A S";0D1A S,0D1A S.0D1
C*0T;*13 S"<0D1

Masina' uneal&a3 S&rung cu CN
Scule3 cu&i&e de s&rung T MAB P
T;"' cu&i& de s&run5i& e/&erior 0degrosare1
T;*' cu&i& de s&run5i& in&erior 0degrosare1

Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri

Veri%ica&or3
')en&ru dia+e&re calibre )o&coa(a
')en&ru lungi+i subler
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia ,;3 !aurire' adancire Masina' uneal&a3 +asina de gauri& cu ca)
+ul&ia/ !PR -.

Scule3 'burghiu elicoidal cu coada
conica?
'adanci&or
Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri
Veri%ica&or3
' subler
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia -;3 4rosare Masina' uneal&a3 +asina de brosa& (er&ical
Scula3 brosa
Dis)o$i&i(3 re$ul&a din cons&ruc&ia brosei
Veri%ica&or3 sablon sau calibru
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia .;3 Tra&a+en& &er+ic Cu)&or
Calire' re(enire
O)era&ia <;3 Rec&i%icare Masina'uneal&a3 +asina de rec&i%ica&
in&erior
Scula3 cor) abra$i( cilindric )lan
Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri
Veri%ica&or3 +icro+e&ru de in&erior
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia 8;3 Con&rol &ehnic %inal 4anc de con&rol cu dis)o$i&i(e s)eciale
Se con&rolea$a co&ele si rugo$i&a&ile3
' su)ra%e&ei 9=;
' su)ra%e&ei 9-<#,
Varian&a II
-abelul
(.(.'
Nu+ar o)era&ieA denu+ireA schi&a Masina' uneal&aA sculaA dis)o$i&i(A (eri%ica&or
O)era&ia ;;' Ma&ri&are IDEM OP#;; VARIANTA I
O)era&ia ";' S&run5ire IDEM OP#"; VARIANTA I
O)era&ia *;' S&run5ire
IDEM OP#*; VARIANTA I
O)era&ia ,;3 !aurire Masina' uneal&a3 +asina de gauri& cu ca)
+ul&ia/ !PR -.

Scule3 'burghiu elicoidal cu coada
conica?
Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri
Veri%ica&or3
' subler
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia -;3 Adancire
Masina' uneal&a3 +asina de gauri& cu ca)
+ul&ia/ !PR -.

Scule3 'adanci&or
Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri
Veri%ica&or3
' subler
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia .;3 Mor&e$are Masina' uneal&a3 +asina de +or&e$a&
Scula3 cu&i& de +or&e$a&
Dis)o$i&i(3 uni(ersal cu , bacuri
Veri%ica&or3 sablon sau calibru
Frec(en&a de +asurare ">"; )iese
O)era&ia <;3 Tra&a+en& &er+ic Cu)&or
Calire' re(enire
O)era&ia 8;3 Rec&i%icare IDEM OP#<; VARIANTA I
O)era&ia =;3 Con&rol &ehnic %inal IDEM OP#8; VARIANTA I
-# Proiec&area )ri+ei (arian&e de )roces &ehnologic
-#" S&abilirea adaosurilor de )relucrare si a di+ensiunilor in&er+ediare
0biecti,ul acestei etape de proiectare este de a stabili adaosurile necesare prelucrarilor
suprafetelor piesei si calculul dimensiunilor intermediare ale acestor suprafete.
Adaosul de )relucrare reprezinta grosimea stratului de material indepartat la
prelucrarea unei suprafete in ,ederea obtinerii caracteristicilor geometrice prescrise
acesteia. .daosul de prelucrare poate fi:
intermediar: .
i
, cand suprafata se prelucreaza in cel putin ' etape5
total: .
t
, reprezinta stratul de material care se indeparteaza prin efectuarea tuturor
prelucrarilor (etapelor) suprafetei.
Di+ensiunile in&er+ediare sunt dimensiunile pe care le capata o suprafata a piesei
dupa
aplicarea etapelor de prelucrare, incepand de la semifabricat pana la piesa finita.
-abelul
).%.%
S
G
E&a)e de )relucrare a su)ra%e&ei SG Adaos &o&al>
in&er+ediar
6++7
Di+ensiunea
no+inala
D
Gno+
6++7
Di+ensiunea )rescrisa
6++7
Genumirea
etapei
-
CmmD
.
i
.
s
CmmD
S
".
/atritare %.+ ; "+.*&
; "+.*&
Strun!ire
degrosare
&.(& %.&$ ; "#.+#
; "#.+#
Strun!ire de
finisare
&.&") &.(+ ; "$.)
; "$.)
9ectificare &.&&( &.( ; #&
; #&
S
"
/atritare '.' "$.'*
"$.'*
Strun!ire
degrosare
&.&#" %.+# "".*+
"".*+
Strun!ire de
finisare
&.&(* &.*+ ""
""
S
"*
/atritare %.#

; )'.#
; )'.#
Strun!ire
degrosare
&.'* %.(% ; )*.))
; )*.))
Strun!ire de
finisare
&.%& &.)( ; )+.(
; )+.(
S
8
/atritare %.+ ; $(
; $(
Strun!ire
degrosare
&.(* %.* ; $&
; $&
S
=
/atritare %.+ ; %(*
; %(*
Strun!ire
degrosare
&.)& %.* ; %('
; %('
S
:
/atritare %.+ ; %)#
; %)#
Strun!ire
degrosare
&.)& %.* ; %)*
; %)*
S
";
/atritare %.+ ; %(*
; %(*
Strun!ire
degrosare
&.)& %.* ; %('
; %('
S
""
/atritare '.&& ; #".*
; #".*
Strun!ire
degrosare
&.(* %."* ; #)
; #)
S
*
/atritare %.+ %%.*
%%.*
Strun!ire
degrosare
&.%* %.* %&
%&
S
,
/atritare %.+ (#."*
(#."*
Strun!ire
degrosare
&.'* %."* ("
("
S
-
/atritare '.% "$
"$
Strun!ire
degrosare
&.(& '.&& ""
""
S
.
/atritare '.% %%."*
%%."*
Strun!ire
degrosare
&.%* %."* %&
%&
S
<
/atritare '.% %%."*
%%."*
Strun!ire
degrosare
&.%* %."* %&
%&
-#* Proiec&area o)era&iilor )rocesului &ehnologic
0biecti,ul acestei etape este de a proiecta in detaliu fiecare operatie a procesului
tehnologic considerat.
3lementele de plecare in atingerea acestui obiecti, sunt :
- structura preliminara a procesului tehnologic (stabilita la (.(),
- marimile adaosurilor de prelucrare si dimensiunile intermediare ale
suprafetelor piesei (determinate la ).%).
- caracteristicile constructi,e ale suprafetelor piesei (cele de pe desenul de
executie, sintetizate la %.').
0peratiile procesului tehnologic ,or fi analizate si proiectate in ordinea din
procesul tehnologic. Proiectarea detaliata a unei operatii consta in parcurgerea succesi,a
a urmatorilor pasi :
.. Intocmirea schitei operatiei
<. Precizarea fazelor de lucru ale operatiei
2. Stabilirea principalelor caracteristici ale elementelor sistemului tehnologic
G. Stabilirea metodei de reglare la dimensiune a sistemului tehnologic
3. Geterminarea ,alorilor parametrilor regimului de lucru
H. Stabilirea componentelor ciclului de munca si determinarea normei de
timp
E. 3laborarea programului de comanda numerica (unde este cazul)
O)era&ia "; ' S&run5ire "
A# In&oc+irea schi&ei o)era&iei
4# Preci$area %a$elor de lucru ale o)era&iei
.. 0rientarea si fixarea semifabricatului in dispoziti,
%. Strun!ire de degrosare exterioara
<. Indexarea capului turelei
'. Strun!ire de degrosare interioara
2. Indexarea capului turelei
(. Strun!ire dega!are
G. Indexarea capului turelei
). Strun!ire de finisare exterioara
3. Indexarea capului turelei
*. Strun!ire finisare interioara
H. Gesprinderea piesei
-abelul
).'.%
0peratia %& Schita ciclurilor Punc&ele carac&eris&icecoord#
&raseului sculei
B
C" A =;
4 =;
C :;
D :;
E ",*
F ",*
! "-.
"-.
I "-8
N;" !,< BD T;";"M;<
N;* !;; !:< B=; D=; S F
N;, !;" D 8=#8.
N;- B :;
N;. D <=#8.
N;< B ",*
N;8 D .=#8.
N;= B "-.
N;: D -=#8.
N"; B "-8 D .;
C* A =*
4 =;
C =;
D -=#,
E -<#,
F -<#,
! -;
-;
N;" !,< BD T;*;*M;<
N;* !;; !:< B =* D 8=#8. S F
N;, !;" B =; D 88#8.
C,
N;- D <*#8.
N;. B -=#,
N;< B -<#, D <"#8.
N;8 D "#8.
N;= B -;
N;: D 8;
A 8.
4 8.
C =*
N;" !,< BD T;,;,M;<
N;* !;; !:< B8. D=; S F
N;, !;" D <-#8.
N;- B =*
N;. B 8.
N;< D =;
C- A =;
4 =;
C :*
N;" !,< BD T;-;-M;<
N;* !;; !:< B=; D=; S F
N;, !;" D 8=#8.
N;- B :*
C. A =;
4 =;
C -<#,
D -<#,
E -;
F -;
N;" !,< BD T;.;.M;<
N;* !;; !:< B=; D=; S F
N;, !;" D <,#.
N;- B -<#,
N;. D "#8.
N;< B -;
N;8 D 8;
C# S&abilirea )rinci)alelor carac&eris&ici ale ele+en&elor sis&e+ului
&ehnologic
Masina unealta: Strung cu comanda numerica Star2hip )*&
Specificatii standard ale masinii:
Giametrul maxim al piesei, ..'#& mm
1ungimea maxima a piesei, ..*&& mm
2ursa pe axa P, %"& mm
2ursa pe axa Q, *&& mm
=iteza axului, (* - +&&&
6umarul de ,iteze ale axului, ..pas cu pas
.daosul minim de indexare a axului, ..&,&&%
&
-ipul turelei, ..-ambur dodecagonal
2apacitatea turelei, .%' scule
-impul de indexare a turelei (bucata cu bucata), ..%,# sec
9ata de a,ans rapid: .P: %'mmin, Q:%* mmin
9otatia axului. #-(*&& rpm
/otorul arborelui principal,..%%%*BR
2upla!ul maxim .................6m..$%%')
Pla!a de ,iteze....mmin'&
Gimensiuni masina:
Gimensiuni:.(+'*x%"&&x%"&&
Ereutate, ..*&&& Bg
Dispozitiv de orientare si fixare : dispoziti, uni,ersal cu trei bacuri cu fixare pe exterior
S-.S %("( - "(.




ara!teristi!ile s!ulelor as!"ietoare:
-&%
- cutit -/.P P - cutit pentru strun!ire de degrosare exterioara
- cod placuta: 26/E %' &) &# )&'*
- cod suport (pentru exterior): P2161 %+ %+ S &$
-&'
- cutit -/.P P- cutit pentru strun!ire de degrosare interioara
- cod placuta: 26/E %' &) &) )&'*
- cod suport (pentru interior): S'*--P2161%' %' S &$
-&(
- cutit -/.P P- cutit pentru strun!ire dega!are interioara
cod placuta: 1%'(3'-&'&&-&*&'-2/ )%'*
cod suport (pentru interior): 1.E%'(K&#-'*<
-&)
- cutit -/.P P- cutit pentru strun!ire de finisare exterioara
- cod placuta: =</- %+ &) &) - PH )&%*
- cod suport (pentru exterior): S=K<1 %+ %+ S %%
-&*
- cutit -/.P P- cutit pentru strun!ire de finisare interioara
- cod placuta: =</- %% &( &)- PH )&%*
- cod suport (pentru interior): S%* H-SG139 %' %' S &$
-abelul
).'.'
V4MT "< ;- ;-'PF -;".

Para+e&ru Valoare
Ereutate &.&&$)
1ungimea
de intrare
%+
l %+
s )."+'*
i2 $.*'*
re &.)

Verifi!ator: subler exteriorinterior: &,% mm
D# S&abilirea +e&odei de reglare la di+ensiune a sis&e+ului &ehnologic
/etoda de reglare a sistemului la dimensiune trebuie sa specifice modul de
pozitionare relati,a a alementelor sistemului tehnologic pentru realizarea prelucrarilor.
/etoda de reglare la dimensiune este cea cu semifabricate (piese) de proba.
Semifabricatele (piesele) de proba care se utilizeaza la reglare sunt piese din fabricatia
curenta, care au parcurs stadiile de transformare anterioare operatiei la care are loc
reglare.
E# De&er+inarea (alorilor )ara+e&rilor regi+ului de lucru
3ste determinat cu a!utorul soft-ului 2090EJIG3
-abelul ).'.(
2iclul Suprafata
prelucrata
(fazele
operatiei)
9egimul de lucru -
CminD
CminD
t
CmmD
s
CmmrotD
,
CmminD
n
CrotminD
% S% %,+# &,)"+ (%* %%%) %* &,&%
S' %,* &,)"+ (%* "+& %* &,&"
S+ %,"* &,)"+ (%* "+& %* &,&(
S" %,* &,)"+ (%* %%%) %* &,&(
S# %,* &,)"+ (%* "+& %* &,&)
S$ %,* &,)"+ (%* +$' %* &,&)
' S%' %,(% &.)"+ (%* '%++ %* &,&#
S%* %,&$ &,)"+ (%* %'*( %* &,&)
S%" %,* &.)"+ (%* %'*( %* &,&&
S%# %,* &.)"+ (%* '%++ %* &,&&
( S'& ' &.)( %'& )#* %* &,&%
) S% &,*" &.)"+ *&* %"#+ %* &,&(
* S%* &,(+ &.(%"* *&* '&&$ %* &,&+
S%' &,)( &.(%"* *&* ()"' %* &.%(
&,*"
-abelul
).'.)
Ma&erialul )relucra&
Standardul
national
6otatie Guritate
Da&e de s&run5ire reco+anda&a
=iteza de aschiere (,c):
315
mmin
-uratia (n):
692
rpm
140
S<
Eeometrie
Para+e&rii
Jnghiu de intrare:
95
N
9aza la ,arf (re):
0.8
mm
Erosimea
aschiei (fn):
Erosimea
maxima a
aschiei
(hex):
Erosimea
medie a
aschiei (hm):

0.35
mmr
0.35
mm
0.30
mm
.dancimea de aschiere
(ap):

3
mm
Giametrele prelucrate
(Gm%,Gm'):
145
145
mm
1ungimea axiala a
prelucrarii (lz):

10
mm
/ax 9P/:
Gurata de
,iata a
sculei:
6r. de treceri
(nap):
10000 15.0 363
Eradul de indepartare al
metalului (T):
331
cmUmin
-impul pe trecere(-c):
0.04
min
Puterea neta (Pc):
13
BR
Inaltimea maxima a
profilului (9t):
19.1
Vm
9ugozitatea medie (9a):
4.25
Vm
F# S&abilirea co+)onen&elor ciclului de +unca si de&er+inarea nor+ei
de &i+)
2onsta in definirea exacta a acti,itatilor pe care operatorul si sistemul tehnologic
le au de realizat in ,ederea executarii operatiei (stabilirea elementelor procesului de
munca). .ceste elemente se noteaza intr-un tabel de forma celui urmator, in care se
regasesc partial si unele dintre elementele anterior stabilite (caracteristicile elementelor
sistemului tehnologic, regimul de aschiere etc.).
-abelul
).'.*
Denumire
piesa
BUCSA Nr. si denumire operatie 10/Strunire
!ateria"
piesa
#$C 45 !asina%unea"ta StarC&ip 450
Nr.
'rt.
Denumirea a'ti(itatii
S.D.). % uri"e
uti"i*ate
+e,im de as'&iere -impi . 'min/
( 01s2 n a1t2 i (0 $ ta tam t3 tma t
1. 4rindere S5 1din
'ontainer2
8
2.
#rientare % 0i6are S5 in
dispo*iti(
40
3.
4ornire rotatie ar3ore
prin'ipa"
2
4.
Dep"asare rapida a
s'u"ei -01
4
5. Strunire S17 S8 315 0.4 1114 17689175 1 4
6.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
8. Strunire S27 S67 S8 315 0.4 860 17859175 1 14
8.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
9. Strunire S9 315 0.4 692 175 1 4
10. +etra,ere rapida s'u"a 4
11. :nde6are ture"a 4
12.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
13.
Dep"asare rapida a
s'u"ei -02
4
14. Strunire S127 S18 315 0.4 2166 17319175 1 8
15.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
16. Strunire S157 S18 315 0.4 1253 17099175 1 4
18. +etra,ere rapida s'u"a 4
18. :nde6are ture"a 4
19.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
20.
Dep"asare rapida a
s'u"ei -03
4
21. Strunire S20 315 0.4 485 2700 1 1
22. +etra,ere rapida s'u"a 4
23. :nde6are ture"a 4
24.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
25.
Dep"asare rapida a
s'u"ei -04
4
26. Strunire S1 505 0.4 1886 0758 1 3
28. +etra,ere rapida s'u"a 4
28. :nde6are ture"a 4
29.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
30. S'&im3are (a"oare
a(ans
2
31.
Dep"asare rapida a
s'u"ei -05
4
32. Strunire S12 505 0.3 3482 0743 1 13
33.
S'&im3are (a"oare
turatie
2
34. Strunire S15 505 0.3 2009 0736 1 6
35. +etra,ere rapida s'u"a 4
36.
#prire rotatie ar3ore
prin'ipa"
2
38. Desprinderea piesei 30
38.
Depo*itarea piesei in
'ontainer
8
39.
Curatarea
dispo*iti(u"ui de as'&ii
5
40.
Contro" piesa 15 ;
1/10 piese2
15
-ota" 'ate,orii de timp .'min/ 175 57 15
-imp de pre,atire%in'&eiere7 -pi .min/"ot/ 20.5
-imp unitar7 -u .min/3u'/ 2748
Norma de timp7 -N .min/3u'/ 2.685
Numar de piese pe "ot .3u'/ 100 Durata e6e'utiei "otu"ui de piese7 .min/"ot/ 268.5
!# Elaborarea )rogra+ului de co+anda nu+erica
4 Strun!ire 0peratia %&
6&% E(+ PQ -&%&%/&(/&+
6&' E&& E$+ P #& Q #& S +$' H &.)
6&( E&% Q "#."*
6&) P $&
6&* Q +#."*
6&+ P %('
6&" Q *#."*
6&# P %)*
6&$ Q )#."*
6%& P %)" Q *&
6%% E(+ PQ -&'&'/&(/&+
6%' E&& E$+ P #' Q "#,"*S %'*( H &.)
6%( E&% P #& Q ""."*
6%) Q +'."*
6%* P )#.(
6%+ P )+.( Q +%."*
6%" Q %."*
6%# P )&
6%$ Q "&
6'& E(+ PQ -&(&(/&(/&+
6'% E&& E$+ P "* Q #& S )#* H &.)
6'' E&% Q +)."*
6'( P #'
6') P "*
6'* Q #&
6'+ E(+ PQ -&)&)/&(/&+
6'" E&& E$+ P #& Q #& S %"#+ H &.)
6'# E&% Q "#."*
6'$ P $'
6(& E(+ PQ -&*&*/&(/&+
6(% E&& E$+ P #& Q #& S '&&$ H &.)
6(' E&% Q +(.*
6(( P )+.(
6() Q %."*
6(* P )&
6(+ Q "&
6(" E($ /''
W
O)era&ia *; ' S&run5ire *
A# In&oc+irea schi&ei o)era&iei


4# Preci$area %a$elor de lucru ale o)era&iei
.. 0rientarea si fixarea semifabricatului in dispoziti,
%. Strun!ire de degrosare exterioara
<. Indexarea capului turelei
'. Strun!ire de degrosare interioara
2. Gesprinderea piesei
-abelul
).'.+
0peratia '& Schita ciclurilor Punc&ele carac&eris&icecoord#
&raseului sculei
B
C" A -<
4 -<
C =;
D =;
E ",*
F ",*
! "-8
N;" !,< BD T;";"M;<
N;* !;; !:< B-< D=; S F
N;, !;" D 88
N;- B =;
N;. D -;
N;< B ",*
N;8 D ,;
N;= B "-8
C* A .;
4 -=#,
C -<
D -<
N;" !,< BD T;*;*M;<
N;* !;; !:< B.; D=; S F
N;, !;" B -=#, D 88
N;- B -< D 8<
N;. D =;
C# S&abilirea )rinci)alelor carac&eris&ici ale ele+en&elor sis&e+ului
&ehnologic
/asina- unealta: idem operatia %&5

Dispozitiv de orientare si fixare : dispoziti, uni,ersal cu trei bacuri cu fixare pe exterior
S-.S %("( - "(.







ara!teristi!ile s!ulelor as!"ietoare:
-&%
- cutit -/.P P - cutit pentru strun!ire de degrosare exterioara
- cod placuta: 26/E %' &) &# )&'*
- cod suport (pentru exterior): P2161 %+ %+ S &$
-&'
- cutit -/.P P- cutit pentru strun!ire de degrosare interioara
- cod placuta: 26/E %' &) &) )&'*
- cod suport (pentru interior): S'*--P2161%' %' S &$
Verifi!ator: subler exteriorinterior: &,% mm
D# S&abilirea +e&odei de reglare la di+ensiune a sis&e+ului &ehnologic
/etoda de reglare a sistemului la dimensiune trebuie sa specifice modul de
pozitionare relati,a a alementelor sistemului tehnologic pentru realizarea prelucrarilor.
/etoda de reglare la dimensiune este cea cu semifabricate (piese) de proba.
Semifabricatele (piesele) de proba care se utilizeaza la reglare sunt piese din fabricatia
curenta, care au parcurs stadiile de transformare anterioare operatiei la care are loc
reglare.
E# De&er+inarea (alorilor )ara+e&rilor regi+ului de lucru
3ste determinat cu a!utorul soft-ului 2090EJIG3
-abelul ).'."
2iclul Suprafata
prelucrata (fazele
operatiei)
9egimul de lucru -
CminD
-
b
CminD
t
CmmD
s
CmmrotD
,
CmminD
n
CrotminD
% S( %."* &,)"+ (%* %%$) %* &,&"
S) '.&& &,)"+ (%* %%$) %* &,&(
S* %."* &,)"+ (%* "+& %* &,&(
S%& %.* &,)"+ (%* "+& %* &,&)
S%% %."* &,)"+ (%* %%$) %* &,&$
' S%+ %.* &,)"+ (** '('* %* &,&&
&.'+
F# S&abilirea co+)onen&elor ciclului de +unca si de&er+inarea nor+ei
de &i+)
2onsta in definirea exacta a acti,itatilor pe care operatorul si sistemul tehnologic
le au de realizat in ,ederea executarii operatiei (stabilirea elementelor procesului de
munca). .ceste elemente se noteaza intr-un tabel de forma celui urmator, in care se
regasesc partial si unele dintre elementele anterior stabilite (caracteristicile elementelor
sistemului tehnologic, regimul de aschiere etc.).
-abelul
).'.#
Genumire
operatie
Genumire timp Hormula utilizata
*;# S&run5ire II -impul de baza
CminD
-
b
>
(tabelul ).'.'.%C+.ID)
-impul auxiliar total
CminD
t
a%
> &,&( :&,&( :&,&' :&,&' > &,%&
(tabelul %'.'%C+. ID)
t
a'
> &.%( (tabelul %'.'%C+. ID)
t
a(
> &,%+ CminD (tabelul %'.')C+. ID)
-
a
>t
a%
: t
a'
: t
a(
-impul de odihna si necesitati firesti
CminD
-
on
> 5 -
e
> -
b
: -
a
(tabelul %'.'"C+. ID)
-impul de deser,ire tehnica
CminD
-
dt
>
(tabelul %'.'+C+. ID)
-impul de deser,ire organizatorica
CminD
-
do
>
(tabelul %'.'+C+. ID)
-impul de desr,ire tehnica si
organizatorica
-d > -
dt
: -
do
-impul de prindere - desprindere
piesa
CminD
(tabelul %'.$ C+. ID)
-impul pentru indexare turela ' (scule) ? %,# (sec - timp necesar pentru
schimbarea unei scule)
-impul de pregatire incheiere
CminD
(tabelul %'.+ C+. ID)
6orma tehnica de timp
CminD
-n > -b :-a : -on :-d : -
pd
:-
indexare turela
:
4 Strun!ire 0peratia '&
6&% E(+ PQ -&%&%/&(/&+
6&' E&& E$+ P)+ Q#& S &,) H %%$)
6&( E&% Q ""
6&) P #&
6&* Q )&
6&+ P %('
6&" Q (&
6&# P %)"
6&$ E(+ PQ -&'&'/&+
6%& E&& E$+ P*& Q#& S &,) H '('*
6%% E&% P )#.( Q ""
6%' P )+ Q "+
6%( Q #&
6%) E($ /''
W
O)era&ia ,; ' !aurireA adancire
A# In&oc+irea schi&ei o)era&iei


4# Preci$area %a$elor de lucru ale o)era&iei
.. 0rientarea si fixarea semifabricatului in dispoziti,
%. Eaurire X%&
<. Indexare dispoziti,
'. Eaurire X%&
2. Indexarea capului turelei
(. .dancire X%#
G. Indexarea dispoziti,
(. .dancire X%#
3. Gesprinderea piesei
C# S&abilirea )rinci)alelor carac&eris&ici ale ele+en&elor sis&e+ului
&ehnologic
Masina unealta: masina de gaurit EP9 )*
diametrul maxim de gaurire in otel cu Y
r
> *&.+& da6 mm
'
.....)*
cursa ,erticala a papusii ..............mm.....*&&
cursa longitudinala a saniei ............mm.....)'&
cursa trans,ersala a mesei............mm....."%&
suprafata utila a mesei...............mm.....*&&x#&&
nr. de locasuri de scule in capul re,ol,er...............+
nr. treptei de turatii .....................%'
domeniul turatiilor ...............rotmin..*+.'*&&
domeniul a,ansurilor (,ariabil continuu).......mmmin..).)&&&
puterea motorului principal .............BZ......)
masa masinii ..................Bg......*&&&
Gimensiunile de gabarit:
lungimea ................mm........'&#*
latimea .................mm.......%$$&
inaltimea................mm......'""&
Dispozitivul de orientare si fixare a piesei: dispoziti, de gaurit indexabil
#!ula utilizata: <urghiu elicoidal scurt, cu coada conica ;%& S-.S *"*-#&9p(
(tabelul (.%( C"D)
Verifi!ator: calibru tampon ;)
D# S&abilirea +e&odei de reglare la di+ensiune a sis&e+ului &ehnologic
/etoda de reglare a sistemului la dimensiune trebuie sa specifice modul de
pozitionare relati,a a alementelor sistemului tehnologic pentru realizarea prelucrarilor.
/etoda de reglare la dimensiune este cea cu semifabricate (piese) de proba.
Semifabricatele (piesele) de proba care se utilizeaza la reglare sunt piese din fabricatia
curenta, care au parcurs stadiile de transformare anterioare operatiei la care are loc
reglare.
E# De&er+inarea (alorilor )ara+e&rilor regi+ului de lucru
Valorile )ara+e&rilor regi+ului de aschiere3
- 1a burghiu:
-abelul ).'.$
.dancimea
de aschiere
mm
t
.,ansul
de
aschiere
S
mmrot
=iteza de
aschiere
=
mmin
Gurabilitatea
-
mm
-uratia
n
9ot
min
Horsa
axiala
Hax
da6
6r de
treceri
i
/omentul
da6mm
/as
Puterea
BZ
* &.%) '* '* %%"% %%' % '#& &.)'

- la adancitor:
-abelul ).'.%&
2alitatea
materialului
9ezistenta la
rupere
da6mm
=itaza de
aschiere ,
mmin
Giametrul adancitorului
CmmD
%#
-e
6 CrotminD S CmmrotD
0tel carbon +&.."& # %'" &.&" +& min
F# S&abilirea co+)onen&elor ciclului de +unca si de&er+inarea nor+ei
de &i+)
2onsta in definirea exacta a acti,itatilor pe care operatorul si sistemul tehnologic
le au de realizat in ,ederea executarii operatiei (stabilirea elementelor procesului de
munca). .ceste elemente se noteaza intr-un tabel de forma celui urmator, in care se
regasesc partial si unele dintre elementele anterior stabilite (caracteristicile elementelor
sistemului tehnologic, regimul de aschiere etc.).
-abelul
).'.%%
Denumire piesa 5$ANSA Nr. si denumire operatie 30/<aurire
!ateria" piesa #$C 45 !asina%unea"ta <4+ 45
Nr.
'rt.
Denumirea a'ti(itatii
S.D.). % uri"e
uti"i*ate
+e,im de as'&iere -impi . 'min/
( 01s2 n a1t2 i (0 $ ta tam t3 tma t0
1
4rindere S5 1din
'ontainer2
8
2
#rientare % 0i6are S5
in dispo*iti(
65
3
4ornire rotatie ar3ore
prin'ipa"
2
4
Co3orare ar3ore
prin'ipa" 60mm
15
5
Cup"are a(ans de
"u'ru
3
6 <auri"e prima ,aura 25 0.14 1181 5 1 50
8
+etra,ere automata
s'u"a
15
8 :nde6are dispo*iti( 10
9
Cup"are a(ans de
"u'ru
3
10 <auri"e a doua ,aura 25 0.14 1181 5 1 50
11
+etra,ere automata
s'u"a
15
12 :nde6are ture"a 10
13
Cup"are a(ans de
"u'ru
3
14 Adan'ire prima ,aura 8 0.08 128 4 1 149
15
+etra,ere automata
s'u"a
15
16 :nde6are dispo*iti( 10
18
Cup"are a(ans de
"u'ru
3
18
Adan'ire a doua
,aura
8 0.08 128 4 1 149
19
+etra,ere automata
s'u"a
15
20 #prire rotatie ar3ore
prin'ipa"
10
21
+idi'are ar3ore
prin'ipa" 60mm
15
22 Desprindere piesa 65
23
Depo*itare piesa in
'ontainer
8
24
Curatare dipo*iti( de
as'&ii
5
25
Contro" piesa15; 1/10
piese2
15
O)era&ia -; ' 4rosare
A# In&oc+irea schi&ei o)era&iei


4# Preci$area %a$elor de lucru ale o)era&iei
.. 0rientarea si fixarea semifabricatului in dispoziti,
%. <rosare
<. Gesprinderea semifabricatului
C# S&abilirea )rinci)alelor carac&eris&ici ale ele+en&elor sis&e+ului
&ehnologic
Masina unealta: masina de brosat ,ertical interior <=I %&%&S
forta de brosare, da6.......%&&&&
diametrul exterior maxim al piesei, mm .............(&&
axa de retragere .................%5 '5 (
cursa de conducere a brosei, mm................"&&
cursa de lucru, mm..................%'*&
a,ansul de lucru, (reglabil continuu), mmin..........%-#
,iteza de retragere(reglabila continuu), mmin...........'.*-%+
lungimea maxima a sculei, mm..............%(*&
puterea motorului principal, BZ...................''
masa masinii, Bg ....................+*&&"&&&
#!ula utilizata: <rosa din 9p(, cu:
- lungimea acti,a totala de ++& mm
- lungimea pana la primul dinte '+* mm
- suprainaltarea dintilor, a > &,&'* mm
- pasul dintilor aschietori, p > %' mm
- parametrii geometrici ai brosei: [ > %'N 5 \ > (N
Gurabilitatea economica a brosei: - > '&& min
Dispozitivul de orientare si fixare a piesei: Gispoziti, de lucru
Verifi!ator: micrometru de interior cu ,aloarea di,iziunii de &,&&% mm
D# S&abilirea +e&odei de reglare la di+ensiune a sis&e+ului &ehnologic
Gin constructia brosei
E# De&er+inarea (alorilor )ara+e&rilor regi+ului de lucru

-abelul
).'.%'
Genumire
operatie
Parametrii regimului de
aschiere
9elatia de calcul =aloare
calculata
=aloare
adoptata
-;# 4rosare .p CmmD - ),' -
s
d
> a CmmdinteD - &,&*& &.&'*
, CmminD
, > , B >
&,$'
#
(tabelul $.%(%
C+. IID)
-


F# S&abilirea co+)onen&elor ciclului de +unca si de&er+inarea nor+ei
de &i+)
2onsta in definirea exacta a acti,itatilor pe care operatorul si sistemul tehnologic
le au de realizat in ,ederea executarii operatiei (stabilirea elementelor procesului de
munca). .ceste elemente se noteaza intr-un tabel de forma celui urmator, in care se
regasesc partial si unele dintre elementele anterior stabilite (caracteristicile elementelor
sistemului tehnologic, regimul de aschiere etc.).
-abelul
).'.%(
Genumire
operatie
Genumire timp Hormula utilizata =aloare calculata
-;# 4rosare -impul de baza
CminD
-b >
l
%
> & 5 l
'
> *&5 1 > ($*:+' > )*" mm
(tab.%'.+) C+.IID)
-impul pentru prinderea-desprinderea
piesei CminD
-pd
(tab.%'.+* C+.IID)
-impul a!utator pentru indepartarea piesei
si asezarea pe ti!e in container CminD
t
a%
(tab.%'.+# C+.IID)
-impul a!utator pentru comanda masinii
CminD
t
a'
(tab.%'.+$ C+.IID)
-impul a!utator pentru curatirea de aschii
a brosei CminD
t
a(
(tab.%'."& C+.IID)
-impul a!utator pentru controlul pieselor
CminD
t
a)
(tab.%'."% C+.IID)
-impul auxiliar total
CminD
-
a
> -pd :t
a%
: t
a'
: t
a(
: t
a)
-impul de odihna si necesitati firesti
CminD
-
on
>
(tab.%'."( C+.IID)
-impul de deser,ire tehnica
CminD
-
dt
>
(tab.%'."' C+.IID)
-impul de deser,ire organizatorica
CminD
-
do
>
(tab.%'."' C+.IID)
-impul de deser,ire tehnica si
organizatorica CminD
-d > -
dt
: -
do
-impul de pregatire incheiere pentru
primirea sarcinii de productie
CminD
t
p%
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere pentru
studierea documentatiei tehnice
CminD
t
p'
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere pentru
reglarea masinii - unelte CminD
t
p(
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere pentru
predarea lotului de piese CminD
t
p)
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere pentru
aducerea lotului in stare normala la
terminarea lucrarii CminD
t
p*
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere pentru
montarea si demontarea dispoziti,ului de
prindere a SH-ului CminD
t
p+
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere pentru
montarea si demontarea dispoziti,ului de
prindere a brosei CminD
t
p"
(pag. )&+ C+.IID)
-impul de pregatire incheiere total
CminD
-pi > t
p%
: t
p'
: t
p(
: t
p)
: t
p*
: t
p+
: t
p"
6orma tehnica de timp
CminD
-
n
> -b : -a : -
on
: -
d
:
O)era&ia .; ' Tra&a+en& &er+ic
Cu)&or 3 calire - re,enire !oasa
F# De&er+inarea nor+ei de &i+)
-n > -u:
-u > ( CminD
-pi > %& CminD
-
n
> ( : 5 -
n
> (,&) CminD
O)era&ia <; ' Rec&i%icare
A# In&oc+irea schi&ei o)era&iei

4# Preci$area %a$elor de lucru ale o)era&iei
.. 0rientarea si fixarea semifabricatului in dispoziti,
%. 9ectificarea suprafetei cilindrice interioare
<. Gesprinderea semifabricatului
C# S&abilirea )rinci)alelor carac&eris&ici ale ele+en&elor sis&e+ului
&ehnologic
Masina unealta: masina de rectificat rotund interior 9I %'*
diametrul minimmaxim de rectificare, mm..%&%'*
adancimea maxima de rectificare, mm%'*
domeniul turatiilor arborelui port-piesa(+ trepte), rotmin....%'*-%&(&
cursa pietrei (cu a,ans tehnologic), mmdiam.....%
cursa mesei, mm.......)&&
,iteza mesei, mmin..................&,*-%&
inclinarea papusii piesei, grade..........(&
puterea motorului de antrenare a pietrei, BZ............','
masa masinii, Bg .....................'*&&
Dispozitivul de orientare si fixare a piesei: Gispoziti, uni,ersal cu trei bacuri cu fixare
pe exterior
Verifi!ator: micrometru de interior cu ,aloarea di,iziunii de &,&&' mm5 rugozimetru
#!ula utilizata:
2odificare scula: corp abrazi, cilindric
Giametrul discului abrazi, in functie de diametrul gaurii de prelucrat Gd >
&,$ Gg (Gg - diametrul gaurii de rectificat) (tabelul (.)( C#D)
Gd > "' CmmD
Se aleg: materialul abrazi, 3n, granulatia )&, duritatea K, liantul 2 (tabelul (.).%.
C#D)
G > "' CmmD diametrul exterior
S > %+ CmmD inaltimea
d > '& CmmD diametrul aleza!ului
-ec > %" CminD a sculei (tabelul (.)*C%'D)
D# S&abilirea +e&odei de reglare la di+ensiune a sis&e+ului &ehnologic
/etoda de reglare a sistemului la dimensiune trebuie sa specifice modul de
pozitionare relati,a a alementelor sistemului tehnologic pentru realizarea prelucrarilor.
/etoda de reglare la dimensiune este cea cu semifabricate (piese) de proba.
Semifabricatele (piesele) de proba care se utilizeaza la reglare sunt piese din fabricatia
curenta, care au parcurs stadiile de transformare anterioare operatiei la care are loc
reglare.
E# De&er+inarea (alorilor )ara+e&rilor regi+ului de lucru
-abelul
).'.%)
Genumire
operatie
Parametrii regimului
de aschiere
9elatia de calcul =aloare calculata =aloare
adoptata
<;#
Rec&i%icare
.p CmmD - &,(&
t > s
p
Cmmc.dD - &.&&)
ale$a5
(tab. +.*C#D)
i .
p
' t (#
s
l
CmmrotD s
l
> ] ? <
(tabelul $.%)' C+.IID)
#
,

CmminD ,iteza de
aschiere a discului
abrazi,
(tab. +.(& C#D) '*
=
s
CmsD
=
s
>
)%,)#
n
s
CrotminD n
s
> +&&& v $ ^G $**,)% %&(&
=
p
CmminD =
p
> s
p
? n
pr
,
l
>(,'&
n
p
CrotminD
n
p
>
%$&,%$ %$&
P CBRD 6
r
>6
e
_
%
_
'
%,))

F# S&abilirea co+)onen&elor ciclului de +unca si de&er+inarea nor+ei
de &i+)
2onsta in definirea exacta a acti,itatilor pe care operatorul si sistemul tehnologic
le au de realizat in ,ederea executarii operatiei (stabilirea elementelor procesului de
munca). .ceste elemente se noteaza intr-un tabel de forma celui urmator, in care se
regasesc partial si unele dintre elementele anterior stabilite (caracteristicile elementelor
sistemului tehnologic, regimul de aschiere etc.).


-abelul ).'.%*
Genumire
operatie
Genumire timp Hormula utilizata =aloare
CminD
<;#
Rec&i%icare
ale$a5
-impul de baza
CminD
(tabelul %%.%') C+.IID) %,))
-impul auxiliar total
CminD
t
a%
> &,%+ CminD (tabelul %%.%(( C+.IID)
t
a'
> &,%+ : &,)# : &,%# > &,#' CminD (tabelul
%%.%(( C+.IID)
t
a(
> &,'$ CminD (tabelul %%.%() C+.IID)
-
a
>t
a%
: t
a'
: t
a(
%,'"
-impul de odihna si necesitati
firesti
CminD
-
on
>
(tabelul ".(( C+.IID)
&,&#%(
-impul de deser,ire tehnica
CminD
-dt >
-
dt%
- timpul pentru deser,irea tehnica pentru o
singura indreptare a discului uzat, in
min5 -
dt%
> %,$
(tabelul ".(' C+.IID)
',*$
-impul de deser,ire organizatorica
CminD
-
do
>
-
e
> -
b
: -
a
&,&)+
-impul de deser,ire tehnica si
organizatorica CminD
-d > -
dt
: -
do
',+(
-impul de pregatire incheiere
CminD
(tabelul %%.%(# C+.IID) %"
6orma tehnica de timp
CminD
-n > -b :-a : -on : -d :
-
n
> *,*$
O)era&ia 8; ' Con&rol &ehnic %inal
Se controleaza cotele:
- aleza!ul la ;#& cu micrometru de interior cu ,aloarea di,iziunii de &,&&' mm,5
9ugozitatea: cu rugozimetru
E# De&er+inarea nor+ei de &i+)
-n > -u:
-u > * CminD
-pi > %+ CminD
-n > * : 5 -n > *,&" CminD
Par&ea a II 'a Proiec&area unui dis)o$i&i( de %abricare
A. Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului
A.1 Proprietatiile mecanice ale materialului piesei de prelucrat
4roprietati"e me'ani'e a"e materia"u"ui sunt ne'esare pentru 'a"'u"u"
re,imu"ui de as'&iere si pentru 'a"'u"u" 'omponente"or 0ortei de as'&iere.
!ateria"u" piesei este #$C45 si are urmatoare"e 'ara'ateristi'i me'ani'e=
/arca otelului Giametrul probei
de tratament
Helul tratamentuli
termic
1imita de
curgere
9ezistenta la
rupere
.lungirea la
rupere
Eatuirea la rupere
012 )* - 6 (+& /in +%& %# -
012 )* P %+ 29 *&& "&&-#*& %) (&
012 )* PS (*
(*
A.2 Stadiu" de pre"u'rare a piesei pana "a operatia pentru 'are se
proie'tea*a dispo*iti(u"



4iesa 0ina"a se o3tine prin pre"u'rari in mai mu"te operatii. 4entru operatia
"a 'are se pre"u'rea*a dispo*iti(u" piesa este intr%un anumit stadiu de pre"u'rare.
4iesa 'orespun*atoare operatiei de ,aurire >676 mm se o3tine prin
adau,area pe desenu" piesei 0ina"e a adaosuri"or neindepartate pana "a a'easta
operatie 10i,ura ane6a 22.
A.3 ?"emente"e operatiei pentru 'are se proie'tea*a dispo*iti(u"
?"emente"e operatiei 'are tre3uies' 'unos'ute pentru proie'tarea
dispo*iti(u"ui sunt= 0a*e"e operatiei7 masina%unea"ta7 s'u"e"e uti"i*ate7 re,imu" de
as'&iere7 0orte"e de as'&iere.
Fazele operatiei sunt=
<aurirea "a >67 6 mm.
#peratia se rea"i*ea*a intr%o sin,ura 0a*a.
Masina-unealta:
4re"u'rarea se rea"i*ea*a pe o masina de ,aurit 'u masa de po*itionare
si 'ap re(o"(er <4+ 45 NC 'u urmatoare"e 'ara'teristi'i=
% diametru" ma6im de ,aurit .........45 mm1in ote" 'u @r;50%60 daNmm
2
29
%'ursa (erti'a"a a papusii....500 mm 9
%'ursa "on,itudina"a a sanie...420 mm9
%'ursa trans(ersa"a a mesei.........810 mm9
%supra0ata uti"a a mesei...........50068009
%numaru" "o'asuri"or de s'u"e in 'apu" re(o"(er....69
%numaru" trepte"or de turatii............129
%domeniu" de turatii 409 569 809 1129 1609 2249 3159 4509 6309 9009
12509 1800
%,ama de a(ansuri.....0.08..1.6 7 mm/rot1 (aria3i"e 'ontinuu29
%puterea motoru"ui prin'ipa"..............4AB.

Scula utilizata
4entru pre"u'rarea 'eruta se poate uti"i*a un 3ur,&iu >676 'u 'oada 'oni'a
S-AS 585=19939 >676 'u "un,imea partii a'ti(a "; 63mm7 "un,imea tota"a
$;144mm7 rea"i*at din ote" rapid +p3. . ta3e" 3.18/.
4arametrii ,eometri'i prin'ipa"i ai partii as'&ietoare a 3ur,&iu"ui e"i'oida"
sunt= un,&iu" "a (ar0 2C;120D 9 un,&iu" de ase*are E;14

9 un,&iu" de
de,aare F;30
G
. Dura3i"itatea re'omandata -;20mm. . ta3e" /
Regimul de aschiere
+e,imu" de as'&iere pentru 0ie'are 0a*a a operatiei se a"e,e din
normati(e sau se 'a"'u"ea*a. 4arametrii re,imu"ui de as'&iere 'are
tre3uies' sta3i"iti sunt= adan'imea de as'&iere7 a(ansu"7 si (ite*a de
as'&iere.
Adan'imea de as'&iere "a ,aurire=

A(ansu" de as'&iere=
s; Hs I Cs I D
076
. mm/ rot/ 7
:n 'are= HS% 'oe0i'ient de 'ore'tie 9
Cs% 'oe0i'ient de a(ans 9
D% diametru" 3ur,&iu"ui9
s ; 1 I 07048 I 676
0.6
; 0715 mm/ rot
Din ,ama de a(ansuri a masinii de ,aurit <4+ 25 se a"e,e a(ansu"=
s; 0715 mm/rot.
)ite*a de as'&iere se determina 'u autoru" re"atiei=

Se 'a"'u"ea*a turatia s'u"ei=

Din ,ama de turatii a masinii%une"te se adopta turatia n; 1250 rot/min si se
'a"'u"ea*a (ite*a rea"a.
Forta aiala! momentul si puterea de aschiere
+e"atii de 'a"'u" si (a"orii"e 'orespun*atoare sunt=
J pentru 0orta a6ia"a=
5a6; C5I D
K5
I s
L5
I H5
in 'are= 5a6; 84 I676
1.
0713
.
1714

;148755 .daN/
J pentru momentu" de as'&iere "a ,aurire =
!as;C!I D
K!
I

S
L!
I

H!

.daN /mm/
in 'are=
!as; 2976 I 676
179
I 0.15
0780
I 1714; 26678106 .daN/mm/
J pentru puterea ne'esara ,auririi=

:n 'are= ; 0.9
4entru 'a re,imu" de as'&iere 'a"'u"at sa poata 0i uti"i*at pe masini
une"te tre3uie indep"inita 'onditia= 4 4!?
4!? % puterea motoru"ui e"e'tri' de antrenare a !.U
?ste indep"inita 'onditia7 deoare'e 4!? ; 4 HB9 atun'i a(em=
4M 4!?
07428 HB M 4 HB
A.4 Forma si dimensiunile elementelor de legatura ale masinii-unelte cu
dispozitivul
". Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei in dispozitiv
B.1 S'&ita operatiei se o3tine p"e'and de "a desenu" de e6e'utie a(and in
(edere anumite aspe'te =
% po*itia piesei pe masina%unea"ta "a pre"u'rare9
%po*itia mun'itoru"ui 0ata de masina%unea"ta in situatia in 'are a'esta operea*a
'u dispo*iti(u".
A(and in (edere 'a 3ur,&iu" "a masina de ,aurit "u'rea*a pe (erti'a"a7 'a piesa
se "ea,a de masa masinii si 'a mun'itoru" in timpu" "u'ru"ui sta in 0ata masinii de
,aurit7 piesa se (ede din po*itia in 'are mun'itoru" "u'rea*a asa 'um este
repre*entata in ane6a 3.
B.2 Sta3i"irea 'ote"or de rea"i*at pe piesa "a pre"u'rare si a sistemu"ui
3a*e"or de 'otare.

4entru a sta3i"i (arianta optima de orientare tre3uie sa se sta3i"eas'a 'ote"e
'are determina po*itia supra0etei de pre"u'rat pe piesa si de'i 3a*e"e de 'otare
'orespun*atoare7 pre'um si pre'i*ia 'are se 'ere a'estor 'ote. 4entru a sta3i"i
mai usor a'este 'ote si 3a*e"e de 'otare 'orespun*atoare se urmares' in primu"
rand 'ote"e 'are p"ea'a de "a supra0ata de pre"u'rat si au 'apatu" opus pe o a"ta
supra0ata. Ana"i*and desenu" piesei re*u"ta 'a a"e*au" o'upa o po*itie
parti'u"ara pe piesa7 'are nu impune tre'erea pe desen7 este o a3atere de "a
'on'entri'itate si a3aterea de "a perpendi'u"aritate . !ai a(em o to"eranta de
po*itie si anume to"eranta "a simetrie.
A'este doua 'ote de rea"i*at determina 'omp"et po*itia supra0etei de pre"u'rat pe
piesa.
:n a0ara 'ote"or nomina"e 'are determina po*itia supra0etei de pre"u'rat pe piesa
tre3uie sa se sta3i"eas'a si a3ateri"e impuse a'estor 'ote pentru a sti 'e pre'i*ii
tre3uie sa rea"i*e*e "a pre"u'rare.
A3ateri"e pentru 'ote"e de pre'i*ie mai ridi'ata sunt tre'ute pe desenu" de
e6e'utie si se e6tra, din a'est desen. 4entru 'ote"e "i3ere 1 neto"erate pe
desenu" piesei 2 a3ateri"e se sta3i"es' dupa S-AS 2300%88 1 S+ ?N 22868%
1=1995 2.
Cote"e 'are determina po*itia a"e*au"ui de pre"u'rat 1> 676 27 3a*e"e
'orespun*atoare7 supra0ete"e 'are "e determina si a3ateri"e ma6ime admise "a
'ote"e respe'ti(e sunt tre'ute in ta3e".
Cote 'are determina
po*itia a"e*au"ui pe
piesa 1'ote"e 'are
tre3uie rea"i*ate "a
pre"u'rare2
Cote"e tre'ute
pe desen sau
re*u"ta prin
po*itia
parti'u"ara a
piesei
Ba*e"e de 'otare
Supra0ete"e
'are "e
determina
A3ateri"e
ma6ime
admise "a 'ote
A3ateri"e sunt
tre'ute pe
desen sau sunt
a"ese 'on0orm
S-AS
S+ ?N 22868%
1=1995
N
+e*u"ta prin
po*itia
parti'u"ara a
piesei
A6a supra0e-ei
'i"indri'e interioare 4
Supra0ata
'i"indri'a
interioara 4
&,'
S-AS
2300 % 88
+e*u"ta prin
po*itia
parti'u"ara a
piesei
A6a supra0etei
'i"indri'e interioare 4
Supra0ata
'i"indri'a
interioara 4
S-AS
2300 % 88
".# Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a
elementelor de orientare


:n sistemu" 3a*e"or de orientare se determina "a pre"u'rare po*itia supra0etei de
pre"u'rat . A'est sistem se materia"i*ea*a prin e"emente de orientare 'are (in in
'onta't 'u supra0ete"e de orienatre a"e semi0a3ri'atu"ui .
Da'a pentru o operatie data sistemu" 3a*e"or de 'otare este uni' 7 sistemu"
3a*e"or de orientare poate 0i a"es in mai mu"te (ariante 7 prin a'eea 'a 3a*e"e de
orientare pot sau nu sa 'oin'ida 'u 'e"e de 'otare sau 'a o 3a*a de orientare
poate 0i materia"i*ata 'u di(erse e"emente de orientare .
4entru opertia de ,aurire 10i, 227 a"e,and 3a*e"e de orientare identi'e 'u 'e"e
de 'otare si uti"i*and e"emente de orientare di0erite 7 re*u"ta 2 (ariante de
orientare =:1.1/ 7.2/27 ::1.1/7.3/2 . #rdinea de uti"i*are a 3a*e"or a 0ost sta3i"ita a(and
in (edere dimensiuni"e 3a*e"or si pre'i*ia a'estora.
Da'a a"e,em 3a*a de orientare di0erita de 3a*a de 'otare dispo*iti(u" se
simp"i0i'a a(em (arianta :::.4/ 9.2/ si (arianta :) .4/9 .3/
?"emente"e de orientare sunt tre'ute in ta3e"u" 1 pe s'&ita operatiei.
=ariantele de orientare sunt:
=arianta I: C%D, C'D
=arianta II: C%D, C(D
=arianta III: C)D, C'D
=arianta I=: C)D, C(D
-abelul %
<azele de orientare 3lementele de orientare utilizate Simbolul elementului de
orientare
Suprafata cilindrica
exterioara P
Gorn autocentrant scurt
Suprafata frontala < 9eazem pentru suprafete plane
Suprafata cilindrica
exterioara P
<olt scurt
Suprafata frontala 2 9eazem pentru suprafete plane

B.4. Calculul erorilor maxime admise la orientare:
3roarea maxima admisa:
- toleranta piesei la cota de realizat la prelucrare, in mm
- toleranta la cota functionala a dispoziti,ului, corespunzatoare cotei d
a piesei, in mm
- precizia medie economica la cota d C', tab. '.%%D
mm
-olerantele la cotele functionale ale dispoziti,elor folosite la prelucrarea pe
masini-unelte se stabilesc procentual din tolerantele care trebuiesc realizate la cotele
corespunzatoare ale pieselor, folosind relatia :


mm
mm
Precizia medie economica pentru di,erse procedee se alege din tabelul .
3rorile maxime admise la cote sunt trecute in tabelul ( , corespunzator tolerantelor
economice de prelucrare si a celor la cote functionale.
-abelul (
2ote de
realizat
-oleranta
piesei, CmmD
-oleranta
dispoziti,ului,
CmmD
Precizia medie
economica,
`CmmD
3roarea
maxima
admisa,
CmmD

&.' &.)* &.&%* %.((*

%.# &.&* &.&%* &.%(*
B.5. Erorile de orientare a semifabricatului in dispozitiv


3rorile de orientare care apar la cotele de realizat pe piesa la prelucrare sunt
pro,ocate de necoincidenta bazelor de orienatre cu cele de cotare sau si de !ocurile pe
care le are semifabricatul pe unele elemnte de reazem.
3rorile pentru ,arianta I (C%D, C'D):
In ,arianta I de orientare se utilizeaza reazemul pentru suprafata plana C%D si boltul
cilindric C'D.
a(b) > & pentru ca <0><2 si !>&5
Semifabricatul se introduce pe bolt cu !oc:
a(c)> !
! > G
max p
- d
min b

d
b
> G
min p
Cg"D>
.s> -&.&&$ 5 .i >-&.&()
!>)+.&&" - )*.$+$> &.&(# mm
3rorile pentru ,arianta II (C%D, C(D):
In ,arianta II de orientare se utilizeaza reazemul pentru suprafata plana
C%D si dornul autocentrant C(D
a(c) > & <0><2si !>&
a(b) >&
3rorile pentru ,arianta III (C)D, C'D):
In ,arianta III de orientare se utilizeaza reazemul pentru suprafata
plana C)D si botul cilindricC'D
a(b)d & > -
(II)
> &.' <0 d<2 !>&
a(c) > ! <0><2 si !d&
! > G
max p
- d
min b
d
b
> G
min p
Cg"D>
.s> -&.&&$ 5 .i >-&.&()
!>)+.&&" - )*.$+$> &.&(# mm
3rorile pentru ,arianta I= :C)D,C(D:
In ,arianta I= de orientare se utilizeaza reazem pentru suprafata plana C)D si dornul
autocentrant C(D
a
(b)
d &> -
(II)
> &.' mm <0 d <2 !>&
a
(c)
> & !>&
Pentru a analiza erorile de orientare si erorile maxime admise se realizeaza
tabelul ).
-abelul )
=arianta de
orientare
3rori de orientare la cotele
de realizat
3rori admisibile la cotele de
realizat
G.6J
b b
I & &.&)% %.((* &.%(* G.
II & & G.
III &.' &.&)% G.
I= &.' & G.
B.. !legerea variantei optime de orientare
2el mai simplu dispoziti, rezulta folosind boltul cilindric C'D si reazemul
pentru suprafata plana C%D . .stfel ,arianta optima de orientare este ,arianta I.
C#S&abilirea %i/arii se+i%abrica&ului in dis)o$i&i(
C": Calculul marimii fortei de fixare :

/arimea fortei d efixare a semifabricatului in dispoziti, se calculeaza in ipoteza ca
semifabricatul este simplu rezemat pe elementele de orientare ale dispoziti,ului . in acest
caz forta de fixare rezulta din conditia de pastrare a echilibrului semifabricatului pe
reazeme , considerand ca atat fortele de fixare cat si fortele care actioneaza asupra
acestuia sunt niste ,ectori .
Hortele de fixare se stabilesc si se calculeaza pentru ,arianta optima de orienatre .
2alculul marimii fortei de fixare:
D# Varian&a o)&i+a de orien&are si %i/are

S-ar putea să vă placă și